„34. Finanțele și auditurile”, Manual general – Slujirea în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (2020).
„34. Finanțele și auditurile”, Manual general.
Imagine
Copil ținând un plic.
34.
Finanțele și auditurile
34.0
Introducere
Zeciuiala și darurile permit Bisericii să realizeze lucrarea lui Dumnezeu de salvare și exaltare (vedeți 1.2). Aceste fonduri sunt sacre. Ele reprezintă sacrificiul și credința membrilor Bisericii (vedeți Marcu 12:41-44).
Unele dintre întrebuințările zeciuielii și darurilor pentru a sprijini lucrarea Domnului includ:
construirea și întreținerea templelor, caselor de întruniri și a altor clădiri ale Bisericii;
sprijinirea activităților și operațiunilor Bisericii și ale congregațiilor ei locale;
împărtășirea Evangheliei în întreaga lume;
susținerea programelor Bisericii, cum ar fi educația și istoria familiei;
asigurarea hranei, adăpostului și a altor necesități celor aflați la nevoie.
Președinții de țăruși și episcopii au obligația sacră de a supraveghea fondurile Bisericii (vedeți Doctrină și legăminte 72:9-10). Aceste fonduri trebuie să fie folosite doar de membri autorizați în scopuri autorizate ale Bisericii. Ele trebuie să fie justificate și protejate cu grijă.
34.1
Conducerea financiară la nivel de țăruș
34.1.1
Președinția țărușului
Președintele de țăruș are responsabilitățile de mai jos privind finanțele țărușului. El deleagă o parte din această lucrare consilierilor săi și funcționarilor.
Președintele de țăruș:
învață membrii și îi inspiră să plătească zeciuială integrală și să facă daruri generoase (vedeți 34.3);
se asigură că fondurile țărușului sunt gestionate în mod corespunzător și se răspunde pentru ele (vedeți 34.5);
verifică extrasul de cont în fiecare lună și se asigură că orice problemă este rezolvată cu promptitudine;
se asigură că episcopatele, conducătorii organizațiilor și funcționarii cunosc responsabilitatea lor în ceea ce privește fondurile sacre ale Bisericii;
pregătește și administrează bugetul anual al țărușului (vedeți 34.6);
se asigură că îndrumările privind alocarea bugetului țărușului sunt urmate (vedeți 34.6.2);
se sfătuiește cu regularitate cu fiecare episcop pentru a discuta despre finanțele episcopiei;
verifică dacă fiecare episcopie primește anual declarațiile privind zeciuiala membrilor;
se asigură că parolele pentru accesarea sistemelor financiare ale Bisericii nu sunt împărtășite niciodată;
se asigură de organizarea și funcționarea corespunzătoare a comitetului pentru audit la nivel de țăruș (vedeți 34.7.1);
este disponibil pentru a răspunde la întrebări în timpul auditurilor privind înregistrările financiare ale țărușului (vedeți 34.7);
verifică auditurile înregistrărilor financiare ale țărușului și episcopiei și se asigură că orice problemă este rezolvată cu promptitudine (vedeți 34.7);
se asigură că țărușul și episcopia respectă toate legile în vigoare privind taxele (vedeți 34.8).
34.1.2
Funcționarii țărușilor
Președintele de țăruș desemnează funcționarul țărușului sau un funcționar asistent al țărușului să ajute cu ținerea înregistrărilor financiare ale țărușului. Funcționarii urmează, cu atenție, actualele reguli pentru a proteja fondurile Bisericii și a se asigura că înregistrările Bisericii sunt corecte.
Funcționarul are următoarele responsabilități:
înregistrează și depune împreună cu un membru al președinției țărușului orice fonduri primite;
verifică extrasul de cont în fiecare lună și se asigură că orice problemă este rezolvată cu promptitudine;
ajută președinția țărușului să pregătească bugetul anual al țărușului (vedeți 34.6.1 și 34.6.2);
verifică dacă fiecare episcopie a trimis raportul anual de declarare a zeciuielii;
participă la audituri financiare desfășurate de auditori la nivel de țăruș și ia măsuri pentru corectare, dacă este necesar (vedeți 34.7);
ajută episcopatele cu instruirea funcționarilor episcopiilor.
Funcționarii trebuie să dețină Preoția lui Melhisedec și să aibă o recomandare pentru templu valabilă. Pentru mai multe informații despre chemarea funcționarilor țărușului, vedeți 33.3.2 și 33.3.3.
34.2
Conducerea financiară la nivel de episcopie
34.2.1
Episcopatul
Episcopul are responsabilitățile de mai jos privind finanțele episcopiei. El deleagă o parte din această lucrare consilierilor săi și funcționarilor.
