Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Te ohipa hiero: Te faafariuraa i to tatou mau aau i to tatou mau utuafare e i te Fatu


Pene 17

Te ohipa hiero: Te faafariuraa i to tatou mau aau i to tatou mau utuafare e i te Fatu

Ia tomo ana‘e tatou i roto i te fare o te Fatu ma te ti‘amâ, e farii tatou i te mau oro‘a o te tauturu ia tatou ia faaineine ia tatou, to tatou mau tupuna, e to tatou mau huaai ia parahi i mua i te aro o te Atua e amuri noa’tu.

No roto mai i te Oraraa o Wilford Woodruff

I te haamo‘a–raa–hia te hiero no Ketelani i te 27 no mati 1836, te tavini ra ïa o Wilford Woodruff i te hoê misioni rave tamau i te tuhaa apatoa no te Fenua Marite. E toru hebedoma i muri iho ua faaroo oia i te mau ohipa i tupu i te oro‘a haamo‘araa e ua papa‘i oia i roto i ta’na buka aamu e « e parau apî hanahana mau te reira »1 I muri a‘e i to’na faaotiraa i ta’na misioni, ua ho‘i atu oia i Ketelani, e ua tae atu oia « ma te haere avae i roto i te hoê vero hiona puai. » Ua papa‘i oia, « Ua tae atu matou i mua i te hiero o te Fatu hou matou a tae atu ai i te oire, e ua oaoa roa vau i te ite mata’tu i te hiero no te mea o te taime matamua ïa to‘u mata i ite ai i te fare o te Fatu tei patuhia na roto i te faaueraa e te heheuraa. »2

Aita te here o Wilford Woodruff no te ohipa hiero i pohe noa‘e. Ua haa oia i roto i te mau tuhaa atoa no te ohipa– mai te hamaniraa e tae atu i te haamo‘araa e mai te ohipa no te aamu utuafare e tae atu i te ohipa no te oro‘a no te feia pohe. Ua oaoa atoa oia i roto i te mau oro‘a hiero ta’na e te mau melo no to’na utuafare i farii no ratou iho.

Ua paraparau pinepine te peresideni Woodruff i te taime a farii ai oia i te oro‘a hiero. I to’na iteraa e te fatata ra ta’na taviniraa i ni‘a i te fenua i te hope, ua faatere te peropheta Iosepha Semita i te oro‘a hiero no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i Nauvoo, hou te hiero i hope ai i te hamanihia. Ua faaite te peresideni Woodruff: « Ua faaite mai o Iosepha Semita na mua ia‘u te mau oro‘a iho ta tatou e horo‘a nei i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i roto i ta tatou mau oro‘a hiero. Ua farii au i to‘u mau oro‘a hiero i raro a‘e i te faatereraa a Iosepha Semita. »3

Ei melo no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e i muri iho ei peresideni no te Ekalesia, ua tamau noa o Wilford Woodruff i te tutavaraa no te patu i te mau hiero. Ua tauturu oia i te ohipa i te hiero no Nauvoo, Illinois, e i te mau hiero i roto i na oire e maha i Utaha: Logan, St George, Manti, e Roto Miti. Ua pûpû oia i te mau pure haamo‘araa no te mau hiero i Manti e Roto Miti.

E auraa taa ê no te peresideni Woodruff te hiero no Roto Miti tei oti i te patuhia i muri a‘e e 40 matahiti to te Feia Mo‘a rave–itoito– raa i te ohipa. Ua ite matamua oia i te hiero i roto i te hoê orama faataa–maitai–hia hou te Feia Mo‘a a tae atu ai i roto i te Faa no Roto Miti.4 E maha mahana hou a tae atu ai i te faa, tei reira oia a faaurûhia’i te peresideni Brigham Young ia ma‘iti i te ti‘araa fenua no te hiero.5 E rave rahi mau matahiti hou te otiraa o te hiero, ua moemoeahia oia e i roto i taua moemoea ra, ua horo‘ahia te taviri no te hiero ia’na e ua faauehia oia e te peresideni Young « ia vaiiho i te mau taata atoa e imi nei i te ora ia haere atu i roto i te hiero. »6 Ua riro oia ei auvaha o te ore roa e rohirohi no te rave faaotiraa i te hiero, i roto ihoa râ i te mau tau tamataraa e te hamani–ino–raa. Ia oti hope roa te hiero i te patuhia i te ava‘e eperera 1893, ua pee oia i te faaueraa a te peresideni Young i roto i te moemoea, ma te faanahonaho e toru hebedoma oro‘a haamo‘araa ia nehenehe i te Feia Mo‘a atoa ia tae atu i te oro‘a haamo‘araa.

