« 31. Te mau uiuira’a ’e te tahi atu mau fārereira’a ’e te mau melo », Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).
« 31. Te mau uiuira’a ’e te tahi atu mau fārereira’a ’e te mau melo », Buka arata’i rahi.
31.
Te mau uiuira’a ’e te tahi atu mau fārereira’a ’e te mau melo
31.0
Parau ’ōmuara’a
Pinepine Iesu Mesia i te tāvini i te ta’ata, te tahi i muri iho i te tahi (hi’o, ’ei hi’ora’a, Ioane 4:5–26 ; 3 Nephi 17:21). ’Ua here ’oia i te mau tamari’i tāta’itahi a te Atua. ’Ua tauturu ’oia ia rātou tāta’itahi.
’Ei ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia ’e ’ei tāvini nā Iesu Mesia, ’ua fāna’o ’oe i te rāve’a nō te tauturu i te mau tamari’i tāta’itahi a te Atua i roto i tō rātou haerera’a i mua i te pae vārua. Hō’ē rāve’a faufa’a roa nō te rave i te reira, nā roto ïa i te mau uiuira’a ’e te tahi atu mau fārereira’a hō’ē hō’ē. E tupu te tahi o tā ’oe tāvinira’a manuia roa a’e nā roto i te fārereira’a hō’ē hō’ē. I roto i te reira, e nehenehe ’oe e hōro’a i te here mai te Mesia te huru, ma te ’āfa’i i ni’a i « te mau rima tautau ra i raro » ’e ma te fa’a’eta’eta « i te mau turi ’āvae paruparu » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 81:5).
I roto i teie pene, te parau uiuira’a, e fārereira’a ïa i roto i te hō’ē ti’a fa’atere ’e te hō’ē ta’ata nō te hi’o ē, e ti’a ānei iāna ’ia ’āmui atu i roto i te hō’ē ’ōro’a, ’aore rā ’ia fāri’i i te hō’ē pi’ira’a (hi’o 31.2). I te rahira’a o te taime, e ravehia teie mau uiuira’a e te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a ’aore rā nō te peresidenira’a titi. E fa’ahiti-ato’a-hia te parau uiuira’a nō te mau uiuira’a aupurura’a e ravehia e te hō’ē melo nō te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu ’aore rā pupu peresibutero (hi’o 21.3).
Ta’a ’ē noa atu teie mau uiuira’a, e rave rahi atu ā tumu e nehenehe te hō’ē ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia e fārerei i te hō’ē melo (hi’o 31.3). ’Ei hi’ora’a, e mau fārereira’a tāmau tei tārenahia nō te ’episekōpora’a ’e te feiā ’āpī tāta’itahi o te pāroita (hi’o 31.3.1). Noa atu ē, ’aita ’oe e tāvini nei i roto i te hō’ē ’episekōpora’a, e nehenehe te ’episekōpo e ani ia ’oe ’ia fārerei i te hō’ē melo tei hina’aro i te tauturu, nō te hōro’a atu iāna i te pāturura’a ’e te aupurura’a tāmau. ’Aore rā e nehenehe te hō’ē melo e haere mai e fārerei ia ’oe ’ia fa’aruru ana’e ’oia i te hō’ē fifi, nōna iho ’aore rā nō te ’utuāfare.
E nehenehe teie pene e tauturu i te feiā fa’atere ato’a e fāna’o i te taime nō te fārereira’a i te hō’ē melo. Teie mau ti’a fa’atere, ’o te feiā fa’atere o te Sōtaiete Tauturu ïa ’e te pupu peresibutero ’e te feiā fa’atere o te Feiā ’Āpī Tamāhine, te mau taea’e ’e te mau tuahine aupuru, ’aore rā te tahi atu feiā ’o tā te ’episekōpo e fa’aue.
