Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 5: Te Varua Maitai e te heheuraa na te taata hoê


Pene 5

Te Varua Maitai e te heheuraa na te taata hoê

E nehenehe ta tatou e farii i te hoaraa o te Varua Maitai, mai te au i to tatou haapa‘o maitai, no te haamaramarama e no te arata‘i ia tatou i roto i to tatou nei oraraa e no te arata‘i ia tatou i te ora mure ore.

No roto mai i te oraraa o Wilford Woodruff

I te ava‘e atopa 1880, ua parau te peresideni Wilford Woodruff i te Feia Mo‘a e ua haere mai te peresideni BrighamYoung o tei pohe i te matahiti 1877, e te peresideni Heber C. Kimball o tei pohe i te matahiti 1868, e farerei ia’na. Ua faati‘a te peresideni Woodruff e « I to matou taeraa’tu i to matou vahi tape‘araa, ua ani atu vau i te peresideni Young mai te mea e a‘o mai oia ia matou. Ua parau mai oia ‘Eita, ua faaoti au i to‘u iteraa papû i roto i te tahuti. Eita vau e paraparau faahou i teie nei nunaa.’ Ua na ô mai ra oia, ‘Tera râ, ua haere mai au e farerei ia oe; ua haere mai au e tia‘i ia oe, e no te hi‘o eaha ta te nunaa e rave nei.’ I muri iho, ua parau mai oia, ‘Te hinaaro nei au ia haapii oe i te nunaa–e te hinaaro nei au ia pee oe iho i teie nei a‘oraa–ia rave ratou i te ohipa e ia ora ratou ia noaa te Varua Mo‘a ia ratou, no te mea ia ore te reira, eita e nehenehe ia outou e patu i te basileia; ia ore te Varua o te Atua e ro‘ihia outou i te ati i te haereraa na roto i te pouri, e i te ati i te oreraa e rave faaoti i to outou piiraa ei mau aposetolo, e ei mau peresibutero i roto i te Ekalesia e i roto i te basileia o te Atua.’1

E ere teie nei a‘oraa e a‘oraa apî no te peresideni Woodruff. Ua matau to’na mau taea‘e ia’na mai te « hoê taata o te faaroo ohie i te mau faaiteraa a te Varua a te Fatu, te hoê taata o te arata‘ ihia e te faurûraa i te raveraa i ta’na ohipa, hau atu i te tahi atu horo‘araa no te paari aore râ, no te haava tei mauhia e ana iho. »2Ua faahiti pinepine oia i te hoê ohipa i tupu i ni’a ia’na na roto i te mau faaiteraa a te Varua. Ua tupu te reira a tere ai oia e to’na ra utuafare i te pae hitia o te râ o te Fenua Marite, i reira oia i te pii-raa-hia no te tavini i te hoê misioni. Ua parau oia:

Ua faahoro vau i to‘u nei pereoo puaahorofenua i te hoê pô i roto i te aua o te taea‘e Williams [te hoê melo o te Ekalesia]. Ua faahoro te taea‘e Orson Hyde [no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo] i te hoê pereoo i pihai iho i to‘u pereoo. Tei roto ta‘u vahine faaipoipo e ta‘u mau tamarii i te pereoo. I muri a‘e i to‘u tatararaa i ta‘u mau puaahorofenua e i to‘u tamaaraa, ua haere atu vau e taoto i roto i te pereoo. Aita vau i maoro roa i reira no te tahi noa tau minuti ua parau mai te Varua ia‘u, ‘A ti‘a i ni‘a e a faatea ê i te pereoo’ Ua parau vau i ta‘u vahine e ti‘a ia‘u ia ti‘a i ni‘a e ia faatea ê te pereoo. Ua parau mai oia, ‘No te aha ?’ ua parau vau, ‘Aita vau i ite.’ O tera ana‘e ta’na i ani ia‘u i taua mau taime ra, ia parau ana‘e au e aita vau i ite, ua nava’i te reira. Ua ti‘a vau i ni‘a e ua faatea ê i to‘u pereoo… Ua hi‘o vau na pihai iho ia‘u e ua haere au e taoto. Ua parau faahou mai te Varua, ‘A haere e faatea ê i ta oe mau animala i taua tumu ale ra’… Ua haere au e ua faatea ê i ta‘u mau puaahorofenua e ua tuu atu vau ia ratou i roto i te hoê uru ti‘a’iri. Ua haere faahou atu vau e taoto.

