’Āmuira’a rahi
Ti’aturi i te Fatu
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2020


Ti’aturi i te Fatu

Te fa’aro’o, ’o te tu’ura’a ïa i te ti’aturi i ni’a i te Atua i roto i te taime maita’i ’e te ’ino, noa atu ā te tahi māuiui e ’itehia atu ai tōna rima i te hōhorara’a nō tātou.

E au mau taea’e, e au mau tuahine, tē tīa’i nei tātou pā’āto’a—’o vau nā mua roa—’ia fa’aro’o i te mau parau ’ōpanira’a a tō tātou peropheta here, te peresideni Russell M. Nelson. E ’āmuira’a fa’ahiahia teie tā tātou, ’o te piti rā o te taime tō te TŌVI-19 e fa’ataupūpu nei i tā tātou mau fa’anahora’a i mātau. ’Ua fiu roa tātou i teie ma’i pe’e, tē toe noa ra te hutira’a i tō tātou rouru. ’E ’ia hi’o vau i te tahi o tō’u mau taea’e, tē vai ra tei ha’amata a’ena. ’Ia ’ite maita’i ’outou ē, tē pure tāmau nei mātou nō te ta’ata tei ’atihia, noa atu ā te tumu, nō rātou iho ā rā tei fa’aru’e mai tei herehia. ’Ua tū roa te mana’o ē, ’ua maoro, ’ua maoro roa teie ’ohipa.

E aha te maoro tātou e tīa’i ai i te fa’aorara’a i te mau fifi e tae mai nei i ni’a ia tātou ? ’E nō ni’a i te fa’a’oroma’ira’a i tō tātou iho mau fifi ’a tīa’i ’e ’a tīa’i noa ai, e au rā ē tē taere ra te tauturu ? Nō te aha pa’i terā taere, e mea teimaha ho’i te hōpoi’a, hau atu i tā tātou e nehenehe e amo ?

’A uiui noa ai i teie mau uira’a, e nehenehe tātou, mai te peu e tāmata tātou, e fa’aro’o i te tahi atu ti’aoro e tāvevo nei mai roto mai i te hō’ē fare tāpe’ara’a to’eto’e ’e te haumi ’e te pōiri, i te hō’ē tau to’eto’e, te to’eto’e roa a’e tei ’itehia i terā vāhi.

« E te Atua, tei hea ra ’oe ? » tā tātou e fa’aro’o nei mai raro i te fare tāpe’ara’a nō Liberty. « ’E tei hea ra te ti’ahapa ’o tē tāpo’i nei i tō ’oe na vāhi tāpunira’a ? E aha te maoro o te tāpe’ara’a o tō ’oe na rima ? 1 E aha te maoro, e te Fatu ē, e aha te maoro ?

Nō reira, e ’ere tātou te ta’ata mātāmua ’e te hope’a e ui i taua mau uira’a ra ’ia ma’iri te ’oto i ni’a ia tātou ’aore rā ’ia vai noa te māuiui i te ’ā’au, fa’ahou ’e fa’ahou ā. I teienei, ’aita vau e paraparau nō te mau pararera’a ma’i pohe ’aore rā te mau fare tāpe’ara’a, nō ’outou rā, tō ’outou ’utuāfare ’e tō ’outou ta’ata tupu ’o tē fa’aruru nei i taua mau huru fifi ato’a ra. Tē paraparau nei au nō te hina’aro o vetahi e rave rahi ’ia fa’aipoipo ’e ’aita rā, ’aore rā rātou tei fa’aipoipo ’e ’ua hina’aro rā i te tā’amura’a tiretiera atu ā. Tē paraparau nei au nō rātou e fa’aruru nei i te tupura’a te hō’ē fifi ea teimaha ’aita i hinaarohia—penei a’e e’ita e nehenehe e rapa’au—’aore rā ’ua ’aro i tō rātou orara’a tā’āto’a i te tahi fifi tenoma ’e ’aita e rā’au. Tē paraparau nei au nō te ’arora’a tāmau i te pae manava ’e te ferurira’a e fa’ateimaha rahi roa nei i ni’a i te vārua o te mau ta’ata e rave rahi roa e māuiui nei ’e rātou, ’e i ni’a i te ’ā’au o te tahi atu tei here ’e tei māuiui ’e rātou. Tē paraparau nei au nō tei veve, tā te Fatu i parau ia tātou ’eiaha roa e ha’amo’e, ’e tē paraparau nei au nō ’outou e tīa’i ra ’ia ho’i mai terā tama, noa atu te matahiti, tei mā’iti i te ’ē’a ta’a ’ē i te ’ē’a tā ’outou i pure nōna.