31.1
Mau parau tumu arata’i
31.1.1
Fa’aineine i te pae vārua
Mai te mea e hōpoi’a nā ’oe te fārereira’a i te hō’ē melo, e ha’amaita’i mai te Fatu ia ’oe i te fa’aurura’a tei tītauhia, ’ia ’imi ’oe i te reira. ’A fa’aineine ia ’oe i te pae vārua nā roto i te pure, te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, ’e te orara’a parauti’a. ’A fa’aro’o i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i. E arata’i ’oia ia ’oe nā roto i te fa’aurura’a, te mau mana’o ’e te ferurira’a o te ’ā’au. E tauturu ’oia ia ’oe ’ia ha’amana’o i te mau ha’api’ira’a tā ’oe i tuatāpapa i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e i roto i te mau parau a te mau peropheta o te mau mahana hope’a nei, ’o te tauturu atu i te ta’ata tā ’oe e fārerei ra (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:85 ; 100:5–8).
Tē vai nei i roto i te Vaira’a buka ’evanelia te hō’ē ha’aputura’a nō Te mau mātēria tauturu nō te fa’aa’o i te ta’ata. ’A fa’aineine ai ’oe nō te fārerei i te hō’ē melo, e nehenehe e hi’o i te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau tumu parau e tano i ni’a iāna.
E nehenehe ato’a te Vārua Maita’i e arata’i i te melo tā ’oe e fārerei ra. E nehenehe e ani iāna ’ia fa’aineine ato’a iāna i te pae vārua nō tā ’ōrua fārereira’a.
’A pure ’e te melo ’a ha’amata ai ’ōrua te fārereira’a. Nā te reira e tītau manihini i te vārua nō te ha’eha’a ’e te fa’aro’o, ’a ani ’āmui ai ’ōrua i te tauturu a te Atua (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:32; 29:6).
I roto i te uiuira’a ’aore rā i roto i te fārereira’a, e nehenehe te hō’ē fifi ’aore rā te hō’ē uira’a e hiti mai ē ’aita ’oe i ineine roa nō te pāhono i te reira. E nehenehe ’oe e parau ē, e ’imi ’ōrua i tō ’ōrua pae ’ia ’ite i te arata’ira’a a te Fatu—’ei hi’ora’a, nā roto i te tuatāpapara’a, i te pure ’e te ha’apaera’a mā’a nō taua ’ohipa ra. E nehenehe ato’a ’outou e hi’o i te mau ha’amāramaramara’a e tano i roto i te Mau mātēria tauturu nō te fa’aa’o i te ta’ata ’aore rā Tauturu i te orara’a i roto i te Vaira’a buka ’evanelia. I muri iho e nehenehe ’ōrua e fārerei fa’ahou ā nō te ’āparau i te reira ’ohipa.
Mai te mea ’ua rave te melo i te hō’ē hara rahi, ’a fa’atae atu iāna i te ’episekōpo ra.
31.1.2
Tauturu i te melo ’ia ’ite i te here o te Atua
’Ei ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia, tē ti’a nei ’oe nō te Fa’aora. Te hō’ē tuha’a faufa’a roa o tāna misiōni ’o te fa’a’itera’a ïa i te here o te Atua i tāna mau tamari’i (hi’o Ioane 3:16–17). ’Ia haere ana’e mai te mau melo ia ’oe nō te hō’ē uiuira’a ’aore rā nō te tauturu i te hō’ē fifi, pinepine te mea e tītau-roa-hia e rātou ’o te ’itera’a ïa ē, tē here nei te Metua i te ao ra ia rātou. E nehenehe teie here e ha’apūai ia rātou ’e e fa’auru ia rātou ’ia haere mai i te Mesia ra, ’ia tātarahapa i te hara, ’e ’ia rave i te mau mā’itira’a maita’i.
E tītau manihini te mau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau parau a te mau peropheta nō te mau mahana hope’a nei i te Vārua ’e e ha’api’i te reira i te ha’api’ira’a tumu ateate mau. ’A fa’a’ohipa pinepine i te reira, ma te ha’apa’o maita’i ’e ma te here, ’ia fārerei ana’e ’oe i te mau melo. ’A fa’a’ohipa i te reira nō te fa’auru ’e nō te fa’aitoito, ’eiaha rā nō te fa’ahapa, nō te fa’ahepo ’aore rā nō te ha’amata’u (hi’o Luka 9:56).