Episcopul:
învață membrii și îi inspiră să plătească zeciuială integrală și să facă daruri generoase (vedeți 34.3);
se asigură că fondurile episcopiei sunt gestionate în mod corespunzător și se răspunde pentru ele (vedeți 34.5);
verifică extrasul de cont în fiecare lună și se asigură că orice problemă este rezolvată cu promptitudine;
se asigură că funcționarii și conducătorii organizațiilor cunosc responsabilitatea lor în ceea ce privește fondurile sacre ale Bisericii);
pregătește și administrează bugetul anual al episcopiei (vedeți 34.6);
se asigură că sunt urmate îndrumările privind alocarea bugetului episcopiei (vedeți 34.6.2);
se întâlnește anual cu membrii episcopiei pentru a primi declarația lor privind zeciuiala;
se asigură că parolele pentru accesarea sistemelor financiare ale Bisericii nu sunt împărtășite niciodată;
este disponibil pentru a răspunde la întrebări în timpul auditurilor privind înregistrările financiare ale episcopiei și se asigură că orice problemă este rezolvată cu promptitudine (vedeți 34.7).
34.2.2
Funcționarii episcopiilor
Episcopul desemnează funcționarul episcopiei sau un funcționar asistent al episcopiei să ajute cu ținerea înregistrărilor financiare ale episcopiei. Funcționarii urmează, cu atenție, actualele reguli pentru a proteja fondurile Bisericii și a se asigura că înregistrările Bisericii sunt corecte.
Funcționarul are următoarele responsabilități:
înregistrează și depune împreună cu un membru al episcopatului orice fonduri primite;
verifică extrasul de cont în fiecare lună și se asigură că orice problemă este rezolvată cu promptitudine;
ajută episcopatul să pregătească bugetul anual al episcopiei (vedeți 34.6.1 și 34.6.2);
se asigură că membrii au acces la declarațiile lor privind contribuțiile și ajută după cum este necesar;
ajută episcopul să pregătească și să înregistreze declarațiile privind zeciuiala;
participă la audituri financiare desfășurate de auditori la nivel de țăruș și ia măsuri pentru corectare, dacă este necesar (vedeți 34.7);
Funcționarii trebuie să dețină Preoția lui Melhisedec și să aibă o recomandare pentru templu valabilă. Pentru mai multe informații despre chemarea funcționarilor din episcopii, vedeți 33.4.2 și 33.4.3.
34.3
Donațiile
Conducătorii din Biserică predau membrilor principiile zeciuielii și ale altor daruri și îi încurajează să trăiască potrivit acestor principii. Persoanele care nu sunt membre ale Bisericii pot, de asemenea, să facă donații. Totuși, doar membrii Bisericii pot plăti zeciuială.
Membrii sunt încurajați să-și trimită contribuțiile online, acolo unde este posibil (vedeți donations.ChurchofJesusChrist.org). De asemenea, membrii își pot da contribuțiile și un formular Zeciuiala și alte daruri completat episcopului sau unuia dintre consilierii săi (vedeți 34.5.2).
34.3.1
Zeciuiala
Zeciuiala reprezintă donația însumând cea de a zecea parte din venitul unei persoane către Biserica lui Dumnezeu (vedeți Doctrină și legăminte 119:3-4; ). Toți membrii care au un venit trebuie să plătească zeciuială.
Poporul de legământ al Domnului a trăit potrivit legii zeciuielii încă din vechime (vedeți Genesa 14:18-20; Leviticul 27:30-32). Domnul a spus: „[Zeciuiala] poporului Meu… va fi pentru ei o lege permanentă pentru totdeauna” (Doctrină și legăminte 119:3-4).
Zeciuielile sunt sfinte pentru Domnul și membrii Îl cinstesc plătind zeciuială. Aceasta este o exprimare a credinței în Dumnezeu și în promisiunile Sale. Cei care plătesc zeciuială primesc această promisiune din partea Domnului: „Puneți-Mă astfel la încercare, zice Domnul oștirilor, și veți vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor și dacă nu voi turna peste voi belșug de binecuvântare” (Maleahi 3:10).
34.3.1.1
Folosirea zeciuielii
Donațiile de zeciuială sunt folosite întotdeauna în scopurile Domnului, așa cum îndrumă Consiliul pentru folosirea zeciuielilor (vedeți Doctrină și legăminte 120). Unele dintre aceste scopuri sunt rezumate în 34.0.
34.3.1.2
Declararea zeciuielii
Episcopul se întâlnește cu fiecare membru în ultimele câteva luni ale fiecărui an pentru a primi declarația acestuia privind zeciuiala. În cazuri rare, când episcopul este absent, președintele de țăruș poate autoriza ca unul dintre consilierii episcopului să îndeplinească această responsabilitate.
Toți membrii sunt invitați să aibă o întâlnire cu episcopul pentru:
a declara episcopului statutul lor ca plătitori de zeciuială;
a se asigura că înregistrările privind contribuțiile lor sunt corecte.
