Te aupurura’a
Fa’ariro i te aupurura’a ’ei ’ohipa ’oa’oa
Mau parau tumu


Parau tumu nō te aupurura’a

Fa’ariro i te aupurura’a ’ei ’ohipa ’oa’oa

’Ia tāvini te ta’ata ma te here, e tae mai te ’oa’oa i te ta’ata hōro’a ’e i te ta’ata fāri’i.

Hōho’a
Jesus with the leper

Te ta’ata lepera tei parau māuruuru, nā John Steel

I te tahi taime, mai te huru te ’imira’a i te pōpou i roto i teie orara’a, i te hō’ē horora’a nā ni’a iho noa. E horo tātou, fa’ahou ’e fa’ahou ā, e mai te huru ē, ’aita hō’ē a’e tāpaera’a. Nō vetahi, mai te huru te ferurira’a i te aupurura’a i te tahi atu mau pu’era’a mai te tahi fa’ahou ā ’ohipa e rave.

’Ua hina’aro rā tō tātou Metua i te Ao ra ’ia tupu tō tātou ’oa’oa ’e ’ua parau mai ’oia ē « tē vai nei te mau ta’ata ’ia noa’a tō rātou ’oa’oa » (2 Nephi 2:25). ’E ’ua ha’api’i te Fa’aora ē, e tuha’a tumu te aupurura’a ia vetahi ’ē nō te huru e fa’atae mai i te ’oa’oa i roto i tō tātou orara’a ’e te orara’a o vetahi ’ē.

E aha te ’oa’oa ?

’Ua fa’ata’ahia te ’oa’oa mai « te hō’ē mana’o au roa ’e te pōpou ».1 ’Ua ha’apāpū mai te mau peropheta i te mau mahana hope’a nei i te vāhi nō reira mai te ’oa’oa ’e nāhea i tē ’ite mai i te reira. « Te ’oa’oa e tae mai, ’aore re’a nō te mea e fa’aruruhia nei, pauroa rā nō te mea i ni’a iho e fa’atumuhia ai tō tātou orara’a », ’ua parau te peresideni Russell M. Nelson. « Nō ’ō mai [ia Iesu Mesia] ’e nōna te ’oa’oa e tae mai ai. ’O ’Oia te tumu nō te mau ’oa’oa ato’a ».2

E fa’atae mai te aupurura’a i te ta’ata i te ’oa’oa

I te ’amura’a Lehi i te hotu nō te tumu rā’au, « ’ī roa ihora [tōna ’ā’au] i te ’oa’oa rahi » (1 Nephi 8:12). Tōna hia’ai mātāmua, ’o te ’ōperera’a ïa i teie hotu i te feiā ato’a tāna i here.

E nehenehe tō tātou ineine ’ia aupururu i te ta’ata e fa’atae mai i te reira huru ’oa’oa ia tātou ’e ia rātou. ’Ua ha’api’i te Fa’aora i tāna mau pipi ē, te hotu tā tātou e hōro’a nei ’ia tū’ati tātou iāna, nā te reira e tauturu i te fa’atae mai i te ’īra’a o te ’oa’oa (hi’o Ioane 15:1–11). Te ravera’a i tāna ’ohipa nā roto i te tāvinira’a ’e i te ’imira’a i te hōpoi i te mau ta’ata iāna ra, e ti’a i te reira ’ia riro ’ei ’ohipa ’oa’oa mau (hi’o Luka 15:7 ; Alama 29:9 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 18:16 ; 50:22). E nehenehe tā tātou e ’ite i te reira ’oa’oa noa atu ā tē fa’aruru ra tātou i te pāto’ira’a ’e te māuiui (hi’o 2 Korinetia 7:4 ; Kolosa 1:11).

’Ua fa’a’ite mai te Fa’aora i te hi’ora’a maita’i roa, ’oia ho’i, hō’ē o te mau puna rahi roa a’e nō te ’oa’oa i te tāhuti nei, i ’itehia mai ïa nā roto i te tāvinira’a. ’Ia aupuru tātou i tō tātou mau taea’e ’e mau tuahine mai te Fa’aora te huru, ma te aroha ’e te here i tō tātou ’ā’au, e ti’a ia tātou ’ia ’ite i te ’oa’oa ’o tē rahi atu i te pōpou noa.

« ’Ia fāri’i tātou i te [aupurura’a] ma te ’ā’au tae … e ’oi’oi roa atu ā tātou i te rirora’a ’ei nūna’a nō Ziona, ’e e tupu tō tātou ’oa’oa fāito ’ore ’e te feiā ’o tā tātou i tauturu i ni’a i te ’ē’a o te ti’ara’a pipi », ’ua ha’api’i te tuahine Jean B. Bingham, te peresideni rahi nō te Sotaiete Tauturu.3

Nāhea tātou i tē fa’ariro i te aupurura’a ’ei ’ohipa ’oa’oa a’e ?