Fa’ata’a i te taime rahi nō te fārereira’a. ’Eiaha te melo e mana’o ē, ’ua rahi roa tā ’oe ’ohipa. ’A fa’aro’o māite iāna.
31.1.3
Tauturu i te melo ’ia tūru’i i ni’a i te mana o te Fa’aora
’Ua rave Iesu Mesia i ni’a iāna iho i tā tātou mau hara « ’ia ti’a iāna ’ia fa’a’ore i tā [tātou] mau hapa mai te au i te mana nō tāna fa’aorara’a » (Alama 7:13). ’Ua rave ato’a ’oia i ni’a iāna iho i tō tātou mau ’ati, tō tātou māuiui ’e tō tātou mau paruparu « ’ia ’ite ’oia […] i te rāve’a nō te fa’aora i tōna mau ta’ata » (hi’o Alama 7:11–12).
E fa’aitoito i te mau melo ’ia fāriu atu i ni’a iāna. E tauturu ia rātou ’ia tītau i tōna mana pūai ’e te tāmāhanahana ’e te tāra’ehara. E tae mai teie mana nā roto i te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e te pe’era’a i tōna hi’ora’a, ’e te fāri’ira’a i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a ’e te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a, ’e te ravera’a i te mau mea mai te au i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i.
31.1.4
Tauturu i te melo ’ia tupu tōna mana’o au ’e te taiā ’ore
Tē vai ra te tahi mau melo ’ua tupu te tahi ’ohipa tei fa’atupu i tō rātou mana’o taiā ’e te hepohepo, i te fārereira’a rātou i te hō’ē ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia. E ’imi i te mau rāve’a nō te tauturu ia rātou ’ia tupu te mana’o hau ’e te taiā ’ore ’e te au. E ani i te melo e aha tā ’oe e nehenehe e rave nō te tauturu iāna.
’A hōro’a noa i te melo i te rāve’a ’ia fa’ahaere mai nā muri iāna te hō’ē ta’ata ’āpe’e, i te taime nō te uiuira’a ’aore rā nō te fārereira’a. ’Ia fārerei ’oe i te hō’ē melo nō te tahi atu ’āpeni, te hō’ē tamari’i ’aore rā te hō’ē taure’are’a, ’ia ha’apāpū ē, tei reira ato’a te hō’ē metua ’aore rā te tahi atu ta’ata pa’ari. E nehenehe tāna e haere mai i roto i te fārereira’a ’aore rā e tīa’i i rāpae i te piha, tei te huru o te melo tā ’oe e fārerei ra.
Mai te mea e fa’atupu te fārereira’a i te fare purera’a i te mana’o au ’ore nō te melo, ’a fa’aoti ’ōrua e fārerei i te hō’ē vāhi ’ē. E ’imi i te hō’ē vāhi i reira te Vārua Maita’i e pārahi mai ai, ’e e nehenehe ai ’oe e tāpe’a ’ōmo’e i te parau. E feruri ato’a i te pārurura’a nō ’oe iho ’e nō te melo. Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te fārereira’a i te mau melo nā roto i te natirara, hi’o 31.4.
Te tahi ato’a tuha’a faufa’a roa nō te tauturu ’ia vai te mana’o taiā ’ore o te melo ’o te tāpe’a-’ōmo’e-ra’a ïa i te mau parau. E ha’apāpū i te melo ē, e vai ’ōmo’e noa tā ’ōrua ’āparaura’a.
