2010–2019
Te ora mure ore―ia ite i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, Iesu Mesia
Atopa 2014


Te ora mure ore―ia ite i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, Iesu Mesia

Ua riro te Atua e te Mesia ei Metua e ei Tamaiti mau―e mea taa ê Raua, e te tino taa ê, areʻa ua hoê roa Raua i roto i ta Raua opuaraa.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, ua rave au i te taime no te tuatapapa i te iteraa papû hopea o te mau peropheta i roto i te mau tau tuuraa tata‘itahi. E ite mana rahi to ratou tata‘itahi no ni‘a i te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti, Iesu Mesia.

A tai‘o ai au i teie mau iteraa papû―e te tahi atoa mau puʻeraa na roto i te mau matahiti―e putapu noa to’u aau ia ite au i roto ia’u te here rahi o te Metua i te Ao ra i Ta’na Tamaiti matahiapo e te huru atoa Iesu e faa‘ite nei i To’na here na roto i To’na haapa‘oraa i te hinaaro o To’na Metua. Te faa‘ite papû nei au e, ia rave tatou i te mea titauhia no te ite ia Raua e no te ite i to Raua here i te tahi e te tahi, e noaa mai ia tatou « te horo‘a hau a‘e… i te mau horo‘a atoa a te Atua »―oia hoʻi te ora mure ore.1 Inaha « teie hoʻi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono maira ».2

Nahea teie horo‘a e noaa mai ai ia tatou ? E tae mai te reira na roto i te heheuraa i te taata tata‘itahi, tei paraparauhia mai e tei haapiihia mai i teie poʻipoʻi.

Te haamana‘o ra anei outou i te taime matamua ua ite outou te vai ra te Atua e ua putapu outou i To’na here ? Ei tamaroa, ua mâtau vau i te hi‘oraa i te raʻi fetiʻa a mana‘o ai au tei reira Oia. Ua faahiahia roa vau i te hi‘oraa i te nehenehe rahi o ta te Atua mau hamaniraa―mai te mau manumanu na‘ina‘i i te mau tumu raau teitei. E a ite ai au i te nehenehe o teie nei ao, ua ite atoa mai au i te here o te Metua i te Ao ra ia’u. Ua ite atura vau e, e huaai varua mau vau Na’na, e tamaiti e e tamahine paatoa tatou na te Atua.

Nahea vau i te iteraa i te reira ? e ui mai paha outou. Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a, « Ua horo‘ahia i te tahi e te Varua Maitai ia ite e o Iesu Mesia ra o te Tamaiti ïa no te Atua… ia vetahi ê ra ia faaroo i to ratou ra mau parau, ia noaa atoa ia ratou te ora mure ore mai te mea e vai noa ratou i te faaroo ».3 Ia hi‘o vau, aita te reira e parau nei e, e vai a muri noa’tu te tahi taata i roto i te turuʻiraa i ni‘a te iteraa papû o te tahi atu mau taata.

Ua tupu to’u iho iteraa papû i te rahi a haapii ai au no ni‘a i te Metua i te Ao ra e te Faaora mai roto mai i te mau haapiiraa e te iteraa papû o to’u nau metua, orometua haapii, te mau papa‘iraa mo‘a―ta’u i faaitoito noa i te tai‘o―e te Varua Maitai ihoa râ. A faa‘ohipa ai au i te faaroo e a haapa‘o ai au i te mau faaueraa, ua haapapû mai te Varua Maitai e parau mau ta’u e haapii ra. Na reira ïa vau i te iteraa no’u iho nei.

I roto i teie ohipa, ua riro te imiraa i te heheuraa ei taviri. Te ani manihini nei Nephi ia tatou tata‘itahi ia « popou na outou i te parau a te Mesia : inaha hoʻi, e faa‘ite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o ».4

Na mua a‘e te vaʻuraa o to’u matahiti, ua imi na vau ia ite rahi atu â no ni‘a i te bapetizoraa. Ua tai‘o vau i te mau papa‘iraa mo‘a e ua pure au. Ua haapii mai au e, e riro vau i te farii i te horo‘araa i te Varua Maitai ia haamauhia vau. Ua haamata atoa vau i te maramarama e, ua riro te Atua e te Mesia ei Metua e ei Tamaiti mau―e mea taa ê Raua, e te tino taa ê, areʻa ua hoê roa Raua i roto i ta Raua opuaraa. « Te hinaaro nei tatou ia [Raua], no te mea o [Raua] na tei hinaaro mai na ia tatou nei ».5 E faahou e faahou â te ite nei au i to Raua here i te tahi e te tahi e to Raua ohipa-amui-raa no to tatou maitai. E faaroo na i te tahi o te mau papa‘iraa mo‘a rau e haapii nei i teie parau mau :