« E toru ahuru minuti i muri mai ua farara mai te hoê mata’i rahi e ua haafati i taua tumu ale e toru avae i nia’tu i te fenua. Ua pee atu te tumu ale na ni‘a e toru aore râ e maha aua e ua ma‘iri ihora i roto i taua aua ra, i pihai iho i te pereoo a te taea‘e Orson Hyde, i te vahi iho i vai na to‘u nei pereoo. Eaha ra ïa te hopea ahani e aita vau i faaroo i taua Varua ra ? E mea papû roa e ua pohe au e ta‘u vahine e te mau tamarii. O tera taua reo iti ha‘iha- ‘i ia‘u ra-aita e aueueraa fenua, aita e patiri, aita e uira; o te reo iti ha‘iha‘i ra o te Varua o te Atua. Ua paruru oia i to‘u nei oraraa. O tera te varua no te heheuraa ia‘u. »3

Ua haapapû te peresideni Woodruff i te hinaaro no te mau melo atoa o te Ekalesia ia arata‘ihia e te Varua Maitai–ia imi i te heheuraa no’na iho. Ua haapapû oia, « Eita e nehenehe i te Ekalesia a te Atua ia ora e piti ahuru ma maha hora e aita e heheuraa. »4

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

E taata varua te Varua Maitai o te faaite i te iteraa no te Atua te Metua, no Iesu Mesia e no te parau mau o te evanelia.

Te Varua Maitai o te hoê ïa o te mau taata o te Toru Tahi. E tino [mau tino i‘o e te ivi] to te Atua te Metua e te Atua te Tamaiti, e ua hamani te Atua iho i te taata mai te au i To’na iho hoho‘a; are‘a te Varua Maitai e taata Varua ïa, o te faaite i te iteraa no te Metua e no te Tamaiti i te mau tamarii a te taata [a hi‘o PH&PF 130:22].5

Eaha te iteraa papû rahi roa‘e e nehenehe ta te hoê tane aore râ, ta te hoê vahine e farii no ni‘a i teie nei ohipa a te Atua ? E parau atu ïa vau ia outou e eaha te iteraa papû rahi roa‘e ta‘u i farii, te iteraa hau atu i te papû roa, o te iteraa ïa a te Varua Maitai, te iteraa o te Metua e o te Tamaiti.6

E haavarehia paha to tatou mau mata e to tatou mau tari‘a na te paari e te opuaraa huna a te taata; area râ eita roa te Varua Maitai e haavare noa‘e i te hoê noa‘e taata.7

Te parau mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e te vai nei te hoê varua i roto i te taata e na te faauru a te Puaihope ra i noaa’i ia’na te ite [a hi‘o Ioba 32:8]. I ni‘a i teie nei ture i matau ai tatou i te parau mau, e te mana o te evanelia ta tatou i farii. E faaitehia mai ia tatou te mau ture no te ora mure ore na roto i te faaururaa o te Varua Maitai, no te mea e vai taua Varua ra ia tatou, e haamaitai oia i to tatou mau feruriraa e mai te mea e haapa‘o tatou i taua mau haapiiraa ra, ma te farii i roto ia tatou te mana‘o tano, e ite maramarama ïa tatou i te mau mea mai to ratou iho ra huru.8

E nehenehe ta te Feia Mo‘a tata‘itahi haapa‘o-maitai i te mau Mahana Hopea nei e farii i te horo‘araa o te Varua Maitai, o te horo‘araa rahi roa‘e ta te hoê taata e nehenehe e farii i roto i te oraraa tahuti nei.

