2021
Mai te hō’ē māramarama i tō ’outou vārua
Māti 2021


« Mai te hō’ē māramarama i tō ’outou vārua », Nō te pūai o te feiā ’āpī, Māti 2021, 6–8.

Mai te hō’ē māramarama i tō ’outou vārua

I tō rātou hīmenera’a i roto i tā rātou pupu hīmene pāroita i roto i te hō’ē ’āmuitahira’a fa’aro’o heivanui, ’ua noa’a i teie mau taure’are’a e rave rahi ha’api’ira’a ē, e nahea te hīmene e ’āmuitahi i te feiā fa’aro’o ato’a i te vahi hō’ē.

Hōho’a
e toru taure’are’a ’āpī

Megan C., Etana M., ’e o Romy C., tē vai nei te tahi mea tei tā’amu ia rātou ’oia ho’i : ’ua au roa rātou i te mau hīmene fa’atura. Tē au nei rātou i te huru navenave e te fa’aurura’a i fāri’ihia e rātou, o te rēni ïa tei fa’ahuru ’ē ia rātou. ’E e mea ’oa’oa ato’a nō rātou i te ’itera’a atu i taua ’ohipa ra tei fa’ateitei, ’e tei fa’auru ato’a ho’i ia vetahi ’ē.

Megan, 18 : Etana, 19 : ’e o Romy, 17, tē vai ato’a ra te tahi atu ā ’ohipa tei tā’amu ia rātou, maoti ra : te hīmene nei rātou i roto i te pupu hīmene nō tā rātou pāroita i Florida, te fenua Marite. ’E ’aita i maoro a’e nei, ’ua hōro’a te pupu hīmene ia rātou i te tahi rāve’a nō te fa’a’ite i tō rātou here nō te hīmene i roto i te ’āmuitahira’a fa’aro’o heivanui.

« Tē vai nei i roto i tō mātou ’oire te tahi ’āmuitahira’a fa’aro’o o tē rave nei i te ’ohipa ’ia ’āmui mai te feiā ato’a nō terā fa’aro’o ’e terā fa’aro’o », te fa’ata’a ra o Etana. ’Ei hi’ora’a, e fa’atupu te pupu i te tahi ’āparaura’a i roto i te hō’ē pō tāmā’ara’a Iftar (e tāmā’ara’a teie nā te Mahometa i te taime e hope ai tā rātou ha’apaera’a mā’a i taua mahana hope’a o te ’āva’e nō Ramadana), i reira e fa’anahohia ai i te tahi mau ōpuara’a ’ohipa-tāvinira’a, ma te fa’aineine i te tahi mau pūtē-tua nō te mau tamari’i ’e ’aore tā rātou, e fa’atupu ato’a e rave rahi mau tāmā’ara’a pō hoa o te ’Ēkalēsia i reira teie feiā mātau-’ore-hia e rātou e pārahi ai i ni’a i te ’aira’a mā’a e paraparau atu ai i ni’a i te huru o te mā’a, te mau peu, ’e te mea e ti’aturihia ’e te auhia e rātou i roto i tā rātou mau ta’ere.

Hōho’a
Tē tāmā’a nei, tē hīmene nei ’e tē aupuru nei te feiā ’āpī

Tē ’oa’oa nei te mau melo o te pupu hīmene i te tāmā’ara’a ’e te aupuru-’āmui-ra’a ia rātou nō terā ’e terā fa’aro’o.

’A fa’ahoa ana’e

Te fā a te ’āmuitahira’a, ’oia ho’i, ’ia tauturuhia te feiā ato’a a ta’a noa atu ai te huru nō tō rātou orara’a, ’e ’ia riro rātou ’ei hoa.

« Tē vai nei te hō’ē ’utuāfare turetia tā’u e ’ite noa nei i roto i te tāmā’ara’a a te ’āmuitahira’a o te mau fa’aro’o, ’ua tāpapa mai rātou ’e ’ua parau mai iā’u, « ’ua ’oa’oa roa mātou i te fārerei fa’ahoura’a ia ’oe ! » ’Ua parau atura o Romy. « I roto i te tahi ao, tē tupu nei e rave rahi mau hāmani-’ino-ra’a i te mau ha’apa’ora’a ’e i te fa’aro’o, e mea huru au roa e ’ia ’āmui pā’āto’a tātou ’e ’ia tupu te ’āparaura’a te tahi i te tahi ». I roto i te tahi tupura’a o te ’ōpuara’a nō te aupurura’a, « e mau vahine marū roa rātou ’e nō roto mai ho’i i te tahi atu ’Ēkalēsia », tē na reira maira ’oia. « ’Aita rātou i ha’apa’o i te huru nō te ha’apa’ora’a. ’Ua ’āmui noa mai rātou nō te tauturu. E mea haumārū roa ».