Oricând este posibil, toți membrii unei familii, inclusiv copiii, trebuie să participe împreună.
În timpul declarării zeciuielii, episcopul își exprimă aprecierea față de membri pentru credincioșia lor. De asemenea, el predă principiul zeciuielii, încurajează membrii să ofere un dar de post generos și discută despre alte aspecte relevante.
Instrucțiunile privind declararea zeciuielii sunt asigurate de sediul central al Bisericii sau de biroul zonal desemnat.
Imagine
Familie vorbind cu un bărbat.
34.3.2
Darurile de post
Conducătorii Bisericii încurajează membrii să trăiască potrivit legii postului. Aceasta include oferirea unui dar de post generos (vedeți 22.2.2).
În unele episcopii, episcopul poate autoriza deținători ai Preoției aaronice să strângă darurile de post. Când ia această hotărâre, episcopul ia în considerare numărul de deținători ai Preoției aaronice disponibili, siguranța lor și binecuvântarea oferită membrilor care nu le-ar putea oferi altfel.
Deținătorii preoției trebuie să meargă în echipe de câte doi când strâng darurile de post. Ei înmânează cu promptitudine darurile de post unui membru al episcopatului.
Membrii nu pot da alte contribuții, cum ar fi zeciuiala sau alte daruri, celor care strâng daruri de post.
Îndrumări privind folosirea fondurilor din darurile de post sunt oferite în 22.5.2.
34.3.3
Fondurile pentru misionari
Contribuțiile la fondul pentru misionarii episcopiei sunt folosite, în primul rând, pentru a împlini angajamentele privind contribuțiile ale misionarilor cu timp deplin din episcopie. Surplusul de fonduri dintr-o episcopie poate fi folosit pentru a împlini angajamentele altor misionari din țăruș. Surplusul de fonduri dintr-un țăruș poate fi folosit pentru alți țăruși din consiliul de coordonare, conform îndrumărilor autorității zonei-Cei Șaptezeci care prezidează consiliul.
Fondurile pentru misionarii episcopiei nu trebuie trimise direct misionarilor respectivi. Aceste fonduri nu trebuie folosite pentru vreo activitate misionară din episcopie sau țăruș.
Contribuțiile la Fondul general pentru misionari sunt folosite de Biserică în eforturile sale misionare generale.
Președinții de țăruș și episcopii trebuie să trimită fondurile pentru misionari de care nu au nevoie la nivel de țăruș și episcopie către Fondul general pentru misionari de la sediul central al Bisericii sau către biroul zonal.
Pentru mai multe informații privind fondurile pentru misionari și finanțarea slujirii în misiune, vedeți 24.3.4.
34.3.4
Contribuții suplimentare
Membrii pot contribui financiar la alte categorii aprobate. Dacă donatorii folosesc formularul de zeciuială și alte daruri, ei scriu numele categoriei în secțiunea „Altele” a formularului.
Țărușii și episcopiile nu trebuie să stabilească categorii în secțiunea „Altele” pentru a solicita, aduna sau cheltui fonduri pentru proiecte care nu sunt aprobate de președinția zonei. Pentru o listă cu categorii aprobate, membrii trebuie să contacteze funcționarul episcopiei.
34.3.5
Philanthropies (Acțiuni Filantropice)
Acțiuni Filantropice din Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă este un departament al Biroului Episcopatului care prezidează. Acest departament coordonează și facilitează contribuțiile filantropice voluntare la Biserică și organizațiile caritabile și activitățile afiliate ei, cu excepția zeciuielii și a altor daruri. Asistență privind modul în care se pot face contribuții poate fi primită contactând biroul Philanthropies la:
În mod normal, Biserica descurajează faptul de a aduce contribuții în natură (nemonetare) ca zeciuială și alte daruri. Este de preferat ca membrii să vândă acele bunuri ei înșiși și, apoi, să plătească zeciuiala și alte donații în bani. Totuși, donațiile în natură pot fi acceptate în anumite cazuri. Astfel de donații pot fi o practică obișnuită în unele zone ale lumii.
Biserica acceptă 1) acțiuni, obligațiuni și alte titluri de valoare care pot fi vândute imediat și 2) unele proprietăți care pot fi vândute. Pentru instrucțiuni despre cum să facă aceste donații în natură, membrii trebuie să trimită un e-mail la donationsinkind@churchofjesuschrist.org. Dacă membrii doresc să contribuie cu alte lucruri, președintele de țăruș contactează sediul central al Bisericii sau biroul zonal pentru aprobare înainte de a-l autoriza pe episcop să le accepte.
Chitanțele membrilor care fac donații în natură sunt eliberate doar de sediul central al Bisericii sau de biroul zonal.