I muri a‘e i te haamo‘araa o te hiero no Roto Miti, ua haapapû te peresideni Woodruff i te faufaa rahi no te utuafare i roto i te ohipa hiero. Ua parau oia: « Te hinaaro nei matou i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei mai teie atu taime ia imi atea i to ratou parau tuatapaparaa e ia taatihia i to ratou mau metua tane e metua vahine. Ia taatihia te mau tamarii i to ratou mau metua, e ia faanaho i teie nei reni tupuna e tae noa’tu i te hopearaa »7 (No te tai‘o i te aamu i muri mai i teie nei haapiiraa, a hi‘o atu i te mau api xxxiii-xxxv i te omuaraa o teie nei buka).

I te matahiti 1894, ua ite atea te peresideni Woodruff i te haamauraa o te Sotaiete Tuatapaparaa no Utaha tei arata‘i ti‘a’tu i te tutavaraa a te Ekalesia i teie nei mahana na te ao taatoa nei no te tauturu i te mau taata ia imi i to ratou mau tupuna. Hoê hanere matahiti i muri mai, ua parau o Elder Russell M. Nelson no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, « Na te mau ohipa i tupu i taua matahiti faufaa rahi i haamau i te ma‘imiraa o te aamu utuafare e te ohipa hiero ei hoê â ohipa i roto i te Ekalesia. »8 Ua riro teie nei mau ohipa i tupu ei tuhaa no te tupuraa tamau no te tohuraa e « e riro te mau aau o te mau tamarii i te fariu i to ratou ra mau metua » (PH&PF 2:2; a hi‘o atoa Malaki 4:5–6).

No te mau haapiiraa faufaa rahi e rave rahi a te peresideni Woodruff no ni‘a i te ohipa hiero, teie ïa te pene matamua o na pene e piti no ni‘a i taua tumu parau ra i roto i teie nei buka. E faatumu teie nei pene i ni‘a i te mau haamaitairaa no te haereraa i te hiero e te natura mure ore o te utuafare, e e faatumu rahi atu te pene 18 i ni‘a i te ohipa no te feia pohe.

Te mau haapiiraa a Wilford Woodruff

Te rave nei tatou i te ohipa hiero ma te oaoa no te ra‘i mai, ma te iteraa e e tauturu te reira ia faaineine ia tatou, to tatou mau huaai, e to tatou mau tupuna ia parahi i mua i te aro o te Atua.

Aita’tu e ohipa i anaanatae–rahi–hia e te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei maori râ te paturaa e te rave faaotiraa i te mau hiero.9

Ia feruri ana‘e au i to tatou mana no te patu i te mau hiero i te i‘oa o te Atua Teitei… e te mau haamaitairaa ta tatou e farii nei na roto i te haereraa’tu i roto i taua mau hiero ra e te raveraa i te ohipa e titauhia no to tatou iho ora e no te faaoraraa atoa i to tatou feia i pohe, te oaoa rahi nei au, e te mana‘o nei au e ua haamaitai– rahi–mau–hia tatou.10

Tei mua ia outou te aamu no teie nei mau hiero. Ua ite outou e ua taparahi–pohe–hia te mau peropheta [Iosepha e Hairamu Semita], e ua titau te Fatu i te Feia Mo‘a ia patu i te hiero [no Nauvoo] hou ratou a ti‘avaruhia’i i roto i te medebara… Te vai ra te hoê heheuraa tei horo‘ahia e o tei faauru puai i te mau peresibutero o te Ekalesia a te Atua ia rave i taua ohipa ra [a hi‘o PH&PF 124:25–41]. Ua haa ratou ma te puai atoa i mauhia e ratou, e ua rave faaoti ratou i taua ohipa ra. Ua tomo ratou i roto i taua hiero e ua farii i te mau oro‘a e te mau horo‘araa hou ratou a faaru’e ai no te haere atu i roto i te medebara. E ti‘a nei teie nei mau hiero ta tatou i patu… ei fare haamana‘oraa i mua i te Atua, te mau melahi e te mau taata, no te faaroo e te mau ohipa a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei.11

E mea papû roa e te mauruuru nei te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te mau haamaitairaa e fariihia ra na roto i teie ohipa hiero… Ua î to tatou mau aau i te oaoa e eita ta tatou e nehenehe e faaea i te arueraa i to tatou Atua e To’na maita’i i To’na nunaa na roto i te faati‘araa ia ratou, noa’tu te pato‘iraa e te mau fifi e rave rahi e ti‘a ia ratou ia faaruru atu, ia patu e ia haamo‘ a i taua mau fare ra mai te au i te hoho‘a Ta’na i horo‘a mai no te faaohiparaa mo‘a o teie nei mau fare.