E rave rahi rāve’a nō tē fa’atae mai i te ’oa’oa rahi a’e i roto i tā tātou aupurura’a. Teie te tahi mau manaʼo :

  1. Māramarama i te fā nō te aupurura’a. E rave rahi tumu nō te aupuru. I te hope’a roa, e tū’ati tā tātou mau tauto’ora’a i te mau fā a te Atua nō tē « fa’atupu i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore o te ta’ata nei » (Mose 1:39). ’Ia fāri’i ana’e tātou i te anira’a a te peresideni Russell M. Nelson ’ia tauturu ia vetahi ’ē i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, e nehenehe tā tātou e ’ite i te ’oa’oa nō te ’āmuira’a i te ’ohipa a te Atua.4 (Nō te tahi ha’amāramaramara’a nō ni’a i te fā nō te aupurura’a, hi’o « Parau tumu nō te aupurura’a : Te tumu e taui ai tā tātou aupurura’a » i roto i te Liahona nō Tēnuare 2019.)

  2. Feruri i te aupurura’a nā ni’a i te ta’ata ’eiaha nā ni’a i te ’ohipa. Pinepine te peresideni Thomas S. Monson i tē fa’aha’amana’o : « ’Eiaha e vaiiho i te hō’ē fifi e tano ’ia fa’a’āfaro ’ia riro ’ei mea faufa’a a’e i te hō’ē ta’ata e here ».5 Te aupurura’a, ’o te herera’a ïa i te ta’ata, e ’ere i te ’ohipa e rave. ’A tupu noa ai tātou nō te here mai tā te Fa’aora i here, e mahora atu ā tātou i te ’oa’oa e tae mai nā roto i te tāvinira’a ia vetahi ’ē.

  3. Fa’a’ōhie i te aupurura’a ʼUa parau mai te peresideni M. Russell Ballard, te peresideni mono nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo : « E faʼatupuhia te mau mea rarahi nā roto i te mau mea ʼohie ʼe te haʼihaʼi… E haʼaputuputu… tā tatou mau ʼohipa tāviniraʼa ʼe te hāmani maitaʼi, ha’iha’i ʼe te ʼōhie, ’ei orara’a tei ’ī i te here nō tō tātou Metua i te Ao ra, tei itoito i roto i te ʼohipa a te Fatu o Iesu Mesia, ʼei mana’o hau ʼe te ʼoaʼoa i te mau taime atoʼa e toro tātou i te rima i te tahi atu taʼata. »6

  4. Fa’a’ore i te urupu’upu’u mai roto atu i te aupurura’a. E ’ere nā ’outou te hōpoi’a e fa’atupu i te fa’aorara’a o te hō’ē ta’ata. E ’ohipa te reira i roto iāna ’e te Fatu. Tā tātou hōpoi’a, ’o te herera’a ïa iāna ’e te tauturura’a ia rātou ’ia fāriu i ni’a ia Iesu Mesia, tō rātou ho’i Fa’aora.

Hōho’a
Jesus with children

Te Mesia ’e te mau tamari’i o te Buka a Moromona, nā Del Parson

Eiaha e fa’aātea ’ē atu i te ’oa’oa nō te tāvinira’a

I te tahi taime, e taiā te ta’ata ’ia ani i te tauturu tā rātou e hina’aro, nō reira, penei a’e te tāvinira’a tā tātou e pūpū atu, ’o te mea ïa tā rātou i hina’aro. E ’ere ato’a rā te fa’ahepora’a i te ta’ata ’ia fāri’i i tā tātou tauturu i te pāhonora’a. E mea maita’i ’ia ani nā mua i te parau fa’ati’a hou ’a aupuru ai.

ʼUa fa’ati’a Elder Dieter F. Uchtdorf nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo nō ni’a i te hō’ē metua vahine tei ro’ohia i te ma’i ’ōniho—’e ’ua ma’ihia ato’a atura tāna mau tamari’i. ’Ua hue ’e ’ua repo roa mai teie fare ’atu’atu maita’i. ’Ua ’āpapa noa te mau merēti repo ’e te ’ahu.

I terā taime ’ua oti roa ’oia, tē pātōtō nei te mau tuahine o te Sōtaiete Tauturu i tōna ’ūputa. ’Aita rātou i nā ’ō ē : « Hi’o ana’e mai te mea e nehenehe e tauturu atu. » I te ’itera’a rātou i te reira, ’ua ’ōu’a rātou i ni’a i te ’ohipa.

« ’Ua fa’anaho rāua i te huera’a, ’ua vēteahia te fare i te mōrī ’e te māramarama ’e ’ua pi’i i te tahi hoa ’ia ’āfa’i mai i te tahi māa tā rātou ho’i i ’ere. I te hope’a, ’ua oti tā rāua ’ohipa ’e ’ua reva rāua, ’ua pārahi teie metua vahine ’āpī ma te roimata—e roimata ha’amāuruuru ’e e roimata nō te here ».7

To’opiti te ta’ata hōro’a ’e te ta’ata fāri’i tei putapū i te māhanahana o te ’oa’oa.