« Mea ta’a ’ē paha te mau ’ohipa tā tātou e ti’aturi nei », te parau ra o Megan, « teie rā, ’ua fa’atura noa vau i te mau peu a te tahi atu mau ta’ata, ’e, e mea au roa ’ia tū’ati māite ia rātou i teie vāhi i reira tātou e hina’aro ai i te ha’api’i i te tahi ’e te tahi ».

« Tā mātou ’Ēkalēsia o te hō’ē ’ïa melo ’āpī roa a’e i roto i teie ’āmuitahira’a », tē na reira maira o Etana. « Nō reira, ’ua māuruuru roa vau i te ’itera’a i tō rātou maita’i i ni’a ia mātou ’e tō rātou fāri’ira’a mai. ’Ua ’ite au e i te tahi mau vāhi, e mana’o-hape tō te mau ta’ata i te ’Ēkalēsia. Nō reira, tē māuruuru nei au i te taime e ti’a ai i te mau ta’ata ato’a ’ia fāri’i i te ta’a-’ē-ra’a ’e te hi’ora’a ’āmui i te mau mea e tū’ati ai tātou ».

Ma te ’ā’au hō’ē

Tē vai ra te hō’ē mea tā te mau pupu fa’aro’o hīmene e fa’atū’ati nei ia rātou, o te hīmene ïa. E riro teie ’āmuitahira’a fa’aro’o heivanui nō te pehe ’ei rāve’a pāpū nō te feiā fa’aro’o ’ia tāhō’ē nō te ’aruera’a i te Atua. E riro te pupu hīmene o te pāroita hō’ē o na pupu hīmene e ono ’o tei ti’a mai nō te mau ’āmuira’a e vai nei i roto i te ’oire.

« Tē vai nei i roto i te hō’ē pupu hīmene, hō’ē reo hīmene piti ta’ata, te hō’ē pupu hīmene ’ā’ano, te hō’ē pupu hīmene na’ina’i, te hō’ē mapu ’e te hō’ē piāna piti ta’ata, ’e te vai atu ā », o tā Megan ïa e fa’ata’a maira. « ’Ua anihia i te mau pupu tāta’itahi ’ia fa’anaho mai e piti a’e tuha’a ».

Tē parau fa’ahou nei ’o Megan ē, « ’ua hina’aro mātou ’ia ha’apāpū e te hīmene tā mātou e pehepehe atu ’ia riro ïa ’ei tāpa’o fa’aitera’a i te mau ta’ata ato’a ē, tē ti’aturi nei mātou ia Iesu Mesia ’e tē ti’aturi ato’a nei mātou i te Metua i te ao ra. ’Ua hina’aro mātou ’ia fa’atupu i te hō’ē mana’o ha’amorira’a ».

’Ua fa’aoti te pupu e hīmene e piti nūmera tā rātou i pehepehe a’ena, « te mau mea rarahi ’e te mau mea iti », na Steven Kapp Perry, e te piti.« te mau ’ōro’a ’e te mau tāpa’o », na Janice Kapp Perry, Steven Kapp Perry, ’e o Lynne Perry Christofferson.

« Te hīmene mātāmua o te ti’aturira’a ïa. E hōro’a mai te reira i te pāpūra’a, e nā roto i te Atua, e nehenehe ’outou e rave i te mau mea ato’a, te mea iti ānei ’e ’aore rā te mea faufa’a roa », o te parau ïa a Etana. « Te piti o te hīmene e tāpa’o fa’atura hōhonu tōna. Mai te huru ra ē, ’ua riro te reira mai te hō’ē hīmene, ’e e fa’atupu te reira i te nīno’a parau nō te ha’amorira’a ».

’A fa’a’ohipa, a fa’a’ohipa, a fa’a’ohipa

’A fa’aineine ai rātou nō te hīmene, ’ua fa’a’ohipa o Etana i te tahi fa’anahora’a tāna i fa’a’ohipa i mua na. « ’Ua tāmata vau i te ha’apūai i te tāravara’a i roto i te hīmene », te na reira maira ’oia. « Tē ’ite nei au ē, ’ia ha’apa’o maita’i au i te aura’a nō te hīmene, e nehenehe iā’u ’ia fāna’o maita’i roa atu i te reira. ’Oia mau, tē ha’apāpū atu nei au ē, te hīmene tano nei au i te reira, teie rā, te ’ite ato’a nei au ē, e mea ’ōhie roa nō’u ’ia rave i te taime e tū’ati au i te parau poro’i o tē tāmata nei i te fa’a’ite i te reira. Te hina’aro nei au e tu’u atu i te hō’ē parau ha’apāpūra’a i ni’a i te fa’aineinera’a pae vārua ».