Aita e nehenehe i te hoê Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e feruriraa afaro to’na, ia feruri i ni‘a i teie nei tumu parau ma te ite ore i te oaoa rahi no te ra‘i mai no te ohipa ta te Atua i rave no tatou i to tatou nei u‘i, ma te horo‘araa mai ia tatou, mai Ta’na i na reira a‘ena, i te mau rave‘a atoa no te faaineine ia tatou, to tatou huaai e to tatou mau tupuna no taua ao mure ore ra e vai nei i muri a‘e i teie nei oraraa. E parau mau, ua riro te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, ei nunaa haamaitai–rahi–hia, e e ti‘a i te mau aau atoa e te mau fare atoa i ni‘a i to tatou nei fenua ia arue i te Atua no te aroha e te maitai rahi ta’na i faaite mai ia tatou. Ua fafau mai oia ia tatou te mau fafauraa faufaa roa, e ua faatupu oia i taua mau fafauraa ra e tae noa mai i teie nei taime. E riro ïa tatou ei nunaa aau mehara ore e te au ore o tei ora, mai te mea e, e paruparu tatou aore râ eita tatou e haapa‘o e e haamori Ia’na e Ta’na ohipa faahiahia, i muri a‘e i to tatou fariiraa i teie mau tapa‘o maere no To’na maitai ia tatou.12

Te hinaaro nei tatou ia tere tamau teie mau hiero. Te hinaaro nei tatou ia î noa teie mau hiero i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Te hinaaro nei tatou i to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine ia tamau noa i te haere i reira e ia faaora i tei pohe e ia haamaitai i te feia ora.13

No roto mai i te pure haamo‘araa no te hiero no Roto Miti: E te Fatu e, te hi‘o nei matou ma te mau mana‘o puai e ore e noaa i te faahiti, i te otiraa o teie nei fare mo‘a. A farii mai i teie nei hiero, te maharaa, ta ta oe mau tamarii no te fafauraa i patu i roto i teie nei mau mou‘a na roto i ta oe tautururaa. I mutaa ihora, ua faauru to oe Varua Mo‘a i ta oe mau tavini, te mau peropheta, ia tohu i te hoê tau i te mau mahana hopea a faati‘ahia’i i te mou‘a ra o te fare o te Fatu i nia i te tupuai mou‘a, e faateiteihia ïa i nia‘e i te mau aivi [ a hi‘o Isaia 2:2; Mika 4:2]. Te haamauruuru nei matou ia oe no te mau rave‘a o ta oe i horo‘a ia matou ia nehenehe ia matou ia rave i te tahi tuhaa no te faatupuraa i teie mau heheuraa o ta to oe mau ite i tahito ra i farii, e no to oe faati‘araa ia matou ia horo‘a atoa ia matou iho i roto i teie ohipa rahi mau.14

Na roto i te ohipa o te aamu utuafare e te mau oro‘a o te hiero, e taatihia tatou i to tatou mau utuafare, ma te faatupu i te hoê ave fifi tu‘atiraa i te mau u‘i.

E mana e e vai noa te mau parau tumu o te evanelia i muri a‘e i te poheraa; e faatahoê te reira i te mau tane e ta ratou mau vahine e ta ratou mau tamarii i roto i te faanahonahoraa utuafare e e amui ratou i roto i te mau ao hopea ore… Ua heheuhia mai i te Feia Mo‘a te mau oro‘a no te taatiraa, e e vai noa to ratou faufaa i muri a‘e i te pohe, e, mai ta‘u i parau, e faaamui te reira i te mau tane e te mau vahine, i roto i te faanahonahoraa utuafare. Teie te tumu i riro ai teie mau parau tumu ei tuhaa no ta tatou haapa‘oraa, e na roro i te reira e amui faahou ai te mau tane e te mau vahine, te mau metua e te mau tamarii e tae noa’tu ua tu‘atihia te mau u‘i atoa i ni‘a ia Adamu. Aita ana‘e teie oro‘a taatiraa e ravehia eita roa ia e noaa ia tatou te îraa o te hanahana tiretiera.15