Te mau taata atoa o tei tatarahapa i ta ratou mau hara, e tei bapetizohia ia matara ta ratou mau hara, mai te au i te haapa‘oraa a te Atua, e mai te hoho‘a o Iesu Mesia, tei taumihia i raro i te pape i te huru o to’na ra pohe e tei ti‘a faahou i te huru o to’na ra ti‘afaahou- raa i ni‘a, e ti‘araa ïa to ratou no te farii i te Varua Maitai; ua fafauhia’tu te reira, e na ratou te reira; e ti‘araa te reira no te mau taata atoa ia oaoa i te reira, e mai te mea e farii ratou i te Varua Maitai e [Ta’na] mau horo‘araa tei ia ratou ra ïa te faauru, te maramarama e te parau mau; e mata to ratou no te hi‘o, e taria no te faaroo e e aau no te ite.9

I teie nei, mai te mea tei ia outou ra te Varua Maitai– e ti‘a i te mau taata atoa ia farii i te reira-e nehenehe ta‘u e parau atu ia outou e aita’tu e horo‘araa rahi atu â, aita’tu e haamaitairaa rahi atu â i horo‘ ahia i te mau taata atoa i ni‘a i te fenua nei. E utuutuhia paha outou e te mau melahi; e ite mata paha outou i te mau temeio e rave rahi; e ite mata paha outou i te mau ohipa maere i ni‘a i te fenua nei; tera râ te parau nei au e te horo‘araa o te Varua Maitai o te horo‘araa rahi roa a’e ïa e nehenehe e horo‘ahia’tu i ni‘a i te taata nei. E mea na roto i teie nei mana i rave ai tatou i te mea ta tatou i farii. Na teie mea i paturu ia tatou na roto i te mau hamani-ino-raa atoa, te mau tamataraa e te mau ati tei tae mai i ni‘a ia tatou.10

Te mau tane atoa e te mau vahine atoa tei tomo i roto i te Ekalesia e tei bapetizohia ia matara te hara e ti‘araa ïa to ratou no te farii i te heheuraa, e ti‘araa to ratou no te farii i te Varua o te Atua, no te tauturu ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa, i roto i ta ratou faatereraa i ta ratou mau tamarii, i te a‘oraa i ta ratou mau tamarii e i te mau taata o ta ratou e peresideni mai te au i to ratou piiraa. Aita te Varua Maitai i faaherehere-noa-hia no te mau tane ana‘e, aore râ te mau aposetolo aore râ te mau peropheta ana‘e; e fatuhia râ te reira e te mau tane e te mau vahine haapa‘o-maitai-atoa, e te mau tamarii tei tae i te paari no te farii i te evanelia a te Mesia.11

E ti‘a ia tatou ia haamatau ia tatou iho i te reo iti ha‘iha‘i o te Varua Maitai- te reo o te heheuraa.

Te vai nei te hoê rave‘a tei faataahia… na roto i te reira e fariihia’i te heheuraa no ô mai i te Fatu ra no te faatereraa i ta’na Ekalesia. Te vai nei hoê ana‘e taata i ni‘a i te fenua nei, i te hoê taime, tei mau i teie nei mana. Area râ e haamaitairaa to te mau melo tata‘itahi atoa ia farii i te heheuraa no ô mai i te Fatu no te arata‘i ia’na i roto i ta’na iho mau ohipa, e no te faaite papû atu ia’na no ni‘a i te tanoraa mau o te mau haapiiraa e te mau ohiparaa a te taata.12

Eaha te heheuraa ? O te faaururaa ïa a te Varua Maitai i te taata nei. Ua parau o Iosepha Semita i te taea‘e John Taylor i to’na ra tau: « E te taea‘e Taylor, e haapa‘o oe i te faaiteraa a te Varua o te Atua; e ara oe i te mau faaiteraa a te Varua ia oe; e faaohipa oe ia ratou i roto i to oe nei oraraa, e e riro [teie] ei ture no te heheuraa na oe, e e ite oe e e taa oe i teie nei Varua e teie nei mana » Teie te taviri, te ofa‘i niu o te mau heheuraa atoa… Ua tutava vau i roto i to‘u iho nei oraraa ia haamatau ia‘u e taua Varua ra, e ia haapii mai i ta’na mau huru raveraa.13