I roto i te haapiiraa no ni‘a i to tatou oraraa hou i te tahuti nei, ua parau te Metua i te Ao ra no Iesu Mesia ei « ta’u Tamaiti Here, ta’u i Here e i Ma‘iti mai te matamua mai â ».6 I to te Metua hamaniraa i teie fenua, ua na reira Oia « na roto i [Ta’na] ra [Tamaiti] Fanau Tahi ».7

Ua parauhia i te metua vahine o Iesu, ia Maria, e faatae mai oia i « te Tamaiti na te Teitei ».8 E i To’na apîraa, ua parau Iesu i To’na metua vahine e ti‘a Ia’na ia « haapa‘o [Oia] i ta [Ta’na] metua ».9 Te tahi mau matahiti i muri iho, i te bapetizoraahia te Faaora, ua paraparau mai te Metua i te Ao ra mai te raʻi mai, i te na ôraa e, « Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia’na ».10

No te haapii i Ta’na mau pĭpĭ ia pure, ua faahiti Iesu i teie mau parau :

« E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe i‘oa.

« Ia tae to oe ra hau. Ia haapa‘ohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na ».11

Ua haapii Oia ia Nikodemo, « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na Tamaiti fanau tahi ».12 E ua faataa atoa Oia i Ta’na mau semeio ma te parau e, « Eita e ti‘a i te Tamaiti ia rave oia ana‘e ihora, maori râ o ta’na i ite i te Metua i te raveraa ra : te mau mea’toa ta [te Metua] iho e rave ra, oia’toa ta te Tamaiti e rave ».13

A fatata ai te hora no te Taraehara, ua pure Iesu ma te parau e : « E tau Metua, ua tae i te hora… Ua haamaitai au ia oe i te ao nei ; ua oti ia’u te ohipa ta oe i ho mai na’u e rave ra ».14 Ei reira, a teimaha noa ai ta tatou mau hara i ni‘a Ia’na, ua taparu Oia, « E tau Metua e, i ti‘a ra, e hopoi ê atu i teie nei aua, ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to’u ».15 I To’na taime hopea i ni‘a i te satauro, ua pure Iesu, « E tau Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoʻi ratou i ite i ta ratou e rave nei » ei reira ua pii hua’tura, « E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima ra ».16

E ua haere ihora Oia e farerei i te mau varua o te feia pohe, i roto i te ao varua, no te horo‘a « ia ratou i te mana ia ti‘a faahou mai i muri a‘e i To’na ti‘a-faahou-raa mai te pohe mai no te tomo atu i roto i te basileia o To’na ra Metua ».17 I muri mai te Ti‘a-faahou-raa o te Faaora, ua fâ Oia ia Maria Magadala ma te parau e, « Te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra ».18

I To’na haereraa e farerei i te taata i te fenua Marite, ua faa‘ite To’na Metua Ia’na ma te parau e, « Inaha, o tau Tamaiti here, ua mauruuru roa vau ia’na, ua haamaitai hoʻi au i to’u i‘oa ia’na ».19 I to Iesu pauraa i rotopu i te taata i te vahi o te hiero, ua faa‘ite Oia Ia’na iho ma te parau e : « Inaha, o vau nei, o Iesu Mesia… ua faahanahanahia hoʻi te Metua na roto i ta’u raveraa i te hara o to te ao nei i ni‘a iho ia’u ».20 E a haapii ai Oia i Ta’na haapiiraa tumu, ua faataa mai Oia :

« Tera ta’u ture, e o te ture ta te Metua i horo‘a mai ia’u ; e o vau te faa‘ite i te Metua, e o te Metua te faa‘ite ia’u ».21

« Amene… te Metua e o vau, hoê â ïa maua ».22

Te ite ra anei tatou i te hoê hi‘oraa i roto i teie mau irava o te faa‘ite papû nei no te Metua e no te Tamaiti ei mea taa ê, ei tino taa ê ? E nahea ïa raua i te riroraa ei « hoê » ? E ere no te mea hoê noa tino no Raua toopiti, no te mea râ ua tahoê Raua i roto i te opuaraa, e ua fafau aifaito Raua ia Raua no te « faatupu[raa] i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».23

E Atua Iesu, areʻa râ, te faataa tamau nei Oia Ia’na ei tino taa ê iho na roto i te pureraa i To’na Metua e na roto i te parauraa e, te rave ra Oia i te hinaaro o To’na Metua. I roto i Ta’na taviniraa i rotopu i te mau ati Nephi, ua taparu Oia, « E tau Metua, aore au e pure no to teie nei ao, no ratou râ ta oe i horo‘a mai ia’u no roto mai i to teie nei ao… ia vai au i roto ia ratou, mai ia oe, e te Metua, e vai i roto ia’u, ia riro tatou ei hoê, ia hanahanahia vau ia ratou ».24