34.3.7
Contribuțiile nu pot fi returnate
Când zeciuielile și alte daruri sunt oferite Bisericii, acestea aparțin Domnului. Ele sunt consacrate Lui. Toate aceste contribuții sunt daruri de bunăvoie. Ele sunt oferite fără a se indica un anumit scop, fără a mai avea control asupra lor, fără drept de proprietate de vreun fel sau așteptări la vreun beneficiu pe care să-l aibă donatorul, cu excepția binecuvântărilor Domnului.
Președinții de țăruși și episcopii îi informează pe cei care plătesc zeciuiala și fac alte daruri că aceste contribuții nu pot fi restituite. Nici fondurile pentru misionari plătite înainte nu pot fi rambursate.
34.4
Confidențialitatea privind zeciuiala și alte daruri
Suma zeciuielii și a altor daruri făcute de un donator este confidențială. Doar episcopul și cei care sunt autorizați să gestioneze sau să vadă aceste contribuții trebuie să aibă acces la aceste informații. Președințiile de țăruși, episcopatele și funcționarii nu trebuie să discute niciodată în mod necorespunzător despre situația zeciuielii unui membru. Nici nu trebuie să discute suma totală a zeciuielii sau a altor daruri primite.
34.5
Mânuirea fondurilor Bisericii
Președintele de țăruș și episcopul se asigură că toate fondurile Bisericii sunt mânuite corespunzător. Aceasta este o responsabilitate sacră a chemării lor. Principiile generale sunt prezentate pe scurt în următoarele secțiuni. Episcopatele și funcționarii sunt încurajați să revadă, cel puțin o dată pe an, prezentarea video „Fonduri sacre, responsabilități sacre”.
34.5.1
Principiul echipei
Principiul echipei cere ca două persoane – un membru al episcopatului și un funcționar sau doi membri ai episcopatului – să fie implicate activ când se înregistrează și cheltuiesc fonduri ale Bisericii. Acest principiu este esențial pentru protejarea fondurilor sacre și protejarea conducătorilor din Biserică.
Conducătorii trebuie să-și protejeze și să nu-și împărtășească niciodată parolele (vedeți 33.9.1.1).
34.5.2
Primirea zeciuielii și a altor daruri
Domnul le-a acordat episcopilor încrederea sacră de a primi zeciuiala și alte daruri de la sfinți și de a răspunde pentru ele (vedeți Doctrină și legăminte 42:30-33 și 119). Doar episcopul și consilierii săi pot primi zeciuiala și alte daruri. Sub nicio formă nu trebuie ca soțiile lor, alți membri ai familiei lor, funcționarii sau alți membri ai episcopiei să primească aceste contribuții. Singura excepție este când deținători ai Preoției aaronice sunt desemnați să strângă darurile de post (vedeți 34.3.2).
Cecurile trebuie emise spre a fi plătite Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Banii primiți de episcopat trebuie să fie înregistrați și depuși cât mai curând posibil. Conducătorii și membrii Bisericii nu trebuie să lase donațiile nesupravegheate.
34.5.3
Verificarea și înregistrarea zeciuielii și a altor daruri
Contribuțiile trebuie verificate și înregistrate în duminica în care sunt primite. Un membru al episcopatului și un funcționar sau doi membri ai episcopatului deschid fiecare plic împreună. Ei verifică dacă fondurile anexate sunt la fel ca suma scrisă pe formularul Zeciuială și alte daruri. Ei înregistrează fiecare donație în mod corespunzător. Dacă fondurile din plic și suma scrisă diferă, ei contactează cât mai repede posibil donatorul, pentru a rezolva neconcordanța.
34.5.4
Depunerea zeciuielii și a altor daruri
O depunere trebuie pregătită după ce se asigură că sumele consemnate corespund fondurilor primite.
Dacă serviciul de depuneri la bancă de 24 de ore pe zi este disponibil, membrul episcopatului și un alt deținător al Preoției lui Melhisedec depun fondurile la bancă în aceeași zi în care sunt deschise și verificate.
Dacă nu se dispune de servicii de depuneri la bancă de 24 de ore pe zi și banca este închisă duminica, episcopul desemnează un deținător al Preoției lui Melhisedec să facă depunerea în următoarea zi lucrătoare. În mod normal, această persoană trebuie să fie membră a episcopatului. El este răspunzător pentru aceste fonduri. El trebuie:
să se asigure că fondurile sunt păstrate în siguranță până sunt depuse;
să obțină o chitanță de depunere care să conțină data și suma depunerii.
În plus, un membru al episcopatului și un funcționar sau doi membri ai episcopatului trebuie să finalizeze următoarea procedură în duminica următoare, înainte să proceseze donațiile din acea zi:
să compare chitanța de depunere cu înregistrările de depuneri din săptămâna anterioară, pentru a verifica dacă s-a depus suma corectă;
să semneze chitanța de depunere și să o îndosarieze alături de informațiile privind donațiile din săptămâna anterioară.