Te mau taea‘e e te mau tuahine, o teie te hanahana o teie ohipa, i te pae hope‘a te ti‘araa mai ïa to tatou mau utuafare i pihai iho ia tatou– to tatou mau metua tane e te metua vahine, to tatou mau taea‘e e te mau tuahine, ta tatou mau vahine e te mau tamarii– i te po‘ipo‘i o te ti‘a–faahou–raa, i roto i te faanahonahoraa utuafare o te ao tiretiera, ia ora e amuri noa’tu. E hoonahia te mau matahiti o ta‘u e o ta outou e faatusia a ora ai tatou i roto i te tahuti nei.16

Ia [taatihia] te taata tata‘itahi i to’na metua tane, i reira ia outou e rave mau ai i te mea ta te Atua i parau a parau ai oia e, e tono oia ia Elia, te peropheta i te mau mahana hopea.[a hi‘o Malaki 4:5–6]. Ua fâ mai o Eliaha, te peropheta ia Iosepha Semita e ua parau atu ia’na e ua tae mai te mahana e faaohipahia’i teie nei parau tumu [ a hi‘o PH&PF 110:13–16]. Aita o Iosepha Semita i ora maoro mai ia nehenehene ia’na ia tuatapapa hohonu i teie mau mea. Tei roto roa to’na aau i teie ohipa hou oia i taparahihia’i no te parau a te Atua e te iteraa papû no Iesu Mesia. Ua faaite oia ia tatou e ti‘a ia vai mai te hoê ave fifi tu‘atiraa no te mau u‘i atoa e no te ohipa a te Atua mai te hoê u‘i i te tahi u‘i [ a hi‘o PH&PF 128:18]. Ua vai noa teie ohipa i roto i to’na feruriraa hau atu i te tahi atu ohipa tei horo‘ahia ia’na.

Ua heheu mai te Fatu ia‘u i roto i ta‘u mau pure e, e hopoi‘a na‘u ia parau atu i to Iseraela paatoa ia faatupu i teie nei parau tumu e ei faatupuraa i taua heheuraa ra te vauvau atu nei au i te reira i mua i teie nei nunaa… Te hinaaro nei matou i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei mai teie atu taime ia imi atea i to ratou parau tuatapaparaa e ia taatihia i to ratou mau metua tane e te metua vahine. Ia taatihia te mau tamarii i to ratou mau metua, e ia faanaho i teie nei reni tupuna e tae noa’tu i te hopearaa.17

No roto mai i te pure haamo‘araa no te hiero no Roto Miti: E to matou Metua i te ao ra, te pupu atu nei matou i mua ia oe te mau fata ta matou i faaineine no ta oe mau tavini tane e te mau tavini vahine no te fariiraa i ta ratou mau haamaitairaa no te taatiraa. Te haamaitai nei matou i teie mau fata i te i‘oa o te Fatu ra Iesu Mesia, i to oe ra i‘oa mo‘a, e te ani nei matou ia oe ia haamo‘a mai i teie nei mau fata, ia nehenehe i te mau taata o te haere mai i teie nei mau fata ia ite i te mana o te Varua Maitai i ni‘a iho ia ratou, e ia ite i te mo‘araa o te mau fafauraa ta ratou e rave. E te pure nei matou e ia arata‘ihia e to oe Varua Mo‘a te mau fafauraa e te mau faaauraa ta matou e rave i mua ia oe e i te tahi e te tahi, ia tape‘a matou i te reira ma te mo‘a e ia faariihia te reira e oe, e ia faatupu te Feia Mo‘a atoa o te haere mai i teie nei mau fata i te mau haamaitairaa atoa tei faahitihia, i te po‘ipo‘i no te ti‘a–faahou–raa no te feia parau–ti‘a…