Hau atu, tē fā’i nei au ē, noa atu ā teie tāpura roa nō te mau mea tā tātou iho paha e tīa’i, ’aita te reira e tāmata nei i te pāhono i te mau ha’ape’ape’ara’a pae faufa’a, pae poritita ’e pae sōtiare tā tātou e fa’aruru ’āmui nei. E mea tīa’i pāpū tō tātou Metua i te ra’i ia tātou ’ia ha’apa’o ato’a i teie mau fifi māuiui o te huira’atira’a mai tā tātou iho, terā rā e mau taime i roto i tō tātou orara’a ē, noa atu ā tā tātou tauto’ora’a pae vārua maita’i roa a’e ’e tā tātou mau pure tāparura’a mau, e’ita tātou e upo’oti’a mai tā tātou i hina’aro, nō te mau mea rarahi ānei ’ati a’e i te ao nei ’aore rā nō tā tātou iho mau mea iti. Nō reira, ’a ’ohipa ’āmui ai tātou ’e ’a tīa’i ai i te pāhonora’a i te tahi o tā tātou mau pure ’ia tae mai, tē pūpū nei au i tā’u parau fafau ’āpōsetolo ē, tē fa’aro’ohia nei te reira ’e tē pāhonohia nei, noa atu pa’i e ’ere paha i te taime ’e i te huru tā tātou i hina’aro. I te mau taime ato’a rā, e pāhonohia te reira i te taime ’e i te huru te hō’ē metua ’ite hope ’e te aumihi mure ’ore e pāhono i te reira. E au mau taea’e, e au mau tuahine, ’ia māramarama tātou ē, terā ta’ata e’ita roa atu e ta’oto ’aore rā e ti’aruhe, 2 tē aupuru nei ’oia i te ’oa’oa ’e te fa’ateiteira’a hope’a o tāna mau tamari’i, nā ni’a roa i te tahi atu mau mea tā te hō’ē ta’ata hanahana e rave. ’O te here mau ’oia ’e te hanahana i roto i te hō’ē ta’ata, ’e ’o Metua aroha tōna i’oa.

« ’Ē pa’i, ’o te reira ra », e parau mai ’outou, « e’ita ānei ïa tōna here ’e tōna aroha e nehenehe e fa’ata’a a’e i tā tātou iho mau miti ’Ute’ute, ’ia rātere atu tātou i tō tātou mau fifi nā ni’a noa i te repo marō ? E’ita ānei ïa tāna e nehenehe e hāpono mai i te mau manu o te tai i te tenetere 21 e ’amu i tā tātou mau perete’i ta’ahoa ato’a o te tenetere 21 ? »

