Purera’a Noera
Te maramarama e te ora no teie nei ao


Te maramarama e te ora no teie nei ao

(3 Nephi 11:11)

Te faati’araa mâtau maitai e te au ho’i no ni’a i te fanauraa o te Faaora, tei roto ïa i te pene piti no Luka i roto i te Faufaa Apî. E aau mehara hope te tae mai ia tai’o vau no ni’a ia Iosepha e o Maria e to raua tere i Betelehema, te phatene iti, te fanauraa haehaa o te Fatu Iesu Mesia e te mau melahi poro i te « parau maitai… o te riro ïa ei oaoaraa no te taata ato’a » (Luka 2:10).

Maoti te Faahoʻi-faahou-raa mai o te evanelia i teie mau mahana hopea nei, te vai nei te apiti faufaa rahi no teie aamu no te fanauraa o te Faaora i roto i te Buka a Moromona. E haamaramarama ta’u poro’i i teie faati’araa piti no te Noera matamua. A feruri amui ai tatou no ni’a i teie tuhaa aamu, te mau taea’e e te mau tuahine, te ani nei au ia outou ia hi’o mana’o i teie mau ohipa e eiaha ia faaroo tari’a noa mai i te mau parau.

Te pure nei au ia tauturu mai te Varua Maitai ia outou ia faaau i teie mau irava i ni’a ia outou e to outou utuafare (hi’o 1 Nephi 19:23) e ia î ho’i to outou aau i te varua mau o te Noera.

Samuela te ati Lamana

E haamata ta tatou aamu i te fenua no Zarahemela, maa matahiti hou te fanauraa o te Faaora. Ua haere mai o Samuela te ati Lamana i rotopû i te taata no te poro i te tatarahapa e no te tohu no ni’a i te Mesia. E tamata na outou i te hi’o mana’o ia outou ei tamarii 10 matahiti, e tei roto outou i te naho’a rahi, te faaroo ra i te hoê peropheta a te Atua te tohu maira i te mau ohipa e riro i te tupu mai.

Te parau ra Samuela : « E inaha, e faaite au i te hoê tapa’o ia outou na ; ia ma’iri ho’i ia tatou na matahiti e pae ra, inaha, ei reira te Tamaiti a te Atua e tae mai ai e faaora i tei faaroo i to’na ra i’oa.

« E inaha, tera te tapa’o no to’na taeraa mai ta’u e faaite ia outou na ; inaha ho’i, e maramarama rahi te vai i ni’a i te ra’i i te aru’i i mua iho i te mahana e tae mai ai oia, e ore roa ai ïa te pouri, e riro ai taua aru’i ra i te taata mai te mea ra e te vai noa ra te mahana.

« E riro te hoê mahana e te pô ihora, e te hoê mahana a’era, mai te mea ra e e hoê noa iho mahana, aore e pô ; E riro teie ei tapa’o no outou na …

« E inaha, e hiti mai te hoê feti’a apî… e riro ato’a teie ei tapa’o no outou » (Helamana 14:2–5).

Te fanauraa o te Faaora

E a tere noa ai te tau, « te tupu mau ra te mau parau i tohuhia e te mau peropheta ra ; te rahi atura ho’i te mau tapa’o e te mau semeio i ravehia i rotopu i te mau taata » (3 Nephi 1:4).

Teie nei, a feruri na tatou e pae matahiti tei ma’iri, e ua 15 ti’ahapa matahiti to outou. Te haamana’o papû ra outou i te mau parau tohu a Samuela e te hi’o nei outou i te mau ohipa e tupu noa maira.

« Te parau ra râ e tahi pae e, ua ma’iri na te tau no te tupuraa o te mau parau tohu i parauhia mai e Samuela ra, oia te ati Lamana ra.

« E te oaoa ra ratou i to ratou mau taea’e, a na ô mai ai ra e, Inaha, ua ma’iri ê na te tau, e aita a’enei i ti’a mau te mau parau a Samuela ; no reira ua riro to outou oaoa i te faaroo i taua mea ra ei mea faufaa ore.

« Faatupu a’era ratou i te ti’arepu rahi i te fenua e ati noa a’e ; taiâ roa a’era te aau o te mau taata i faaroo ra, peneia’e o te ore o te tupu mau taua mau mea i parauhia ra.

« Inaha râ, te tia’i maite ra ratou i taua tau mahana e piti e te pô i ropu ra, o te riro ïa te reira mai te mahana hoê noa a’e, aore e pô ra, ia ite ratou e, e ere to ratou faaroo i te mea faufaa ore ra.

« Ua faataa-ê-hia a’era e te feia faaroo ore ra te hoê mahana e taparahihia’i te feia faaroo i taua mau parau ra, ia ore ia tupu te tapa’o i faaitehia mai na e te peropheta ra o Samuela » (3 Nephi 1:5–9).

Te mau taea’e e te mau tuahine, te haamata ra anei tatou i te maramarama i te huru o teie tia’iraa i te tapa’o no To’na taeraa mai e no teie ato’a ho’i tai’o mahana hahano no te pohe ? Ahani o outou e o vau tera, e ti’a papû anei tatou ma te aueue ore, e aore râ e haaparuparu anei tatou e oriorio roa’tu ai ?

Ei reira mau te tapa’o no te fanauraa o te Mesia, i tohuhia e Samuela, i faaitehia mai. E i roto i teie huru mana’o hamani-ino-raa i te taata faaroo, e i te faito matahiti apî ra 15 ti’ahapa, te maere ra outou i te hoê aru’i a pou noa ai te mahana, aita e pouri.