’Eiaha e fa’a’ite i te mau parau ’ōmo’e i te tahi noa atu ta’ata—mai te hoa fa’aipoipo ’aore rā te tahi atu feiā fa’atere o te ’Ēkālesia—maori rā ’ia hōro’a mai te melo i te parau fa’ati’a. ’A tāmau noa i te tāpe’a ’ōmo’e i te reira mau ’ohipa, i muri iho ato’a i tō ’oe ha’amāuruura’a. E nehenehe te ’ōfatira’a i te parau ’ōmo’e e ha’apēpē i te fa’aro’o o te melo, tōna ti’aturi ’e tōna ’itera’a pāpū. E mea pāpū e tītau rahi a’e te mau melo i te tauturu a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia, mai te mea e ’ite rātou ē e tāpe’a-’ōmo’e-hia te mea tā rātou e parau atu.
Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau parau ’ōmo’era’a, hi’o 22.1.3
31.1.5
E ui i te mau uira’a fa’auruhia ’e ’a fa’aro’o maita’i
’Ia fārerei ’oe i te hō’ē melo, e ui i te mau uira’a ’o tē tauturu ia ’oe ’ia māramarama i tōna vaira’a. ’A fa’afāna’o i te melo i te taime nō te fa’a’ite hua mai i te mau mana’o o tōna ferurira’a ’e o tōna ’ā’au.
’Ia paraparau mai te melo, ’a fa’aro’o maita’i atu ’e ’a fa’aro’o māite atu. ’A ’imi ’ia māramarama hope roa hou ’a pāhono atu ai. Mai te mea e hina’arohia, ’a ui i te tahi atu ā mau uira’a nō te hi’o maita’i ē ’ua māramarama ’oe. ’Eiaha rā e tītorotoro fa’ahou atu mai te mea ’aita e faufa’a.
E tauturu te fa’aro’ora’a i te ha’amau i te ti’aturira’a. E tauturu te reira i te fa’atupu i roto i te ta’ata i te mana’o ē, tē māramaramahia ra ’oia, tē ha’afaufa’ahia rā ’oia ’e tē herehia rā ’oia. Pinepine te ta’ata e hina’aro i te hō’ē ta’ata tā rātou e ti’aturi nō te fa’aro’o mai, ’a fa’a’āfaro haere ai rātou i tō rātou mau fifi. E tauturu ato’a te fa’aro’ora’a ia ’oe ’ia ha’amahora i tō ’oe ’ā’au i te mau muhumuhu a te Vārua Maita’i.
31.1.6
Fa’aitoito i te fa’arava’ira’a iāna iho
Nō tō ’oe here i te mau melo, e hina’aro paha ’oe e hōro’a ’oi’oi i te mau rāve’a nō tō rātou mau fifi. Terā rā, e ha’amaita’i rahi atu ā ’oe ia rātou nā roto i te tauturura’a ia rātou, ’ia ’imi i tā rātou iho mau rāve’a ’e ’ia rave i tā rātou iho mau fa’aotira’a (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 9:8).
E tauturu ia rātou ’ia hi’opo’a i tō rātou mau fifi ’aore rā i tā rātou mau uira’a mai te au i te parau nō te ’evanelia a Iesu Mesia ’e te fa’anahora’a nō te fa’aorara’a. E ha’api’i ia rātou e nāhea ’ia ’imi i te arata’ira’a a te Fatu i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a, te mau parau a te mau peropheta ora ’e tō rātou iho mau heheura’a. Nā roto i te reira, tē tauturu nei ’oe i te mau melo ’ia fa’aineine nō te fa’aruru i te tahi atu mau tāmatara’a nō a muri a’e. E ti’a ato’a atu ra ia rātou ’ia tauturu ia vetahi ’ē, ’e tae noa atu tō rātou ’utuāfare.
31.1.7
Turu i te mau tauto’ora’a ’ia tātarahapa
I te tahi taime e ’imi te hō’ē melo i te tauturu nō te tātarahapa i te hara. E rave rahi ’ohipa tā ’oe e nehenehe e rave nō te fa’auru i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, ’e nō te fa’aitoito i te melo ’ia ’imi i te fa’a’orera’a hara.