Te pāhonora’a i teie mau uira’a : « ’Oia, e ti’a i te Atua ’ia fa’atae i reira ra i teie mau semeio, terā rā, i teienei ’aore rā ’araua’e, e ha’api’i mai tātou ē, nāna ’e nāna ana’e iho e fa’ata’a i te taime ’e te mau pu’e tau o tō tātou tere tāhuti nei ». Tē fa’atere nei ’oia i te reira tārena nō tātou pā’āto’a, hō’ē hō’ē. Nō te huma tāta’itahi e fa’aorahia ’a tīa’i ai ’ia tomo i roto i te pape nō Beteseda, 3 tē vai nei ïa te tahi ta’ata tē ’ōvere 40 matahiti i roto i te medebara nō te tomo i roto i te fenua i parauhia ra. 4 Nō te Nephi ’e te Lehi tāta’itahi tei pāruruhia e te ra’i i te auahi ha’ati, nō tō rāua fa’aro’o, 5 tē vai nei ïa te hō’ē Abinadi tē tūtu’ihia i te auahi ’ama, nō tōna ato’a fa’aro’o. 6 ’E tē ha’amana’o nei tātou i taua Eliaha ra tei fa’atopa i reira ra i te auahi mai te ra’i mai nō te fa’a’ite pāpū i te hape o te mau tahu’a a Ba’ala 7 , ’o te Eliaha ato’a ïa tei fa’a’oroma’i i te mau matahiti ua ’ore, ’e nō te hō’ē tau, ’ua ’amu noa ’oia i te mā’a a’e e mau i roto i te mai’u’u o te hō’ē ’ōreba. 8 I tō’u mana’o, e ’ere roa paha i te mea tā tātou e pi’i ’ei « happy meal ».

E aha te aura’a ? Te aura’a ra, te fa’aro’o, ’o te tu’ura’a ïa i te ti’aturi i ni’a i te Atua i roto i te taime maita’i ’e te ’ino, noa atu ā te tahi māuiui e ’itehia atu ai tōna rima i te hōhorara’a nō tātou. 9 E mea fifi paha i roto i tō tātou nei ao, e rave rahi tei ti’aturi roa ē, te maita’i hope i roto i te orara’a ’o te ’apera’a ïa i te mau māuiui ato’a, ’aita hō’ē a’e ’ā’au fāfati nō te hō’ē noa atu mea. 10 E’ita rā te reira ti’aturira’a e arata’i noa atu ia tātou i « te fāito ra i te ’ī o te Mesia i te rahi ». 11

Ma te tātarahapa i mua ia Elder Neal A. Maxwell nō te tauira’a ’e te fa’a’ā’anora’a i te hō’ē mea tāna i parau, tē mana’o ato’a nei rā vau ē « e’ita te orara’a o te ta’ata… e nehenehe e ’ī i te fa’aro’o ’e ’aita e urupu’upu’u (stress) ». E’ita roa atu e haere e « ’a », ’a nā ’ō ai i te parau ma te hāpaina pape monamona i te rima : « E te Fatu, e hōro’a mai na i tā ’oe mau maita’i ato’a, e hi’o maita’i rā ’eiaha te pe’ape’a, te ’oto, te māuiui ’aore rā te pāto’ira’a. ’Eiaha roa atu te hō’ē ta’ata e au ’ore mai iā’u ’aore rā e ha’avare iā’u, ’e nā ni’a roa atu, ’eiaha roa atu tō’u mana’o fa’aru’ehia e ’oe, ’e tei herehia. Nō te fa’a’ōhie, e te Fatu, e hi’o maita’i ’eiaha vau ’ia ro’ohia i te mau ’ohipa ato’a tei fa’ariro ia ’oe ’ei tino hanahana. ’E ’ia oti ana’e te fa’ahe’era’a pu’upu’u i raro a vera mā, ’ia vaiiho ’oe iā’u ’ia tomo atu ’e ’ia pārahi ia ’oe ra, i reira vau e te’ote’o ai i tō’u pūa’i ’e tō’u hīro’a mai tō ’oe, ’a māaveave ai au nā ni’a i tō’u ata marū au nō te Keresetianora’a ». 12