34.5.5
Protejarea fondurilor Bisericii
Membrii care răspund de fondurile Bisericii nu au voie să le lase niciodată peste noapte în casa de întruniri sau să le lase nesupravegheate vreodată, cum ar fi în timpul adunărilor și activităților.
34.5.6
Declarații privind donațiile
Declarațiile donatorului privind contribuțiile sunt disponibile tuturor membrilor la donations.ChurchofJesusChrist.org. Conducătorii trebuie să încurajeze membrii să-și verifice cu regularitate declarațiile donatorului. Dacă este cazul, declarațiile oficiale privind taxele sunt, de asemenea, disponibile pe donations.ChurchofJesusChrist.org, de la unitatea locală sau de la biroul zonal.
Imagine
Femeie scriind.
34.5.7
Administrarea plăților la nivel de țăruș și episcopie
Toate fondurile țărușului sunt administrate în sistemele financiare ale Bisericii. Președintele de țăruș administrează finanțele țărușului. Consilierii săi și funcționarii îl ajută. Consilierul care slujește ca președinte al comitetului pentru audit la nivel de țăruș nu poate, în general, să fie implicat în ținerea înregistrărilor financiare ale țărușului.
Toate fondurile episcopiei sunt administrate în sistemele financiare ale Bisericii. Episcopul administrează finanțele episcopiei. Consilierii săi și funcționarii îl ajută.
Plățile sunt făcute, în general, prin transfer electronic de fonduri sau prin cec. În unele zone, unitățile pot primi aprobarea de a folosi carduri bancare.
Țărușul sau episcopia nu poate cheltui niciun ban fără autorizația oficiantului care prezidează.
Doi conducători autorizați trebuie să aprobe fiecare plată. Unul dintre ei trebuie să fie membru al președinției țărușului sau al episcopatului. Deși consilierii pot fi autorizați să aprobe plăți, președintele de țăruș sau episcopul trebuie să verifice fiecare plată. Conducătorii nu trebuie să aprobe o plată făcută lor înșiși.
Aprobarea scrisă a președintelui de țăruș este necesară înainte ca un episcop să poată folosi darurile de post sau aproba o comandă a episcopului pentru el însuși sau familia sa. Aprobarea scrisă a unui membru al președinției zonei este necesară înainte ca un episcop să poată folosi darurile de post sau să aprobe o comandă a episcopului pentru președintele de țăruș sau familia sa. Pentru îndrumări, vedeți 22.5.1.2.
Un membru care solicită rambursare oferă o copie tipărită sau electronică a tuturor chitanțelor sau facturilor. Acesta include, de asemenea, scopul, suma și data achiziționării.
Dacă sunt date în avans fonduri, membrul trimite un formular pentru cereri de plată, menționând scopul, suma și data. După ce cheltuiala a fost plătită, membrul respectiv (1) furnizează chitanțe sau facturi pentru fondurile cheltuite și (2) returnează orice fonduri necheltuite. Fondurile returnate trebuie depuse înapoi în cont.
Conducătorii autorizați și funcționarii nu trebuie să aprobe plăți fără a verifica cu atenție cheltuiala și chitanțele sau facturile.
Țărușii și episcopiile nu-și pot deschide propriile conturi bancare sau nu pot menține un fond cu numerar mic.
Dacă țărușul sau episcopia folosește plăți electronice, membrii sunt încurajați să-și introducă detaliile contului bancar personal în secțiunea Cont de rambursare a cheltuielilor din secțiunea Setări din Donații online la donations.ChurchofJesusChrist.org. Episcopia sau țărușul nu trebuie să țină niciodată copii fizice sau electronice cu detalii ale informațiilor privind conturile bancare ale membrilor.
Dacă țărușul sau episcopia folosește cecuri, cecul nu trebuie semnat până când nu este completat în întregime. Carnetele de cecuri și cecurile necompletate trebuie ținute într-un seif sau într-un dulap care se poate încuia. Nu pot fi lăsate nesupravegheate când nu sunt ținute încuiate. Dacă lipsesc cecuri necompletate, președintele de țăruș sau episcopul raportează imediat numerele acelor cecuri sediului central al Bisericii sau biroului zonal.
Dacă țărușul sau episcopia folosește carduri de plăți pentru cheltuielile unității locale, ele pot fi folosite pentru tranzacții făcute la puncte de vânzare sau pentru retragerea de numerar. Tranzacțiile cu cardul și retragerile de numerar sunt încărcate automat în sistemele financiare ale Bisericii. Toate utilizările cardului trebuie înregistrate imediat. Dacă aceste utilizări nu sunt înregistrate, cardul poate fi dezactivat.
Toate soldurile cardului de plată trebuie aduse la zero cel puțin o dată pe an.
Biroul zonal oferă îndrumări specifice unităților care nu au acces la un cont bancar asigurat de Biserică.