E fea o outou tei farii i te heheuraa ? E fea o outou tei farii i te Varua o te Atua i te parauraa’tu ia outou– te reo iti ha‘iha‘i ? … E rave rahi to‘u mau iteraa papû mai te taime i apiti atu ai au i teie nei Ekalesia e teie nei basileia. Ua haamaitaihia vau e rave rahi mau taime e te tahi mau horo‘araa e te tahi mau maitai, te tahi mau heheuraa e te tahi mau utuuturaa; e i roto i teie nei mau mea atoa aita roa a’e au i ite i te tahi mea e nehenehe ta‘u e ti‘aturi rahi atu maori râ te reo iti ha‘iha‘i o te Varua Maitai.14

E noaa noa i te taata ia hi‘o teitei aore râ, ia tia‘i i te mau mea rarahi e e hape nei ratou e rave rahi mau taime i te Varua o te Atua e te faaururaa a te Manahope. E ere i roto i te patiri aore râ te mata’i rahi e ti‘ai ia tatou ia imi i te Varua o te Atua, i roto râ i te reo iti ha‘iha‘i. [a hi‘o 1 Te mau Arii 19:11–12].15

E farii tatou na roto i te horo‘araa a te Varua Maitai i te mau haamaitairaa no te arata‘i i to tatou nei mau oraraa i teie nei e no te faaineine ia tatou no te ora mure ore.

E nehenehe ta outou e haati i te hoê tane aore râ, te hoê vahine i te mau faufaa e te hanahana atoa e nehenehe i ta te mana‘o taata e mana‘o, e ua mauruuru anei ratou ? Aita. Te vai noa ra te hoê mea e erehia ra e ratou na roto i te mauiui. I te tahi pae, a faaite mai i te hoê taata taparu i roto i te mau aroa purumu, tei farii i te Varua Maitai, e ua î to’na feruriraa i taua Varua e taua mana ra, e e faaite ïa vau ia outou i te hoê taata e hau to roto i to’na feruriraa, tei farii i te mau tao‘a rahi mau, e taua mau oaoaraa e ore roa e noaa i te taata mai roto mai i te tahi atu vahi.16

Ia oaoa ana‘e tatou i te Varua Mo‘a, ia tamata ana‘e tatou i te ora i ta tatou haapa‘oraa i ô nei i ni‘a i te fenua nei, e riro ïa tatou te nunaa oaoa roa‘e i ni‘a i te taahiraa avae o te Atua, noa’tu eaha te huru o to tatou oraraa. Aita vau e tau‘a e, e mea moni anei aore râ e mea vêvê anei tatou, i roto anei i te oaoa aore râ i roto i te ati, mai te mea te ora ra te taata i ta’na haapa‘oraa e te oaoa ra i te maitai e te Varua o te Atua, aita e huru-ê-raa no’na no te mau mea e tupu ra i ni‘a i te fenua nei. E tupu paha te mau aueueraa fenua, te tama‘i, te auahi aore râ te ‘o‘e i ni‘a i te fenua, te ite ra râ oia e, e mea maitai te mau mea atoa ia’na. O tera te huru ta‘u e ite nei.17

Te taata atoa o te farii i taua Varua ra e faaa‘o ïa tei roto ia’na– te hoê faatere o te faaue e o te arata‘i ia’na. E heheu atu teie nei Varua, i te mau mahana atoa, i te taata atoa e faaroo to’na, i taua mau mea e maitai no’na… Teie te faaururaa a te Atua i ta’na mau tamarii i te mau tau atoa o te ao nei o tei riro ei horo‘araa o te titauhia no te paturu i te taata e haerea faaroo to’na, e no te haere e haapa‘o i te mau arata‘iraa e te mau faaueraa e te mau heheuraa atoa ta te Atua i horo‘a i Ta’na mau tamarii no te faaue e no te arata‘i ia ratou i roto i te oraraa nei.18

E ti‘a i te mau taata atoa ia noaa i te Varua o te Atua, e ia pee i ta’na mau arata‘iraa. Teie te heheuraa. Aita e huru-ê-raa i te mea ta te Varua e parau ia outou ia rave; e ore roa oia e parau ia outou ia rave i te tahi ohipa hape.19

Ua haatihia tatou… e te mau varua ino e aro nei i te Atua e i te mau mea atoa e patu ra i te basileia o te Atua; e ua hinaaro tatou i teie nei Varua Mo‘a ia nehenehe ia tatou ia upooti‘a i ni‘a i teie nei mau mana iino.