E au mau taea’e, e au mau tuahine, e mea tāmarū te Keresetianora’a, e ’ere rā i te mea marū au i te rahira’a taime. Te ’ē’a nō te mo’ara’a ’e te ’oa’oa, ’iō nei ’e i’ō mai, e ’ē’a roa ïa, ’e te ’ōfa’ifa’i i te tahi taime. E ’ē’a maoro ’e e mea tītauhia ’ia onoono ’ia haere. E mea pāpū rā, e ho’ona iti rahi tō te reira. Tē ha’api’ihia nei teie parau mau, ma te pāpū e te hāro’aro’a, i roto i te pene 32 nō Alama i roto i te Buka a Moromona. I reira tē ha’api’i nei teie tahu’a rahi mau ē, mai te mea e tanuhia te parau a te Atua i roto i tō tātou ’ā’au ’ei huero noa, ’e mai te mea e ha’apa’o ri’i atu tātou ’ia pīpī i te pape, hutihuti i te ’aihere, fa’a’amu ’e fa’aitoito i te reira, ananahi e hotu mai te mā’a e « faufa’a rahi tō te reira, ’e ’ua hau tōna monamona i tō te mau mea monamona ato’a ra », ’e ’ia ’amuhia, ’aita fa’ahou ïa e po’ihā ’e e po’ia i terā vaira’a. 13

E rave rahi ha’api’ira’a tei ha’api’ihia i roto i teie pene fa’ahiahia, te ha’api’ira’a pū rā i roto ia rātou, ’o te tumu parau ïa nō te tītaura’a e fa’a’amu ’e e tīa’i ’ia pa’ari mai te reira ; « [e] hi’o atu ai ma te ’ā’au fa’aro’o i te mā’a nō te reira ». 14 Tē parau nei Alama, « ’aita e maoro » e tae mai te ’ō’otira’a. 15 E’ita ïa tātou e māere ē, ’ua fa’aoti ’oia i teie ha’api’ira’a fa’ahiahia ma te fa’ahiti e toru taime i te pi’ira’a ’ia itoito ’e ’ia fa’a’oroma’i i te fa’a’amura’a i te parau a te Atua i roto i tō tātou ’ā’au, « ma te tīa’i », mai tāna i parau, ma te « fa’a’oroma’i… i tō te rā’au e hotu mai nā ’outou ». 16

Te TŌVI ’e te mariri ’aita’ata, te fē’a’a ’e te hepohepo, te fifi moni ’e te fifi ’utuāfare. Ahea teie mau hōpoi’a e ha’amāmāhia ai ? Te pāhonora’a : « ’aita e maoro ». 17 E pu’e tau poto ānei ’aore rā e pu’e tau roa, e ’ere nā tātou noa e parau, maoti rā te maita’i o te Atua, e tae mai te mau ha’amaita’ira’a i te feiā e tāpe’a māite i te ’evanelia a Iesu Mesia. ’Ua ha’apāpūhia te reira i roto i te hō’ē ’ō ’ōmo’e ’e i ni’a i te hō’ē ’āivi ta’ata, i Iesuralema, e mea maoro i teienei.

’A fa’aro’o ai tātou i tō tātou peropheta here e ’ōpani i teie ’āmuira’a, ’ia ha’amana’o tātou ē, mai tā Russell Nelson i fa’a’ite i te roara’a o tōna orara’a, ’oia ho’i ’o rātou e « ti’aturi ia Iehova, e noa’a ïa te ’eta’eta ’āpī [’e] e pe’e rātou i ni’a mai tei ni’a i te pererau o te ’aeto ra ; e horo rātou, ’e e ’ore e rohirohi ; e haere ā ho’i rātou, ’e e ’ore e matapōurihia ». 18 Tē pure nei au ē « ’aita e maoro »—i reira ra ’aore rā ’araua’e—e tae mai te reira mau ha’amaita’ira’a ia ’outou tāta’itahi e ’imi ra ’ia māmā tō ’outou ’oto ’e ’ia ora mai i tō ’outou māuiui. Tē hōro’a nei au i tō’u ’itera’a pāpū nō te here o te Atua ’e nō te Fa’aho’i-fa’ahou-ra’a o tāna ’evanelia hanahana, ’o te pāhonora’a ho’i i te mau fifi ato’a e fa’aruru tātou i roto i te orara’a. Nā roto i te i’oa tāra’ehara o te Fatu Iesu Mesia ra, ’āmene.