E te Atua no to matou mau metua, Aberahama, Isaaka, e Iakobo, te Atua te i‘oa ta oe e oaoa ia piihia, te haamauruuru nei matou ia oe ma te mauruuru rahi no to oe heheuraa mai i te mau mana e faafariu ai te aau o te tamarii i to ratou mau metua e te aau o te mau metua i te mau tamarii, ia nehenehe i te mau tamarii tamaroa a te taata, i roto i to ratou mau u‘i atoa ia noaa ia ratou te mau hanahana e te mau oaoa no te basileia o te ra‘i. A haamau i ni‘a ia matou te varua no Eliaha, te pure nei matou ia oe, ia nehenehe ia matou na roto i te reira e faaora i te mau taata tei pohe e ia taati atu ia matou i to matou mau metua tei pohe, e ia taati i to matou mau taata tei pohe no te ti‘a mai i te ti‘a–faahou–raa matamua ia nehenehe ia matou o te ora nei i ni‘a i te fenua nei ia taatihia ia ratou o te parahi nei i te ra‘i. Te haamauruuru nei matou ia oe no ratou tei faaoti i ta ratou ohipa i te tahuti nei, e no matou atoa, no te iriti–raa–hia o te uputa o te vahi tape‘araa, no te faaiteraa i te ti- ‘amâraa o te feia tîtî, e ia matara te feia i tape‘ahia ra. Te arue nei matou ia oe i te mea ua nehenehe i to matou mau tupuna, mai te hopea e tae atu i te matamua, mai teie atu taime, e tae atu i te haamataraa, ia hoê e o matou nei i roto i te ave fifi tu‘atiraa e ore roa e parari, o te taatihia e te Autahu‘araa Mo‘a, e mai te hoê utuafare rahi o te amuihia i roto ia oe, i timâhia e to oe ra mana, ia ti‘a amui atu matou i mua ia oe, e na roto i te mana o te toto taraehara o ta oe Tamaiti ia faaorahia matou i te mau ino atoa, ia faaorahia e ia haamo‘ahia, ia faateiteihia e ia faahanahanahia.18

E ti‘a ia tatou ia faaineine ia tatou iho i te pae varua no te farii i te mau haamaitairaa no te taviniraa i roto i te hiero.

Hou outou e haere atu ai i te hiero, … a haere outou ana‘e, ma te pure huna. A pupu atu i ta outou mau pure i te Fatu, e a pure eiaha noa ia faaorehia ta outou mau hara ia noaa atoa râ ia outou paatoa te Varua o te Atua e te iteraa no ni‘a i te Fatu ra o Iesu Mesia; e ia parahi mai te Varua o te Atua i te feia e ruru atu i roto i te hiero …

Te hinaaro nei au e ia na reira te Feia Mo‘a, no te mea te hinaaro nei au ia ite i te feia o te haere atu i roto i te hiero ia haere atu ïa ma te aau mâ, e ia vai mai te Varua o te Atua i ni‘a iho ia ratou, e ia oaoa ratou, e ia ite paatoa ratou i te maitai no taua mana ra.19

Eita e nehenehe i te hoê melo no te Ekalesia tei itehia e mea parau–ti‘a no te tomo atu i roto i taua fare mo‘a ra ia faarirohia mai te hoê taata tei ore i ite i te mau parau tumu no te Evanelia. E nehenehe ta tatou e mana‘o e ua ite te taata tata‘itahi eaha ta’na hopoi‘a i mua i te Atua e i to’na taata tupu. E ti‘a ia tatou ia haamana‘ o e ia î tatou i te here e te aroha no to tatou mau taea‘e e ti‘a’i. E no reira eita e nehenehe ia tatou ia feââ i te faufaa rahi no te melo tata‘itahi no te amuiraa ia vai hau noa e to’na mau taea‘e e te mau tuahine, e ia vai hau e te Atua. Nahea’tu â ïa ta tatou e nehenehe ai e ti‘aturi i te fariiraa i te mau haamaitairaa Ta’na i fafau mai maori râ na roto ana‘e i te haapa‘oraa i te mau titauraa no taua mau haamaitairaa ra!

E nehenehe anei i te mau tane e te mau vahine o te ofati nei i te hoê ture a te Atua, aore râ te mau taata e ore e haapa‘o nei i Ta’na mau faaueraa, e ti‘aturi e na te haere–noa–raa i To’na fare mo‘a e… faariro ia ratou ei mau taata ti‘amâ no te farii, e no te tura‘i ia ratou ia farii, i Ta’na haamaitairaa ?

Te mana‘o anei ratou e e nehenehe ta ratou e vaiiho ohie noa i te hiti te tatarahaparaa e te fariu ê raa’tu i te hara ?

Te tamata ra anei ratou, noa’tu i roto noa i te mana‘o, i te faahapa i to tatou Metua no te parau–ti‘a ore e te haapa‘o noa i te hoê pae, e te faatupu–ore–raa i Ta’na iho mau parau ?