34.5.9
Ținerea înregistrărilor financiare
Fiecare țăruș și episcopie trebuie să țină înregistrările financiare cu exactitate și la zi. Aceste înregistrări îi ajută pe președinții de țăruși și pe episcopi să justifice și să protejeze fondurile sacre ale Bisericii. Înregistrările corecte sunt, de asemenea, necesare pentru:
a se pregăti bugetele;
a se administra bugetul alocat;
a oferi membrilor informații despre contribuțiile lor financiare;
a se răspunde în cazul auditurilor.
Pentru informații cu privire la utilizarea și păstrarea înregistrărilor și rapoartelor, funcționarii trebuie să folosească instrucțiunile de la sediul central al Bisericii sau de la biroul zonal. Înregistrările financiare trebuie păstrate cel puțin trei ani plus anul în curs. Legile locale pot prevedea o perioadă de păstrare mai îndelungată.
34.6
Bugetul și cheltuielile
Programul de alocare a bugetului asigură fonduri generale ale Bisericii pentru activitățile și programele țărușilor și episcopiilor. Acest program elimină nevoia de a primi donații la buget de la membri. Plata, cu credință, a zeciuielii a făcut posibilă alocarea bugetului.
Dacă este necesar, conducătorii trebuie să reducă și să simplifice activitățile pentru a se încadra în bugetul alocat. Majoritatea activităților trebuie să fie simple și să necesite sume mici sau nicio sumă.
34.6.1
Bugetele țărușului și episcopiei
Fiecare țăruș și episcopie pregătește și folosește un buget anual. Președintele de țăruș administrează bugetul țărușului și episcopul administrează bugetul episcopiei. Ei pot desemna un consilier să supravegheze bugetul sub îndrumarea lor. Ei pot, de asemenea, să desemneze un funcționar să ajute la pregătirea și monitorizarea bugetului.
Președințiile de țăruși și episcopatele încep pregătirea bugetelor cu mult timp înainte de începutul fiecărui an calendaristic. Îndrumările sunt enumerate mai jos:
revăd sumele cheltuite în anul anterior pentru a se asigura că sunt luate în considerare cheltuielile recurente;
roagă organizațiile să estimeze în detaliu bugetele de care au nevoie;
întocmesc bugetul folosind practici aprobate privind întocmirea bugetului. Bugetele trebuie să asigure faptul că cheltuielile proiectate nu depășesc fondurile bugetului alocat anticipat.
Instrumentele privind bugetul incluse în sistemele financiare ale Bisericii trebuie folosite acolo unde sunt disponibile.
34.6.2
Bugetul alocat
34.6.2.1
Alocarea bugetului
Fondurile pentru buget sunt alocate trimestrial în funcție de prezența la următoarele categorii:
adunarea de împărtășanie;
Tinerii Băieți;
Tinerele Fete;
Societatea Primară, copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 10 ani;
tineri adulți necăsătoriți.
Este important să se raporteze prezența cu acuratețe și la timp (vedeți 33.5.1.1).
Înainte de fiecare alocare trimestrială, președintele de țăruș primește informații despre suma care trebuie distribuită. Apoi, el stabilește cât de mult din fonduri se alocă episcopiilor. El lucrează alături de episcopi, fiind uniți și cooperând pentru a se asigura că țărușul și episcopiile sunt finanțate în mod corect și corespunzător. Dacă apar schimbări neprevăzute care pot justifica modificarea alocării de buget inițiale, președintele de țăruș se asigură că se fac modificări corecte.
Episcopul supraveghează alocarea fondurilor din buget în cadrul episcopiei. El se asigură că organizațiile din cadrul episcopiei sunt finanțate corect și corespunzător.
Conducătorii preoției se asigură că alocările de buget și activitățile pentru tinerii băieți și tinerele fete sunt echitabile și că alocările pentru copiii de la Societatea Primară sunt suficiente.
34.6.2.2
Folosirea corespunzătoare a bugetului
Președinții de țăruși și episcopii se asigură că fondurile din bugetul alocat sunt folosite înțelept. Fondurile trebuie folosite pentru a binecuvânta oameni și pentru a îndeplini scopurile Evangheliei. Conducătorii se asigură, de asemenea, că cheltuielile nu depășesc bugetul.
Fondurile țărușului sau episcopiei trebuie folosite pentru a plăti pentru activități, programe, manuale și materiale. De obicei, membrii nu trebuie să plătească pentru a participa la activități. Nici nu trebuie să plătească pentru materiale, provizii, închiriere sau taxe de intrare sau transport pe distanțe mari din banii proprii. Membrii pot asigura alimente dacă aceasta nu reprezintă o povară pentru ei (vedeți 20.6.1).
Membrii care doresc să doneze fonduri suplimentare Bisericii, nu pot cere ca acestea să se ducă la bugetul țărușului sau episcopiei. În schimb, conducătorii îi încurajează să contribuie cu daruri de post, să doneze în fondurile pentru misionari, ajutor umanitar sau în alte categorii autorizate.
