2010–2019
Te ture no te haapaeraa maa : E hopoiʻa na te hoê taata no te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore
Atopa 2014


Te ture no te haapaeraa maa : E hopoiʻa na te hoê taata no te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore

Ei taata pee i te Faaora, e hopoi‘a ta tatou tata‘itahi ia atuatu i te feia veve e tei navaʻi ore.

E au mau taea‘e here, ua here au i te autahu‘araa, e mea au na’u ia ti‘a i rotopu ia outou. Ua mauruuru roa hoʻi au i te mea e, e nehenehe ta tatou e tavini amui i roto i teie ohipa rahi.

E tau faahiahia mau teie ta tatou e ora nei. Ua haamaitai roa te mau nuuraa semeio i te pae o te rapaauraa taata, te ihi e te rave‘a apî hoʻi i te oraraa o te taata e rave rahi. Tera râ, te vai atoa ra te faa‘iteraa no te mamae rahi e te ati o te taata. Taa ê noa’tu te mau tamaʻi e te parau no te mau tamaʻi, ua rahi atu â te mau ati natura―mai te diluvi, te auahi, te aueueraa fenua e te maʻi―o te taʻiri nei i e rave rahi mirioni oraraa na te ao atoa nei.

Ua ite, e te vai ara noa nei, te feia faatere o te Ekalesia i te maitai o te mau tamarii a te Atua noa’tu to ratou vahi. I te mau taime e i te mau vahi e nehenehe, te faafana‘ohia ra te tauturu rû no te tauturu i te feia i roto i te ati. Ei hi‘oraa, i te avaʻe novema i ma‘iri a‘enei, ua taʻiri te mataʻi rorofaʻi Haiyan i te motu fenua Philipino.

Ei mataʻi rorofaʻi faito 5, ua vaiiho Haiyan i muri ia’na i te hoê fenua ano rahi e te mamae rahi. E mau oire taatoa tei ninahia ; ua pohe te taata e rave rahi ; e rave rahi mirioni fare tei ino maitai e aore râ tei parari roa ; e ua mau atoa te pape, te mau faataheraa pape viivii e te uira.

Ua faataehia te tauturu a te Ekalesia i te mau hora matamua roa i muri mai i te ati. Ua tapapa atoa mai te mau melo o te Ekalesia i te fenua Philipino no te faaora i to ratou mau taea‘e e tuahine na roto i te horo‘araa i te maa, te pape, te ahu e te tauihaa horoiraa i te mau melo e te mau melo ore.

Ua faarirohia te mau fare pureraa a te Ekalesia ei vahi haapûraa no e rave rahi tauasini taata nohoraa ore. I raro a‘e i te faatereraa a te peresideniraa Area e te feia faatere o te autahu‘araa, e rave rahi atoa hoʻi o ratou tei ere i te faufaa, ua ravehia te hi‘opo‘araa no ni‘a i te maitai o te mau melo atoa. Ua haamata te mau faanahoraa faaûru i te hamanihia no te tauturu i te faahoʻi-faahou-raa i te mau melo i te hoê faito oraraa tano e i te faaravaʻiraa ia ratou iho.

Ua horo‘ahia te tahi tauturu iti i te mau melo no te patu faahou â i to ratou arufare e aore râ fare. Aita te reira i riro noa ei hoê tao‘a horo‘a noa. Ua farii maoti te mau melo i te haapiipiiraa e ua rave ratou iho i te ohipa tei titauhia, no ratou e no vetahi ê.

Te hoê haamaitairaa tei tae mai na roto i te reira, ua roaa mai i teie mau melo te aravihi i te pae no te ohipa tamuta raau, te tâtâîraa i te tuio pape e te hamaniraa fare, e ua fanaʻo atoa ratou i te ohipa a patu-faahou-hia ai te mau oire tapiri e te mau pupu oraraa amui.

Te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore, e haapiiraa tumu rahi ïa no te evanelia e te hoê tuhaa tumu no te faanahoraa mure ore no te faaoraraa.