Ia feruri tatou i te reira, eita ïa tatou e maere ua haamata te Faaho‘i-faahou-raa o te evanelia na roto i te faraa eiaha hoê noa, e piti râ tino hanahana. No ni‘a i ta’na Orama Matamua, te faa‘ite papû nei te peropheta Iosepha Semita e, « Ua parau maira te hoê o raua ia’u, ma te faatoro atu i to’na rima i ni‘a i te tahi, e ma te faahiti i to’u i‘oa, i te na ôraa mai e―O Ta’u Tamaiti Here Teie, A faaroo Ia’na ! ».25

I te haereraa teie peropheta apî i roto i teie uru raau, ia itehia mai te hea ekalesia e tomo atu, ua haere oia ma te faaroo aueue ore e ua matara mai oia ma te ite e te iteraa papû no ni‘a i te Atua mau ra e no ni‘a ia Iesu Mesia, ta te Atua i tono mai. Mai te mau peropheta na mua’tu ia’na, ua riro ihora Iosepha ei mauihaa no te faaho‘i faahou mai i roto i te ao te ite e arata‘i ia tatou i te ora mure ore.

Outou atoa, e nehenehe ta outou e imi i to tatou Metua i te Ao ra e « teie nei Iesu, i ta te mau peropheta e te mau aposetolo i [faa‘ite papû] ra »,26 i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e i roto i teie amuiraa rahi. A imi ai outou i te hoê to outou iho iteraa papû―ta outou iho heheuraa―e riro outou i te ite mai e, ua faataa mai te Metua i te Ao ra i te hoê rave‘a taa ê ia ite outou i te parau mau no outou iho : na roto i te melo toru o te Atuaraa, te hoê tino varua ta tatou i mâtau noa i te pii te Varua Maitai.

« Ia itea teie nei mau parau ia outou, e ui atu i te Atua, i te Metua mure ore ra, i te i‘oa o Iesu Mesia e, e parau mau anei teie mau parau, e aore anei ; e ia ui atu outou ma te aau hinaaro mau, ma te mana‘o papû, e ma te faaroo i te Mesia, na’na ïa e faa‘ite mai i te parau mau ia outou na roto i te mana o te Varua Maitai.

« E na roto i te mana o te Varua Maitai e ite ai outou i te parau mau i te mau mea atoa ra ».27

Te mau taea‘e e te mau tuahine, te faa‘ite papû nei au e, ua hinaaro to tatou Metua i te Ao ra ia imi tatou i teie ite i teie nei. Te pii nei te mau parau a te peropheta Helamana mai raro mai i te repo : « A haamana‘o, a haamana‘o, e ia haamau i to [outou] niu i ni‘a i te păpă ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, te Tamaiti a te Atua hoʻi… o te tumu ia patuhia i ni‘a e te taata, e ore e ti‘a ia ma‘iri ratou i raro ».28 E oia mau, eita tatou e ma‘iri i raro.

O Iesu Mesia taua niu papû nei. O Oia te « Mato o te Raʻi ».29 I te taime e patu ai tatou i to tatou fare i ni‘a Ia’na, e topa mai te ua o te mau mahana hopea nei, e manii mai te pape diluvi e e paaʻina mai te matai, eita râ tatou e ma‘iri i raro. Eita tatou e pau, no te mea ua niuhia to tatou fare e utuafare i ni‘a i te Mesia.30

Te faa‘ite papû nei au e, ua riro teie huru fare ra ei « fare no te hanahana ».31 I reira tatou e putuputu amui ai no te pure i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te i‘oa o Ta’na Tamaiti here. I reira tatou e faahanahana e e haamauruuru ai ia Raua. I reira tatou e farii ai i te Varua Maitai e « te parau ïa [Ta’na e horo‘a mai] nei ia [tatou] no te ora mure ore, oia ïa te hanahana i roto i te basileia tiretiera ».32

Te horo‘a’tu nei au i to’u ite taa ê e, O Iesu Mesia to tatou Faaora e te ora nei Oia, e ua here to tatou Metua Mure Ore i te Ao ra ia tatou e te hi‘o nei Oia ia tatou, e peropheta to tatou i teie tau tuuraa―o te peresideni Thomas S. Monson―o te faatere e o te arata‘i nei ia tatou. E faa‘ite papû te Varua Maitai i te taata atoa e haere no te imi i teie ite e, e parau mau te reira. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.