Cheltuielile pentru construirea de clădiri, mentenanță, telefoane, utilități, calculatoare și călătorii ale conducătorilor preoției sunt achitate din fondurile generale ale Bisericii conform îndrumărilor actuale.
34.6.2.3
Excedent bugetar
Excedentul bugetar nu trebuie cheltuit. Excedentul bugetar al episcopiei trebuie returnat țărușului. Excedentul bugetar al țărușului este returnat Bisericii.
Ca excepție, țărușii și episcopiile pot păstra anumite fonduri necheltuite dacă vor avea nevoie de ele pentru activități planificate pentru următorul an, precum conferințe ale tinerilor. Totuși, sume însemnate din bugetul alocat țărușului sau episcopiei nu trebuie păstrate de la un an la altul.
34.6.3
Finanțarea activităților speciale și a echipamentului
34.6.3.1
Activitățile la nivel de țăruș și de mai mulți țăruși
Conducătorii locali sunt încurajați să desfășoare activități la nivel de țăruș și de mai mulți țăruși care oferă ocazii de întărire a unității și prieteniei, mai ales în rândul tinerilor și tinerilor adulți necăsătoriți. Conducătorii se asigură că alocă un buget corespunzător pentru a susține un număr potrivit de activități la nivel de țăruș și de mai mulți țăruși.
Fondurile pentru majoritatea activităților la nivel de mai mulți țăruși vin din bugetele țărușilor participanți. Fondurile pentru activitățile la nivel de zonă pot veni din bugetul zonei sau sediului central al Bisericii când există aprobare.
34.6.3.2
Activitățile speciale și echipamentul
Pentru informații privind activitățile speciale și echipamentul, vedeți capitolul 20.
34.7
Auditurile
34.7.1
Comitetul pentru audit la nivel de țăruș
Președintele de țăruș organizează un comitet pentru audit la nivel de țăruș. Acest comitet se asigură că finanțele țărușului și episcopiei sunt mânuite conform regulilor Bisericii. Acesta este format din unul dintre consilierii președintelui de țăruș, în calitate de președinte, și alți doi membri ai țărușului care înțeleg chestiunile financiare sau pot fi instruiți în acest domeniu. Acești frați sau aceste surori trebuie să aibă recomandări pentru templu valabile.
Consilierul care slujește ca președinte nu trebuie, de obicei, să aprobe plăți sau să fie implicat în ținerea înregistrărilor financiare ale țărușului.
Membrii comitetului nu trebuie să fie auditori la nivel de țăruș. Nici nu trebuie să țină înregistrările financiare ale țărușului sau episcopiei.
34.7.2
Auditorii la nivel de țăruș
Președintele de țăruș sau consilierul său care este președintele comitetului pentru audit la nivel de țăruș cheamă cel puțin doi auditori la nivel de țăruș. Acești frați și aceste surori trebuie să aibă recomandări pentru templu valabile. Dacă este posibil, ei trebuie să aibă experiență în contabilitate sau auditare. Ei trebuie să fie aprobați de președinția țărușului și de înaltul consiliu. Totuși, ei nu sunt susținuți. Președintele de țăruș hotărăște dacă sunt puși deoparte.
Înalții consilieri pot, de asemenea, să slujească în calitate de auditori la nivel de țăruș. Totuși, funcționarul țărușului și funcționarii asistenți ai țărușului nu pot fi chemați ca auditori. Cei care slujesc ca auditori pot, de asemenea, să dețină alte chemări.
34.7.3
Auditul financiar
Auditorii la nivel de țăruș auditează înregistrările financiare ale țărușului, episcopiilor și centrelor FamilySearch de două ori pe an. De asemenea, ei auditează, o dată pe an, înregistrările financiare ale proprietăților recreaționale. Acestea sunt ocazii de a-i încuraja, sprijini și instrui cu bunătate pe cei care au fost chemați să mânuiască fondurile Bisericii Domnului.
Auditorii se asigură că:
zeciuiala și alte contribuții sunt înregistrate în mod corespunzător;
fondurile Bisericii sunt folosite, justificate și protejate în mod corespunzător;
înregistrările financiare sunt complete și corecte.
Oficiantul care prezidează al unității și funcționarul desemnat să se ocupe de finanțe trebuie să fie disponibili pentru a răspunde la întrebări în timpul auditului.
Președintele de țăruș și comitetul pentru audit al țărușului verifică toate auditurile. După verificarea lor, președintele comitetului pentru audit la nivel de țăruș și președintele țărușului semnează auditurile. Auditurile pot fi semnate și trimise înainte ca toate obiecțiile să fie corectate. Președintele țărușului și comitetul pentru audit la nivel de țăruș se asigură că obiecțiile auditului sunt corectate cu promptitudine.