Hou Ta’na taviniraa i te tahuti nei, ua parau Iehova na roto i Ta’na peropheta : « Eita roa hoʻi e ore te taata rii tao‘a ore i ni‘a i te fenua na ; e teie nei, teie ta’u parau ia oe, e haamahora hua oe i to rima i te horo‘a i to oe ra taea‘e tao‘a ore e te ati i ni‘a i te fenua na ».1

I to tatou nei anotau, e tuhaa te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore no na hopoi‘a hanahana e maha a te Ekalesia tei tuuhia mai no te tauturu i te taata hoê e te utuafare ia faaineine no te faateiteiraa.2

Te haapa‘o nei te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore i na faaoraraa toopiti, te pae tino e te pae varua. Tei roto atoa ïa te taviniraa a te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia mai te atuaturaa ratou iho i te feia veve e tei navaʻi ore e te ohipa totauru atoa a te Ekalesia, o te faaterehia nei na roto i te mana faatere o te autahu‘araa.

I te pû mau o te faanahoraa a te Fatu no te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore, o te ture no te haapaeraa maa ïa. « Ua faati‘a te Fatu i te ture no te haapaeraa maa e te mau ô haapaeraa maa no te haamaitai i To’na taata e no te horo‘a ia ratou i te hoê rave‘a no te tavini i te taata navaʻi ore ».3

Ei taata pee i te Faaora, e hopoi‘a na tatou tata‘itahi ia atuatu i te feia veve e tei navaʻi ore. Te tauturu nei te mau melo haapa‘o maitai i te mau vahi atoa na roto i te haapaeraa i te maa i te avaʻe tata‘itahi―te oreraa e amu e e inu no 24 hora―ei reira e horo‘a mai ai i te hoê ô haapaeraa maa i te Ekalesia i te faito a‘e o te maa ta ratou i ore amu.

E ti‘a ia ferurihia te mau parau a Isaia ma te pure e ia haapiihia te reira i roto i te mau fare atoa :

« E ere anei teie i te [haapaeraa maa] ia hinaaro na’u ra ? ia tatara i te ruru ra o te ino ; ia haamaʻiri i te hopoi‘a teiaha ra ; ia tuuhia tei neneʻihia e te hamani ino ra, e ia ofatihia e outou te mau zugo atoa ra ?

« E ere anei ia tufahia ta oe maa i te feia i poia ra ; e ia arata‘i i te taata rii i ati ra i to utuafare ? e ia ite oe i te veve ra, ia faaahu atu oe ia’na, e eiaha oe e tapuni i to oe ihora hoʻi tino ? »4

Ei reira, ua tapura Isaia i te mau haamaitaraa rahi tei parau-fafau-hia mai e te Fatu ia ratou te haapa‘o i te ture no te haapaeraa maa. Ua parau oia :

« Ei reira to oe maramarama e puroro noa mai ai, mai te poipoi ra ; e e ati vave hoʻi to oe ra mau puta : e na mua hoʻi to parau ti‘a ia oe i te haere ; e te hanahana o Iehova te pee mai ia oe ra.

« E parau oe i reira, e na Iehova e parau mai ; na oe e tiaoro, e na’na e parau mai e, Inaha, teie Au…

« Ia hopoi mai oe i ta oe maa na tei poia ra, e paia a‘era te taata i roohia e te ati ra ; ei reira to oe maramarama e hiti mai ai i roto i te pouri, e to oe ra pouri e riro mai te avatea ra :

« E na Iehova e arata‘i tamau ia oe ra, e na’na e haamaha i to varua i te poihaa rahi ra ».5

No ni‘a i teie mau irava, ua parau te peresideni Harold B. Lee : « Ua parau-papû-hia te mau haamaitairaa faahiahia e tae mai [na roto i te haapaeraa maa] i roto i te mau tau tuuraa atoa, e i ô nei te parau ra te Fatu ia tatou na roto i teie peropheta rahi no te aha e haapae ai i te maa, e te mau haamaitairaa e tae mai na roto i te haapaeraa maa. Ia hi‘opo‘a maitai outou i te pene 58 o te buka no Isaia e ite maitai outou e, no te aha te Fatu e hinaaro nei ia tatou ia aufau i te ô haapaeraa maa, no te aha oia e hinaaro nei ia tatou ia haapae i te maa. No te mea na roto i te faaineineraa mai te reira te huru e ti‘a ia tatou ia pii e e pahono mai te Fatu. E nehenehe ta tatou e tamata e e parau mai te Fatu, ‘Inaha teie Au’ ».