« Maere ihora te taata, no te poiri ore a tae mai ai te ru’i ra …

« Tupu a’era to ratou ite e, ua fatata te tau e fâ mai ai te Tamaiti a te Atua ra ; oia ïa, te mau taata ato’a… maere roa a’era ïa, ma’iri ihora i raro i te repo …

« Aita’tura e pouri e hope roa a’e taua ru’i ra, e maramarama râ mai to te avatea ra. E po’ipo’i a’era, hiti faahou a’era te mahana mai te au i to’na ihora raveraa ; e ua ite ratou e, o te mahana ïa e fanau ai te Fatu ra, no te tapa’o i faaitehia ra.

« Tupu mai a’era te mau mea ato’a, aita e vahi toe, i ta te mau peropheta i parau maira.

« E fâ maira ho’i te hoê feti’a apî i ta ratou i parau ra » (3 Nephi 1:15, 17, 19–21).

Ua riro te mahana i fanauhia ai Iesu ei mahana faaoraraa no te feia faaroo i te Fenua Apî. I faaora roa ho’i teie maramarama, te tapa’o no te fanauraa o te Faaora, i to ratou ora.

Te poheraa e te ti’a-faahou-raa te Faaora

I teie nei, e te mau taea’e e te mau tuahine, a feruri na e, ua ma’iri e 30 matahiti e te fatata ra outou i teie nei i te 50 matahiti. E nehenehe â ta outou e haamana’o papû i te mau haapiiraa a Samuela e tae noa’tu i te mau ohipa i tupu i to outou vai-taure’are’a-raa a faaitehia mai ai te tapa’o no te fanauraa o te Fatu.

Hoê o te mau tapa’o no te poheraa o te Mesia tei tohu-a’ena-hia mai e Samuela oia ho’i ïa, o na mahana poiri ta’ota’o e toru (hi’o Helamana 14:27; 3 Nephi 8:3).

« E pouri ta’ota’o rahi roa tei ni’a i te fenua e hope roa a’e, e ua ite-tino-hia te pouri e te mau taata aore i ma’iri na, e mai te mahu mau ïa ia rave atu ;

« E no te pouri ra, aita e ti’a ia tutu’i i te hoê maa auahi, aita ato’a te mori, aita ato’a te rama ; aita ato’a e ti’a ia tahu i te auahi i to ratou vahie maitai e te marô roa ra ; aita roa’tu e ti’a ia faatupu i te hoê noa’tu huru maramarama ;

« Aita te hoê maramarama i itehia, aita te auahi, aita ato’a te mahana, aita te marama, aita ato’a te mau feti’a, no te pouri ta’ota’o o te mahu i ni’a iho i te fenua.

« E te vai noa ra ïa te pouri i na mahana e toru, aore te maramarama i itehia mai » (3 Nephi 8:20–23).

E aha râ ïa te huru ia ratere e toru mahana i roto i te poiri eita e nehenehe e parau, e, i muri rii mai, ia amui i te naho’a rahi e 2 500 taata i te hiero ra no Bounetifula ? E ti’a anei ia outou ia hi’o mana’o i te hanahana arii o te Faaora a pou mai ai Oia mai te ra’i mai e a parau ai, « Inaha, o vau nei, o Iesu Mesia … o vau te maramarama e te ora o teie nei ao » (3 Nephi 11:10–11; reta tei faahuru-ê-hia).

I teie amuiraa taata taa ê i piha’i iho i te hiero, teie na ta’o matamua e piti ta te Faaora i faaohipa no te faaite Ia’na, oia ho’i ïa, « te maramarama ». Ua tohu Samuela i te tapa’o no te maramarama. Ua faaitehia te tapa’o no te maramarama i te fanauraahia te Faaora. No teie mau taata i roto i teie naho’a rahi tei amui mai, ua ma’urere te poiri e te ri’ari’a hanohano maoti te maramarama mau, oia ho’i, o Iesu Mesia.

Te tauturu mai nei teie faati’araa a te Buka a Moromona ia tatou no ni’a i te Noera matamua, ia haapii e ia maramarama hope e, ua riro Iesu Mesia ei « maramarama o te anaana mai i roto i te pouri » (see PH&PF 10:57–61). I roto i te mau tau ato’a o to tatou oraraa, i roto i te mau huru mea ato’a e ratere atu tatou, e i roto i te mau tamataraa ato’a e faaruru tatou, o Iesu Mesia te maramarama e tiahi i te ri’ari’a, e horo’a mai te haapapûraa e te arata’iraa, e e faatupu mai i te hau vai maoro e te oaoa.

I roto i te mau peu vai maoro no te Noera e haamana’o maitai tatou, te vai nei te mau mori haamaramarama huru rau—te mau mori i ni’a i te mau tumu aito, i roto e i ni’a i te fare, te mau mori hinu i ni’a i te airaamaa. Ia faahaamana’o te mau mori nehenehe o te mau tau oro’a ato’a ia tatou Ia’na, oia ho’i te puna o te maramarama ato’a.

Are’a râ i roto

I tena poiri,

Te ama ra te marama-

Rama mure ore

(« E Betelehema e », Te mau himene, n0. 125).

Te faaite papû nei au e, ua fanauhia Iesu i Betelehema e ua rave hope roa ho’i i Ta’na misioni e taviniraa i te tahuti nei ma te hanahana rahi, e te ora nei Oia i teie mahana ei Fatu ti’a faahou no tatou. Te faaite papû nei au i te reira, i te i’oa mo’a o te Fatu ra o Iesu Mesia, amene.