34.7.4
Auditorii la nivel de zonă și auditorii asistenți la nivel de zonă
Președinția zonei urmează îndrumările din Guide to the Area Audit Program (Ghid pentru programul de audit la nivel de zonă) când cheamă un auditor la nivel de zonă sau un auditor asistent la nivel de zonă.
34.7.5
Pierderea, furtul, delapidarea sau deturnarea fondurilor Bisericii
Președintele de țăruș sau președintele comitetului pentru audit la nivel de țăruș trebuie să fie înștiințat cu promptitudine dacă:
fondurile Bisericii au fost pierdute sau furate;
un conducător a delapidat sau a deturnat fondurile Bisericii.
Președintele de țăruș sau președintele comitetului pentru audit anunță Departamentul pentru Audit al Bisericii. El îl anunță pe revizorul-contabil zonal, dacă unitatea este în afara Statelor Unite și Canadei.
Departamentul pentru Audit al Bisericii (sau revizorul-contabil zonal) trimite președintelui de țăruș sau președintelui comitetului pentru audit un formular Raport privind pierderea. Sub îndrumarea Departamentului pentru Audit al Bisericii (sau a revizorului-contabil zonal), președintele de țăruș sau președintele comitetului pentru audit se asigură că problema este examinată corespunzător. El se asigură, de asemenea, că formularul privind pierderea este completat în mod corespunzător și trimis.
După finalizarea examinării, dacă Departamentul pentru Audit al Bisericii hotărăște că un conducător sau un angajat al Bisericii a delapidat fonduri sau proprietăți ale Bisericii, trebuie luată în considerare o măsură privind calitatea de membru. Îndrumările sunt în 32.6.3.3.
Dacă se descoperă o deturnare majoră de fonduri, președintele de țăruș sau președintele comitetului pentru audit anunță, de asemenea, președinția zonei.
34.7.6
Funcționarul țărușului sau funcționarul asistent al țărușului desemnat să se ocupe de finanțe
Comitetul pentru audit la nivel de țăruș poate desemna funcționarul țărușului sau funcționarul asistent al țărușului desemnat să instruiască respectivii conducători ai episcopiei cu privire la regulile financiare corespunzătoare. El îi instruiește, de asemenea, cu privire la procedurile legate de obiecțiile dezvăluite prin audituri.
34.7.7
Pentru mai multe informații
Pentru mai multe informații despre comitetele pentru audit, auditori și procedurile de auditare, vedeți Centrul de asistență de pe ChurchofJesusChrist.org. Comitetele pentru audit la nivel de țăruș pot direcționa întrebările către auditorul asistent la nivel de zonă.
34.8
Taxele
Informațiile despre taxe din această secțiune sunt valabile doar pentru Statele Unite și Canada. În cazul în care conducătorii preoției din Statele Unite și Canada au nevoie de mai multe informații, ei trebuie să contacteze Divizia de Administrare a Taxelor:
Tax Administration
50 East North Temple Street, Room 2276
Salt Lake City, UT 84150-0022
Telefon: 1-801-240-4405 sau 1-800-453-3860, interior 2-4405
Conducătorii preoției din afara Statelor Unite și Canadei trebuie să contacteze biroul zonal pentru a primi răspunsuri la întrebări despre taxe.
34.8.1
Statutul de scutit de taxe
De obicei, Biserica este scutită de plata taxelor pe vânzări, proprietate, venit și altele, deoarece este o organizație religioasă. Clădirile Bisericii și celelalte proprietăți trebuie folosite în scopul preaslăvirii, instruirii religioase și altor activități asociate Bisericii. Conducătorii țărușului și cei ai episcopiei se asigură că dotările materiale ale Bisericii nu sunt folosite în scopuri politice, legate de afaceri sau de investiții, așa cum se arată în diversele exemple din 35.5.6.1 și 35.5.6.3. Contrariul încalcă legile care permit scutirea de taxe privind proprietatea Bisericii.
Este important ca respectivii conducători ai țărușului și episcopiei să urmeze aceste îndrumări pentru a păstra statutul de scutit de taxe al Bisericii. Dacă un țăruș sau o episcopie încalcă statutul de scutit de taxe al Bisericii, și alte unități ale Bisericii ar putea fi afectate.
34.8.2
Taxa pe vânzare și cea pe folosire
Legile privind taxa pe vânzare și cea pe folosire și modul lor de aplicare în cazul Bisericii diferă de la țară la țară și de la stat la stat. Conducătorii trebuie să contacteze Divizia de Administrare a Taxelor a Bisericii sau biroul zonal desemnat pentru a afla dacă Biserica este scutită sau trebuie să plătească astfel de taxe.
34.8.3
Taxa pe proprietate
Divizia de administrare a taxelor a Bisericii îndosariază toate scutirile de taxe pe proprietate și plătește toate taxele pe proprietate necesare. Conducătorii locali nu trebuie să facă nimic.