… Teie te Varua e ti‘a ia tatou ia farii no te faahaere i te mau opuaraa a te Atua i ni‘a i te fenua nei. E hinaaro tatou i taua horo‘ araa ra hau atu i te tahi ê atu horo‘araa… Tei rotopu tatou i te mau enemi, i rotopu i te pouri e te faahemaraa, e e hinaaro tatou ia arata‘ihia e te Varua o te Atua. E ti‘a ia tatou ia pure i te Fatu e tae noa’tu ua noaa ia tatou te Faaa‘o. O teie tei fafauhia ia tatou a bapetizohia’i tatou. O te varua o te maramarama, o te parau mau, e o te heheuraa, o te nehenehe e vai mai i pihai iho ia tatou paatoa i te hoê â taime.20

E ite outou mai te mea noa’tu e imi outou i te rave i te tahi ê atu ohipa maori râ te faaohiparaa i te mau faaueraa a te Varua Maitai, e e tomo atu tatou i roto i te rupehu e te pouri e te pe’ape’a, e aita to tatou e arata‘iraa i roto i te oraraa. E hinaaro tatou i te mau mahana atoa ta tatou e ora nei i te mana o te Fatu- te mana no to’na Varua Mo‘a e te puai o te autahu‘araa ia vai i pihai iho ia tatou ia nehenehe ia tatou ia ite i te mea e rave. E mai te mea e na reira tatou i te ora i mua i te Fatu, e heheu mai ïa te Varua ia tatou i te mau mahana atoa eaha râ ta tatou ohipa; e aita vau e tau‘a rahi roa eaha te ohipa ta tatou e rave ra, e ti‘a râ ia tatou ia ite na mua i te hinaaro o te Fatu e ia rave i te reira i muri iho, e i reira ta tatou ohipa e rave-maitai-hia ai e e faariihia ai i mua i te Fatu.21

I roto i te taato‘araa o to‘u nei oraraa e ta‘u mau ohiparaa, i te mau taime atoa ua parauhia vau ia rave i te mau mea atoa e te Varua o te Fatu, ua ite noa vau e e mea maitai ia rave i te reira. Ua faahereherehia vau e taua mana ra… Ia noaa te varua o te heheuraa ia outou. E ia ite outou e tei te vahi papû outou, e rave ti‘a ïa outou i te mea ta te Fatu e hinaaro ia outou ia rave.22

Ua riro te mana‘o e e nehenehe ta tatou e haapa‘o i te faaueraa e e haamo‘ahia e te evanelia, e ia faaineinehia no te fatu ai‘a i te ora mure ore, te hoê te reira o te mau parau tumu hanahana roa‘e tei heheuhia i te taata nei… Te vai nei te ti‘aturiraa i roto ia tatou e aita to te ao nei e ite noa a’e i te reira, e eita taua ti‘aturiraa ra e nehenehe e tomo atu i roto i to ratou mau feruriraa. Ia ore ratou e fanauhia e te Varua o te Atua eita e nehenehe ia ratou ia ite i te basileia o te Atua, e eita e nehenehe ia ratou ia tomo atu i roto i te reira ia ore ratou e fanauhia i te pape e te varua [a hi‘o Ioane 3:5], no reira eita e nehenehe ia ratou ia fana‘o i te tiai’raa e te ti‘aturiraa oaoa ta tatou e farii nei. Aita to ratou mau mata, to ratou mau tari‘a e to ratou mau aau i iritihia no te hi‘o e no te faaroo e no te ite i te mana o te evanelia a te Mesia.23

E haamaitairaa na tatou ia pee atu i te mau faaue a te Varua o te Fatu, e ia farii i te reira ei arata‘i e ei hoa no tatou, e na roto i te raveraa i te reira e tae vitiviti mai ïa te mau haamaitairaa no te ra‘i mai i ni‘a ia tatou mai te au i to tatou ineineraa i te farii i taua mau haamaitairaa ra.24

E titau te hoaraa tamau o te Varua i ta tatou ohipa e te haapa‘oraa tamau.