E mea papû roa eita roa te taata o te parau nei e, e nunaa ratou Na’na e rave i teie huru ohipa.

No reira e ti‘a i te feia haapa‘o ore ia faaea i te tia‘i i te hoê haamaitairaa no to ratou haereraa i te hiero a haaviivii noa’i te hara o tei ore i tatarahapahia, ia ratou e a vai noa mai ai te mana‘o ino e tae noa’tu te mana‘o iria i roto i to ratou aau no to ratou mau taea‘e e to ratou mau tuahine.

Te mana‘o nei matou e ua rahi te parau tei parauhia no ni‘a i teie tumu parau hopea nei. Na roto i te tutavaraa i te haapa‘o i te mau mea rarahi o te ture, te vai nei te mana‘o e aita te faufaa o teie nei varua no te here e te hamani maitai e te aroha i haapa‘o–maitai– hia …

… Hou tatou e tomo atu ai i roto i te hiero no te pûpû atu ia tatou i mua i te Fatu, e faaru‘e ïa tatou i te mau mana‘o iria e te ino no te tahi e te tahi; e faaea ta tatou mau marôraa faufaa ore e ia iriti–atoa–hia râ te tumu no te reira, e ia ti‘avaruhia te mau mana‘o atoa tei faatupu e tei tape‘a i taua mau marôraa ra; ia fa‘i tatou i ta tatou mau hara te tahi i te tahi, e ia ani i te faaoreraa i taua mau hara te tahi e te tahi; ia taparu tatou i te Fatu no te varua tatarahapa, e ia noaa te reira, ia pee atu i ta’na mau parau; e na roto i to tatou faahaehaaraa ia tatou iho i mua Ia’na e te imiraa i te faaoreraa o te hapa te tahi e te tahi, e horo‘a ïa tatou i taua aroha ra e taua mana‘o here ra i te feia e hiaa’i nei i ta tatou faaoreraa hapa ta tatou ho‘i e ani nei e e tia‘i nei no te ra‘i mai.

No reira ia nehenehe ia tatou ia haere mai i te vahi mo‘a ma to tatou aau tei mâ i te ino e to tatou varua tei ineine no te paturaa i te mea tei fafauhia mai! No reira e haere amui atu ta tatou mau ti‘aororaa, ma te haafifi–ore–hia e te mana‘o au ore, i te tari‘a o Iehova e no te faahaereraa mai i raro te mau haamaitairaa a te Atua no te Ra‘i mai ! …

… Te pii nei matou [i te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia] ia imi i te autaea‘eraa o to ratou mau taea‘e e to ratou mau tuahine, e te taatoaraa o to ratou ti‘aturiraa e to ratou here; e hau atu â i te mau mea atoa ia imi i te autae‘aeraa e te hoêraa o te Varua Maitai. Ia imi e ia faaherehere–maite–hia teie nei Varua i roto i te utuafare na‘ina‘ i roa‘e e te haehaa roa‘e mai te au atoa i roto i te mau melo no te faanahonahoraa e te pŭpŭ autahu‘araa teitei roa‘e. Ia tomo atu te reira Varua i roto i te aau o te mau taea‘e e o te mau tuahine, o te mau metua e o te mau tamarii no te utuafare, mai roto atoa i te aau o te Peresideniraa Matamua e o te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo. Ia faaiti e ia tamarû taua Varua ra i te mau taa–ê–raa atoa i rotopu i te mau melo no te Peresideniraa Tĭtĭ e te mau Apooraa Teitei, mai te au atoa i rotopu i te mau taata tupu e ora ra i roto i te hoê â paroita. Ia faatahoê taua Varua ra i te feia apî e te feia paari, te tane e te vahine, te amuiraa e te taata faatere, te mau taata e te Autahu‘araa i roto i te mau taamu no te mauruuru e te faaoreraa hapa e te here, ia nehenehe ia [tatou] ia ite e ua faariihia tatou e te Fatu, ia nehenehe ia tatou paatoa ia haere atu i mua Ia’na ma te mana‘ o hau e aita tatou i faaino atu i te taata atoa nei. I reira aita ïa e inoinoraa no te mau haamaitairaa tei fafauhi‘atu i te feia o te haamori Ia’na ma te aau mau. E horo‘ahia ïa ia ratou te faaururaa hau a te Varua Mo‘a e e faarahihia te mau tao‘a no te Ra‘i mai, oia ho‘i te auraa o te mau melahi, mai tera taime e i tera taime, no te mea ua haamata Ta’na fafauraa i te tupu e e ore e mou !20