Te parau faahou nei te peresideni Lee : « I hinaaro a‘enei tatou ia tae i tera huru vairaa e pii atu tatou e eita oia e pahono mai ? E tuô atu tatou i roto i te ati e eita oia e parahi mai ia tatou nei ? I to’u mana‘o, teie te taime no te feruri i teie mau parau tumu no te mea tei mua ia tatou te mau mahana e hinaaro rahi atu â tatou i te mau haamaitairaa a te Fatu, ia niniihia’tu te mau haavâraa ma te anoʻi ore i ni‘a i te ao paatoa nei ».6

Ua faa‘ite mai to tatou peropheta here, te peresideni Thomas S. Monson, i to’na iteraa papû no teie mau parau tumu―e iteraa papû no roto mai i to’na iho oraraa ; ua parau oia : « Aita roa i mo‘ehia i te hoê melo no te Ekalesia o tei tauturu i te haamaitairaa i te feia i roto i te ati, e aore râ, i tatarahapa i te ohipa tei tupu. Te faahoturaa, te haaputuraa, te faarava‘iraa ia’na iho e te opereraa na vetahi ê, e ere te reira i te ohipa apî no tatou ».7

E te mau taea‘e, e nunaa rave fafauraa e e nunaa haapa‘o faaueraa te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ia feruri au, aita e ture, aita e faaueraa, mai te peu e haapa‘o maitai tatou, o te riro ohie mai ia haapa‘o e o te horo‘a mai i te mau haamaitairaa rahi a‘e maori râ te ture no te haapaeraa maa. Ia haapae tatou i te maa e ia horo‘a hoʻi i te hoê ô haapaeraa maa ti‘a, te horo‘a’tu nei ïa tatou i te fare vairaa tao‘a o te Fatu i te tino moni e haamauʻahia no teie maa. Aita te reira e titau nei i te tusia moni hau atu i ta tatou i mâtau i te aufau. Areʻa ua parau-fafau-hia mai te mau haamaitairaa rahi roa, mai vauvauhia’tu na mua’tu.

E tano te ture no te haapaeraa maa no te mau melo atoa o te Ekalesia. E nehenehe te mau tamarii apî ia haapiihia ia haapae i te maa, haamata hoê tamaaraa e haere atu ai i ni‘a i te piti a maramarama noa mai ratou e a roaa noa mai i to ratou tino ia haapa‘o i te ture no te haapaeraa maa. E ti‘a ia haamata te mau tane e te mau vahine, te mau melo otahi, te feia apî e te mau tamarii i te hapae na roto i te pure, ma te haamauruuru atu i te mau haamaitairaa i roto i to ratou oraraa e ma te imi i te mau haamaitairaa e te puai o te Fatu i te roaraa o te haapaeraa maa. E rave-faaoti-hia te ture o te haapaeraa maa i te taime e horo‘ahia te ô haapaeraa maa i te ti‘a mana o te Fatu, te episekopo.

E te mau episekopo, na outou e faatere i te ohipa totauturu i roto i te paroisa. E tonoraa hanahana ta outou ia imi e ia atuatu i te feia veve. Na roto i te tautururaa a te peresideni Sotaiete Tauturu e te feia faatere o te mau pupu autahu‘araa, ua riro ta outou fa i te tautururaa i te mau melo ia tauturu ia ratou iho e ia faaravaʻi ia ratou iho. Te atuatu nei outou i te mau hinaaro pae tino e pae varua o te mau melo na roto i te faa‘ohipa-maite-raa i te mau ô haapaeraa maa ei tauturu tau poto e ei tauturu faananea i te tauturu a te utuafare e a te hau. A faa‘ohipa ai outou i te pure e te mau taviri autahu‘araa e te mana haroʻaroʻa no te tauturu i te feia veve e tei navaʻi ore, e ite mai outou e, ua riro te faa‘ohiparaa tano o te mau ô haapaeraa maa no te turu i te oraraa eiaha râ te huru oraraa.