’Atu’atu i te ’oa’oa i roto i tō ’outou orara’a

Rahi noa atu te ’oa’oa, te hau ’e te au tā tātou e nehenehe e ’atu’atu i roto i tō tātou orara’a, rahi noa ato’a atu i tē roa’a ia tātou ’ia ’ōpere i te ta’ata ’a aupuru ai tātou. E tae mai te ’oa’oa nā roto i te Vārua Maita’i (hi’o Galatia 5:22 ’e Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 11:13). E ’ohipa teie e nehenehe e purehia (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 136:29) ’e e tītau manihini i roto i tō tātou orara’a. Teie te tahi ri’i mau mana’o nō te ’atu’atu i te ’oa’oa i roto i tō tātou iho nei orara’a :

  1. Tai’o mai na i tō mau maita’i. ’Ia hi’opo’a ana’e ’outou i tō ’outou orara’a, ’a pāpa’i i roto i tā ’outou buka ’ā’amu i te mau mea tā te Atua i ha’amaita’i ia ’outou.8 ’A hi’o i te maita’i ’ati a’e ia ’outou.9 ’A hi’o i te mau mea e tāmau noa i tē fa’aātea ia ’outou i te putapūra’a i te ’oa’oa ’e ’a pāpa’i i te mau rāve’a nō tē tātā’i i te reira ’aore rā nō tē māramarama a’e i te reira. I roto i teie tau Pāsa, ’a fa’ata’a i te tahi taime nō te ’imi i te tū’atira’a rahi a’e ’e te Fa’aora (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 101:36).

  2. Ha’api’ipi’i ’ia fa’aro’o māite. E ’ōhie a’e te ’oa’oa i tē tae mai i te mau taime ferurira’a hau.10 Fa’aro’o māite i te mea e fa’atae mai nei i te ’oa’oa ia ’outou (hi’o 1 Paraleipomeno 16:15). E tītauhia paha te tahi taime ’aita e rāve’a ha’apararera’a nō te ha’api’ipi’i ’ia fa’aro’o māite.11

  3. ’Ape i te ’ohipa fa’aaura’a ia ’outou i te tahi atu mau ta’ata. ’Ua parauhia ē, e ’eiā ’oa’oa te fa’aaura’a iāna i te tahi atu ta’ata. ’Ua fa’aara Paulo i te ta’ata « i te fa’afāitora’a rātou ia rātou iho, ’e te fa’aaura’a ratou ia rātou iho, ’aore ïa [e pa’ari] (2 Korinetia 10:12).

  4. ’Imi i te heheura’a nōna iho. ’Ua ha’api’i te Fa’aora : « Mai te mea e ani mai ’outou, e fāri’i mai ho’i ’outou i te heheura’a nā ni’a i te heheura’a, te ’ite ho’i nā ni’a i te ’ite, ’ia noa’a ho’i ia ’outou te ’ite i te mau parau ’aro ’e te mau mea hau ho’i—i te mea ’o tē fa’atupu mai i te ’oa’oa, i te mau mea ’o tē fa’atupu mai i te ora mure ’ore » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 42:61).

Anira’a ’ia ’ohipa

Nāhea ’outou i tē fa’arahi atu ā i te ’oa’oa tā ’outou e ’ite ra i roto i tō ’outou orara’a nā roto i te aupurura’a ?

Fa’ata’ara’a

  1. « Joy », en.oxforddictionaries.com

  2. Russell M. Nelson, « Te ’oa’oa ’e te oraora pae vārua », Liahona, Nov. 2016, 82.

  3. Jean B. Bingham, « Aupuru mai tā te Fatu e rave nei », Liahona, Mē 2018, 107.

  4. Hi’o Russell M. Nelson, « ’A haere ’āmui ai tātou i mua », Liahona, ’Ēperēra. 2018, 4–7.

  5. Thomas S. Monson, « Te ’imira’a i te ’oa’oa i ni’a i te tere », Liahona, Nov. 2008, 86.

  6. M. Russell Ballard, « ʼIteraʼa i te ʼoaʼoa nā roto i te tāviniraʼa ma te here », Liahona, Mē 2011, 49.

  7. Hi’o Dieter F. Uchtdorf, « Te orara’a i te ’evanelia mā te ’oa’oa », Liahona, Nov. 2014, 120–123.

  8. Hi’o Henry B. Eyring, « ’A ha’amana’o na, ’a ha’amana’o na », Liahona, Nov. 2007, 67.

  9. Hi’o Jean B. Bingham, « ’Ia ’ī roa ho’i tō ’oe na ’oa’oa », Liahona, Novema 2017, 87.

  10. Hi’o Dieter F. Uchtdorf, « Te mau mea faufa’a a’e », Liahona, Novema 2010, 21.

  11. Hi’o Gary E. Stevenson, « Ha’apōurira’a pae vārua », Liahona, Nov. 2017, 46.