No roto mai i te pure haamo‘araa no te hiero no Roto Miti: E to matou Metua i te ao ra, ua hamani oe i te mau ra‘i e te fenua nei, e te mau mea atoa e vai noa i roto i taua mau mea ra; o Oe te Hanahana, te maitai i te aroha, te here, e te parau mau, te haere mai nei matou, ta oe mau tamarii, i mua ia oe e i roto i teie nei fare ta matou i patu i to oe ra i‘oa mo‘a, te ti‘aoro nei matou na roto i te toto taraehara o ta oe Tamaiti Fanau Tahi, e ia ore ta matou mau hara ia haamana‘o–faahou–hia, ia tae râ ta matou mau pure ia oe na e ia tae atu ma te haafifi–ore–hia i to oe ra terono, e ia faaroohia matou i roto i to oe na faaearaa mo‘a. A faaroo mai na i ta matou nei ti‘aororaa, a pahono i ta matou ti‘aororaa mai te au i to oe paari e to oe aroha mure ore, e ia niniihia mai i ni‘a iho ia matou te mau haamaitairaa ta matou e imi nei, tata‘i hanere, mai te mea e imi matou ma te aau mâ e te hinaaro mau ia rave i to oe hinaaro e ia faahanahana i to oe ra i‘oa …

Te haere mai nei matou i mua ia oe ma te oaoa e te aau mauruuru, e te varua oaoa e te aau tei î i te arueraa, no to oe faati‘araa ia matou ia ite i teie nei mahana o ta matou i tia‘i na, i haa na, e i pure na, i roto i na matahiti e maha ahuru, ia nehenehe ia matou ia pûpû atu ia oe teie nei fare ta matou i patu no to oe i‘oa hanahana mau. Hoê matahiti i ma‘iri a‘enei, ua tuu matou i te ofa‘i tapo‘i ma te parau arueraa Hosana i te Atua e te Arenio. E i teie nei mahana te pûpû atu nei matou te taatoaraa o te hiero ia oe na, e te mau mea atoa i roto, ia mo‘a te reira i mua i to oe mata; ia riro mai te reira ei fare no te pure, ei fare no te arueraa e no te haamoriraa; ia ti‘a i to oe hanahana ia parahi mai i ni‘a i teie fare; ia vai noa mai to oe varua i roto; ia riro te reira ei faaearaa no ta oe Tamaiti here, to matou Faaora; ia riro te mau melahi e ti‘a ra i mua i to oe aro ei mau ve‘a mo‘a o te haere mai i roto i teie fare, ma te faaite mai ia matou to oe mau hinaaro e to oe mana‘o, ia haamo‘ahia e ia faataahia te mau tuhaa atoa i mua ia oe, te Atua no Iseraela, te Faatere Mana Hope o te taata atoa. E te pure nei matou ia oe e ia ti‘a i te mau taata atoa o te tomo mai i te uputa o to oe nei fare, ia ite i to oe mana, e ia hinaaro ho‘i i te faaite atu e ua haamo‘a iho â oe i te reira, e o to oe iho ïa fare, ei vahi no to oe mo‘araa na.21

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa‘i outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tautururaa, a hi‘o i te mau api v-ix.

  • Eaha to Elder Wilford Woodruff huru i to’na faarooraa i te haamo‘araa o te hiero no Ketelani e a ite ai oia i te hiero no te taime matamua ? (A hi‘o i te api 193). Ua ite anei outou i te hoê mau ohipa i tupu ia outou mai teie te huru e tano ia faaite mai ?

  • Nahea to te Feia Mo‘a matamua faaiteraa i to ratou anaanatae i te mau hiero ? (A hi‘o i te mau api 195-96). No te aha e ti‘a’i ia tatou ia « anaanatae rahi » i te ohipa hiero ?

  • A tai‘o faahou i te paratarafa hopea i te api 194. Eaha te mau rave‘a e ite ai tatou e te ohipa hiero e te ma‘imiraa i te aamu utuafare « hoê â ana‘e ia ohipa » ? (A hi‘o i te mau api 196-98). Nahea teie nei ohipa i tauturu ai ia outou ia faafariu i to outou aau i to outou mau tupuna e to outou mau huaai ?