E te mau peresideni no te mau pupu Autahu‘araa a Aarona, ua mau ia outou te mau taviri e te mana no te faatere i te mau oro‘a no rapae. E ohipa outou na muri i te episekopo e e haapii outou i te mau melo o te pupu autahu‘araa i ta ratou hopoi‘a i roto i te autahu‘araa ei reira outou e arata‘i ai ia ratou no te imi i te mau melo o te Ekalesia no te horo‘a ia ratou i te rave‘a no te turu i te haapaeraa maa. Ia faarahi te feia e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona i ta ratou autahu‘araa ma te tuu hoʻi i teie rave‘a i mua i te mau melo atoa o te Ekalesia, e faaohie pinepine mai outou i te mau haamaitairaa o te haapaeraa maa tei parau-fafau-hia mai, ia tae mai i te feia tei hinaaro rahi mau i te reira. E ite mau outou e, e mana to te varua atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi no te tamărû i te mau aau etaʻeta e no te haamaitai i te oraraa o te feia aita e haere pinepine mai nei i te pureraa.

Ua parau te peresideni Monson, « Te mau episekopo e faanaho i ta ratou mau pupu Autahu‘araa a Aarona ia amui mai i roto i te ohiraa i te mau ô haapaeraa, e ite mai ïa ratou i te manuia rahi atu â i roto i teie hopoi‘a mo‘a ».8

E te mau episekopo, a haamana‘o e, tei te huru te oraraa i te vahi e i te fenua. E ere paha te haereraa te mau melo o te pupu Autahu‘araa a Aarona i tera e tera fare i te ohipa au no te vahi e ora ra outou. Tera râ, te faaitoito nei matou ia outou ia feruri na roto i te pure i te parau aʻo a te peropheta e ia imi i te faaûruraa no ni‘a i te mau rave‘a tano no te feia e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona o ta outou paroisa ia faarahi i ta ratou autahu‘araa na roto i te haereraa e ohi i te mau ô haapaeraa maa.

I roto i te pene 27 no 3 Nephi, ua ui te Fatu tei ti‘a faahou mai, « E aha to outou huru e au ai ? » E ua pahono Oia, « Mai to’u nei ïa ».9 A rave ai tatou i ni‘a ia tatou i te i‘oa o te Mesia e a tutava ai tatou i te pee Ia’na, e roaa mai ia tatou To’na ra hoho‘a i to tatou nei mata e e riro rahi mai tatou mai Ia’na ra te huru. Te marû nei hoʻi Ta’na zugo e te mâmâ nei Ta’na hopoi‘a. Te ani manihini nei au ia tatou tata‘itahi ia riro rahi atu â mai te Faaora te huru na roto i te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore, na roto i te haapa‘o-maitai-raa i te ture no te haapaeraa maa, e na roto i te horo‘a-rahi-raa i te ô haapaeraa maa. Te faa‘ite papû nei au ma te haehaa e, ua riro te atuaturaa i te feia veve e tei navaʻi ore ei faahoʻiraa hoho‘a no te paari pae varua, e e haamaitai te reira i te taata horo‘a e te taata farii. Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Deuteronomi 15:11.

  2. Hi‘o Manuel 2 : Administration de l’Église (2010), 2.2.

  3. Manuel 2, 6.1.2.

  4. Isaia 58:6–7.

  5. Isaia 58:8–11.

  6. Harold B. Lee, « Listen, and Obey » (Apooraa no te ohipa totauturu i te pae o te faaapu, 3 no eperera 1971), copy of typescript, 14, Church History Library, Salt Lake City.

  7. Thomas S. Monson, « Ua ineine anei tatou ? » Liahona, Setepa 2014, 4.

  8. Thomas S. Monson, i roto i te hoê apooraa e te Episekoporaa Faatere Rahi, 28 no fepuare 2014.

  9. 3 Nephi 27:27.