« ’Ua tītauhia ia mātou ’ia hīmene i roto i te purera’a ’ōroa ’e ’ia fa’a’ohipa i te tahi atu mau mea, ato’a », te na reira maira o Megan. « Teie rā, ’ua ’ite rā mātou i te faufa’a rahi tei ’ohipahia i roto i te ’āmuitahira’a o te fa’aro’o, nō reira, ’ua ha’apāpū roa mātou ē, ’ua ineine te mau tuha’a. ’Ua rave itoito mātou i te ’ohipa i ni’a ia rātou ».

Nō te piti o te tuha’a, ’ua fa’aitihia te pupu hīmene 14 melo i e to’opiti pupu e maha ta’ata hīmene. « E fa’aineine mātou i te mahana piti, hou a’e i te feiā ’āpī tamāroa e te feiā ’āpī tamahine », te parau maira o Megan. « ’Ua feruri ātea vau i te hīmene nō te hō’ē hepetoma tā’āto’a, nō te hō’ē ’āva’e ato’a, ’oia nei. ’Aita vau e rave tāmau ra i te reira, ’ua noa’a rā iā’u teie hīmene i ni’a i te rēni natirara YouTube ’e ’ua ha’uti au i te reira i te mau taime ato’a. ’Ua hina’aro vau i te ha’amaita’i atu. ’Ua hina’aro vau ’ia hīmene maita’i atu mātou nō te ha’aputapū i te tahi atu mau ta’ata ».

’Ua fari’i o Etana, o Megan ’e o Romy, e ’ua riro te mau fa’aineinera’a ato’a ’ei maita’i hau atu. Te parau nei o Romy ē, « ’ia fa’ahiti pinepine ana’e hia te mau hīmene », ’oia ho’i, « e vai te mau parau poro’i o te mau hīmene i roto i tō ’outou ferurira’a ’e i roto i tō ’outou ’ā’au ».

Hōho’a
pupu hīmene a te feiā ’āpī

’Ua ha’uti te pupu hīmene i te heivanui nō te pehe i roto i te ’āmuitahira’a a te mau fa’aro’o.

I roto i te ferurira’a, i roto i te ’ā’au

I roto i tō rātou ferurira’a ’e tō rātou ’ā’au, ’ua pāpū maita’i ia rātou i te taime i hīmene mai ai te pupu hīmene a te mau melo. ’Ua parau o Romy ē, « e mea nehenehe mau ā na hīmene to’opiti », « ’Ua pārahi mū noa te mau ta’ata ato’a ’e ’ua fāri’i-nīno’a-hia i te Vārua i te taime a pehepehehia ai taua nau hīmene ra. ’Ua nīno’a ta’ihō’ē tātou pā’āto’a ».

« ’Ua riro te hīmene mātāmua ’ei hīmene ’oa’oa nō’u », tē parau maira o Megan. « Te mana’o nei au ē, ’ua tupu te reira i ni’a i te feiā ato’a i te heivanui. ’Ua ’ārearea roa vau i te hīmenera’a i te reira ’e te ti’aturi nei au ē, ’ua ’oa’oa roa rātou i te reira. ’E te piti o te hīmene, e mea maita’i roa te mau tomara’a o te reo. Te mana’o nei au ē, te feiā ato’a tei fa’aro’o i te reira, ’ua fāri’i ïa i te hō’ē vārua fa’atura ’e te fa’ahiahia nō te Atua ».

I te hopera’a nō taua heivanui ra, te fa’a’ite fa’ahou maira o Megan ē, « ’ua nehenehe ia mātou ’ia paraparau atu i te feiā tei rauti ’e te feiā tei māta’ita’i mai. ’Ua ’ite au ē, e ani atu te mau ta’ata ato’a i tō mātou ta’ata arata’i hīmene nō na hīmene i pehehia e mātou—E aha te rito o taua pehe ra ? ’e ’aore rā, ’I hea i te noa’ara’a ia ’outou i taua fa’anahora’a ra ?’ ’Ua ti’a ia mātou ’ia fārerei te tahi i te tahi nō te ’āparau atu i te pehe tā mātou i fa’a’ite atu. ’Ua mana’o vau ē, ’ua ti’a iā’u ’ia māramarama hau atu ia rātou nā roto i tā rātou mau pehepehe, ’e, ’ua māramarama maita’i rātou ia tātou nō tā tātou. E au te hīmene mai te tahi māramarama i tō ’outou vārua ».