Te hinaaro rahi nei au ia tatou… ei hoê nunaa ia rave tatou i ta tatou ohipa, ia ora tatou i ta tatou haapa‘oraa, ia tape‘a tatou i te faaroo, ia haere ti‘a tatou i mua i te Fatu ia nehenehe i te Varua Maitai ia riro ei hoa tamau no tatou no te arata‘i ia tatou i roto i te mau mahana e vai nei i mua ia tatou. Teie ïa ta‘u pure e to‘u hinaaro.25

Ua ite au e e titau te reira i te aroraa tamau, te ohipa e te haapa‘ o-maitai-raa i mua i te Fatu ia nehenehe ia tatou ia tape‘a noa i te hoê auraa e te Varua Mo‘a e ia ora i te hoê huru oraraa e noaa ai ia tatou teie nei mau haamaitairaa.26

Aore e mea e ti‘a ia tatou ia haa hau atu ia noaa i roto i te tino nei maori râ te Varua o te Atua, te Varua Maitai, te Faaa‘o, o ta tatou e ti‘a ia farii no to tatou haapa‘oraa i te mau titauraa a te evanelia.27

Te fafauraa rahi o te apee i te pororaa o te Evanelia, mai tei heheuhia mai te ra‘i mai i to tatou nei anotau, e e horo‘ahia mai ïa te Varua Maitai i te feia tei oto mau no ta ratou mau hara tei haapa‘o i ta’na mau oro‘a mo‘a. Na roto i te Varua Maitai e faaitehia’i te hoê iteraa o te mau mea tei tupu, te mau mea no teie nei mahana e no amuri a‘e e e faaitehia mai ai te mana‘o e te hinaaro o te Metua. Na roto i teie nei rave‘a, e heheu mai te Manahope i Ta’na mau opuaraa i te feia atoa o te haapa‘o nei i Ta’na ra mau faaueraaa e tei mâ to ratou mau oraraa e tei fariihia i mua Ia’na ia nehenehe ia ratou ia faaineinehia no te mau ohipa e te mau tamataraa atoa o te tupu mai i ni‘a i to ratou mau haerea.

Mai te mea te vai nei te mau melo o te Ekalesia o tei ore i ite na roto i ta ratou iho mau ohipa e e parau mau teie, ia papû ïa ia ratou e, aita ratou e ora nei mai te au i to ratou mau haamaitairaa. E ti‘a i te Feia Mo‘a atoa ia vai faatata noa i te Varua Maitai, e na roto i te reira, i te Metua, ia ore râ, e upooti‘a ïa te ino i ni‘a ia ratou e e hahi ê atu ratou.

No reira, te parau atu nei matou i to te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei: E ore roa te Varua Maitai e parahi i roto i te hoê tino viivii. Mai te mea e hinaaro outou ia oaoa i te mau mana e te mau horo‘araa hope a ta outou haapa‘oraa, e ti‘a ia outou ia vai viivii ore noa. Mai te mea ua hape outou i te mau mea paruparu, te mau ohipa maamaa e te mau hara, e ti‘a ïa ia outou ia tatarahapa i te reira; oia ho‘i e ti‘a ia outou ia faaru‘e roa i te reira. Aita’tu e rave‘a ê atu e nehenehe ai ta tatou e faaoaoa i te Atua. « Taata Mo‘a » o To’na ïa i‘oa [a hi‘o Mose 6:57], e oaoa Oia i te mau tutavaraa a Ta’na mau tamarii ia vai viivii ore noa.28