  • No te aha tatou e hinaaro ai i te o ro‘a taatiraa ia « noaa te îraa o te hanahana tiretiera » ? (A hi‘o i te mau api 197-98; a hi‘o atoa PH&PF 131:1–4).

  • A hi‘o vitiviti i te taatoaraa o te pene, ma te imi i te mau faahitiraa parau no ni‘a i te mau auraa utuafare. Eaha ta outou e nehenehe e haapii mai na roto i teie nei mau haapiiraa ? Nahea to tatou taaraa no ni‘a i te fare o te Fatu e nehenehe ai e haamaitai i to tatou mau mana‘o no ni‘a i to tatou iho mau utuafare ?

  • Nahea te haereraa i te hiero i haamaitai ai ia outou e to outou utuafare ? Nahea te mau metua e nehenehe ai e haapii i ta ratou mau tamarii ia faatura i te hiero e ia faaineine ia farii i te mau oro‘a hiero ?

  • Te vai nei i roto i te mau api 198-201 te tahi o te a‘oraa a te peresideni Woodruff no te tauturu i te Feia Mo‘a ia faaineine no te haamo‘araa i te hiero no Roto Miti. Nahea teie nei a‘oraa e nehenehe ai e tauturu ia tatou i te mau taime atoa e tomo atu ai tatou i roto i te hiero ?

  • Eaha te tahi mau parau tumu tei haapiihia i roto i te pure haamo‘ araa no te hiero no Roto Miti ? (A hi‘o i te mau api 196, 97-98, 201-03). A feruri hohonu aore râ a aparau e nahea te mau parau i roto i te pure e nehenehe ai e tauturu ia tatou i roto i ta tatou tutavaraa ia rave i te ohipa hiero e te aamu utuafare.

Te mau papa‘iraa mo‘a: Salamo 24:3–5; Mataio 16:18–19; PH&PF 27:9; 97:10–17; 109; 110; 138:46–48

Te mau nota

  1. Journal of Wilford Woodruff, 19 no eperera 1836, Haaputuraa parau a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te mau Mahana Hopea nei

  2. Journal of Wilford Woodruff, 25 no novema 1836.

  3. The Discourses of Wilford Woodruff, ma‘itihia e G. Homer Durham (1946), 148.

  4. A hi‘o i te The Discourses of Wilford Woodruff, 162.

  5. A hi‘o i te Journal of Wilford Woodruff, 28 no tiurai 1847.

  6. Journal of Wilford Woodruff, 12 no mati 1887.

  7. The Discourses of Wilford Woodruff, 157.

  8. I roto i te Conference Report, atopa 1994, 114; or Ensign, novema 1994,85

  9. I roto i te James R. Clark, haaputuhia i roto i te Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 buka (1965-75), 3:236

  10. Salt Lake Herald Church and Farm, 15 no tiunu 1895, 386.

  11. Deseret Weekly, 6 no atete 1892, 193.

  12. « An Epistle to the Members of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints », Millennial Star, 14 no novema 1887, 730-31

  13. Deseret Weekly, 14 no novema 1891, 660.

  14. The Discourses of Wilford Woodruff, 337.

  15. Deseret News: Semi-Weekly, 21 no ditema 1869, 2.

  16. Deseret Weekly, 22 no atopa 1892, 548.

  17. Millennial Star, 28 no me 1894, 338-39.

  18. The Discourses of Wilford Woodruff, 339-41.

  19. Millennial Star, 7 no me 1893, 305. Ua horo‘a te peresideni Woodruff i teie nei mau arata‘iraa no te tauturu i te Feia Mo‘a ia faaineine no te haereraa’tu i te oro‘a haamo‘araa no te Hiero no Roto Miti.

  20. I roto Messages of the First Presidency, 3:242-44. Ua horo‘a te peresideni Woodruff i teie nei mau arata‘iraa no te tauturu i te Feia Mo‘a ia faaineine no te haereraa’tu i te oro‘a haamo‘araa no te Hiero no Roto Miti.

  21. The Discourses of Wilford Woodruff, 335, 337-38.

Hōho’a
family heirlooms

« Te hinaaro nei matou i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei … ia imi atea i to ratou mau parau tuatapaparaa e ia taatihia ratou i to ratou mau metua tane e to ratou mau metua vahine. »

Hōho’a
Salt Lake Temple dedication ticket

Ua operehia te mau parau faati‘a mai teie i te mau melo no te Ekalesia ti‘amâ no te haere atu i te mau oro‘a haamo‘araa i roto i te hiero no Roto Miti.