Mai te mea aita ta tatou e heheuraa, no te mea ïa e aita tatou e ora nei mai tei titauhia ia tatou ia ora, no te mea ho‘i e aita tatou e faarahi ra i to tatou mau [piiraa i roto i te] autahu‘araa mai tei titauhia ia tatou ia rave; mai te mea ua faarahi tatou i to tatou mau piiraa eita ïa tatou e vai noa ma te ere i te heheuraa, e ore roa tatou e vai ma te hotu ore aore râ, ma te maa ore.29

E vaiiho na tatou i te hiti te mau peu ino atoa, taua mau peu atoa o te paruru ia tatou ia aparau e te Atua… Mai te mea te vai nei te hinaaro o teie nei mau mea rii e haafîfî i to tatou mau oaoa e e haaviivii ia tatou i mua i te aro o te Fatu, e ti‘a ïa ia tatou ia tuu atu ia ratou i te hiti e ia faaite i te hoê faaotiraa mau ia haapa‘o i te hinaaro o to tatou Metua i te ao ra, e ia rave faaoti i taua ohipa ra tei tuuhia mai i ni‘a iho ia tatou no te rave… Ia rave ana‘e au i te tahi mea o te tape‘a ia‘u ia oaoa i te Varua o te Fatu, e i te taime ihoa a ite ai au i te reira, e faaru‘e oioi au i te reira i te hiti.30

Te tamata nei tatou i te haapa‘o i te ture tiretiera a te Atua; te poro nei tatou i te evanelia a Iesu Mesia e te tautoo nei tatou i te faaohipa i ta’na mau ture. Teie nei, teie te uiraa, e maitai anei to tatou i te raveraa i te reira ? E hoona anei tatou i te haapa‘oraa ? E hoona anei tatou i te haereraa na roto i te mau tamataraa aore râ te mau ati huru rau, aore râ te mau hamani-ino-raa, aore râ te pohe iho, no te basileia o te Atua, no te faaoraraa e te ora mure ore, te horo‘a rahi roa a’e o te mau horo‘a ta te Atua e nehenehe e horo‘a i ni‘a i te mau tamarii a te taata nei ? Te parau nei au e, e te ti‘aturi nei au e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, te mau taatamana atoa– e e haapa‘o maitai tatou i mua i te Fatu, e e haamana- ‘o tatou i ta tatou mau pure, e e haa tatou no te Varua Mo‘a e e haa tatou no te ite i te mana‘o e te hinaaro o te Atua, ia ite tatou i te e‘a no te haere atu, ia noaa ia tatou te Varua o te Fatu e te Varua Maitai, e ia upooti‘a tatou i ni‘a i to te ao e ia faarahi tatou i to tatou piiraa e tae noa’tu ua matara mai tatou na roto i teie nei tau tamataraa.31

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ, a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • Eaha ta outou i haapii mai na roto i te mau aamu i te mau api 50-51?

  • A tuatapapa ai outou i teie nei pene, eaha ta outou i haapii mai no ni‘a i te Varua Maitai e Ta’na mau ohipa ?

  • A tai‘o faahou i te taato‘araa o te piti o te paratarafa i te api 53. No te aha e mea ti‘a ia tatou ia faariro i te horo‘araa o te Varua Maitai mai te « horo‘araa rahi roa‘e » e nehenehe ta tatou e farii i te tahuti nei ? A tai‘o faahou i te paratarafa hopea i roto i te pene, i te mau api 59-60. Nahea to te horo‘araa a te Varua Maitai e faaineine ai ia tatou no te oraraa mure, « te horo‘araa rahi roa‘e o te mau horo‘araa atoa » ?

  • Nahea te mau haapiiraa a te peresideni Woodruff e tauturu ai ia tatou ia ite i te mau faaiteraa a te Varua Maitai ? (A hi‘o i te mau api 51, 55; a hi‘o atoa PH&PF 6:15, 22–23; 11:12-14.) No te aha e mea faufaa rahi roa ia haamana‘o e, te paraparau mai nei te Varua Maitai na roto i « te reo iti ha‘iha‘i » ?

  • A tai‘o i te paratarafa o te haamata i raro i te api 55. Eaha te tahi o te mau « tao‘a rahi mau » ta tatou e farii ia parahi ana‘e te Varua Maitai i roto ia tatou nei ? (A hi‘o i te mau api 55-58.)

  • A haamana‘o i te hoê ohipa i tupu a arata‘ihia’i outou e te Varua Maitai. Eaha te mau rave‘a i haamaitaihia ai outou na roto i te hoaraa o te Varua Maitai ?

  • A tai‘o faahou i te tuhaa hopea no te pene (te mau api 58-60). No te aha e tia‘i ia tatou ia haa tamau noa no te farii i te hoaraa tamau o te Varua Maitai ? Eaha te mea e tape‘a ia tatou ia ite i te mana o te Varua Maitai ? Eaha te mea e nehenehe e tauturu ia tatou ia ite i te mana o te Varua Maitai ?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Ioane 14:26; 15:26; 16:13; 1 Korinetia 2:9–14; 1 Nephi 10:17–19; 2 Nephi 32:1–5; Moroni 10:5; PH&PF 8:2–3; 14:7

Te mau nota

  1. The Discourses of Wilford Woodruff, maitihia e. G. Homer Durham (1946), 290; a hi‘o atoa i te api 289.

  2. Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, 5raa o te nene‘iraa (1939), 171.

  3. Deseret Weekly, 5 no setepa 1891, 323.

  4. The Discourses of Wilford Woodruff, 61.

  5. Deseret Weekly, 21 no setepa 1889, 393.

  6. Deseret News: Semi-Weekly, 7 no setepa 1880, 1.

  7. Deseret News: Semi-Weekly, 30 no tiurai 1878, 1.

  8. Deseret News, 26 no tiunu 1861, 130.

  9. Deseret News: Semi-Weekly, 2 me 1876, 4.

  10. Deseret Weekly, 6 no eperera 1889, 451.

  11. The Discourses of Wilford Woodruff, 53.

  12. The Discourses of Wilford Woodruff, 54.

  13. The Discourses of Wilford Woodruff, 45-46.

  14. The Discourses of Wilford Woodruff, 45.

  15. Journal of Wilford Woodruff, 20 no tenuare 1872, Haaputuraa parau na te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei

  16. The Discourses of Wilford Woodruff, 5.

  17. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no tiurai 1875, 1.

  18. The Discourses of Wilford Woodruff, 7-8.

  19. The Discourses of Wilford Woodruff, 293-94.

  20. Deseret Weekly, 7 no novema 1896, 643.

  21. Deseret News, 4 no mati 1857, 411.

  22. I roto i te Conference Report, eperera 1898, 31.

  23. Deseret News: Semi-Weekly, 4 no mati 1873, 3.

  24. Deseret News, 26 no ditema 1860, 338.

  25. Deseret Weekly, 6 no mati 1897, 371.

  26. Deseret News: Semi-Weekly, 20 no tiurai 1875, 1.

  27. Contributor, atete 1895, 637.

  28. « Epistle », Woman’s Exponent, 15 no eperera 1888, 174; no roto mai i te hoê rata i papa‘ihia e te peresideni Woodruff no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo.

  29. The Discourses of Wilford Woodruff, 51.

  30. Deseret News, 26 no febuare 1862, 274.

  31. The Discourses of Wilford Woodruff, 129.

Hōho’a
gift of the Holy Ghost

E nehenehe te horo‘araa a te Varua Maitai e horo‘ahia « i te mau tane e te mau vahine haapa‘o- maitai-atoa e i te mau tamarii atoa tei nava’i i te paari no te farii i te evanelia a te Mesia »

Hōho’a
two men conversing

E nehenehe ta te Feia Mo‘a haapa‘o- maitai e farii i te Varua Maitai « no te tauturu ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa, i roto i ta ratou mau faatereraa i ta ratou mau tamarii e i te a‘oraa i ta ratou mau tamarii e te feia o ta ratou e peresideni mai te au i to ratou piiraa.