’O te ’episekōpo ana’e ’aore rā te peresideni titi, te nehenehe e tauturu i te hō’ē ta’ata ’ia fa’a’āfaro i te mau hara teimaha. ’Ua tāpurahia te tahi o te reira i roto i te 32.6. Mai te mea ’ua rave te melo i te hō’ē o teie mau hara, e fārerei atu ’oia i te ’episekōpo ’aore rā te peresideni titi i terā iho taime.
E « ha’avā i ’Īserā’ela » te ’episekōpo tāta’itahi ’e te peresideni titi tāta’itahi (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107:72 Nā roto i teie ha’amanara’a, e tauturu rātou i te mau melo ’ia tātarahapa i te hara, ’e ’ia haere i te Mesia ra ’o tē fa’a’ore i te hara (hi’o 32.1 ’e 32.3).
I roto i teie mau hōpoi’a, e ti’a teie nau ta’ata fa’atere nō te Fatu. E tūtava rāua i te fa’a’ohipa i « te ha’avāra’a ’o [tāna] e hōro’a atu [ia rātou] » (3 Nephi 27:27). E ha’api’i rāua ē, tei roto i te tātarahapara’a te fa’a’ohipara’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia, te fa’atupura’a i te vārua marū, te fa’aru’era’a i te hara, te ’imira’a i te fa’a’orera’a hara, te ravera’a i te fa’aho’ira’a, ’e te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a ma te fafaura’a ’āpī.
Nō te tauturu ia rātou ’ia rave fa’aoti i tā rātou ’ohipa, ’ua ha’amaita’ihia te mau ’episekōpo ’e te mau peresideni titi i te hōro’a pae vārua nō te hāro’aro’ara’a. E tauturu teie hōro’a ia rātou ’ia ’ite i te parau mau, ’ia māramarama i te ’ā’au o te hō’ē melo, ’e ’ia ’ite mai e aha tōna mau hina’aro (hi’o 1 Te Mau Ari’i 3:6–12 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 46:27–28).
Noa atu ā e tupu te fā’ira’a i mua i te hō’ē « ha’avā i ’Īserā’ela », ma te parau fa’ati’a a te melo, e nehenehe te tahi atu feiā fa’atere e pāturu i tāna mau tauto’ora’a nō te tātarahapa. E tauturu iho ā rā te reira ’ia maoro ana’e te tātarahapara’a. Hi’o i te tuha’a hope’a o te 32.8.1 nō te mau arata’ira’a.
31.1.8
Pāhono maita’i atu i te hāmani-’ino-ra’a
E’ita e fāri’ihia te huru hāmani-’ino-ra’a ato’a. E ha’apa’o maita’i i te mau parau fa’a’ite o te hāmani-’ino-ra’a. Mai te mea e fa’aro’o atu ’oe ’ua hāmani-’ino-hia te hō’ē ta’ata, ’a fa’a’ite i te reira i te mau ti’a mana tīvira ’e ’a paraparau i te ’episekōpo. ’Ua hōro’ahia te mau arata’ira’a nō te fa’a’ite ’e nō te pāhono i te hāmani-’ino-ra’a i roto i te 38.6.2.
Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mea tā te mau ’episekōpo ’e te mau peresideni titi e rave, ’ia fa’aro’o rātou i te parau nō te hāmani-’ino-ra’a, hi’o i te 38.6.2.1
Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te tauturura’a i te feiā tei hāmani-’ino-hia, hi’o « Te hāmani-’ino-ra’a (tauturu nō te ta’ata i hāmani-’ino-hia) » i roto i Te mau mātēria tauturu nō te fa’aa’o i te ta’ata. E nehenehe ato’a ’oe e fa’a’ite i te mau melo i te mau mātēria nō ni’a i te hāmani-’ino-ra’a i roto i te Tauturu i te orara’a.
Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te tauturura’a i te feiā tei māferahia ’aore rā te mau ’ohipa mai te reira, hi’o i te 38.6.18.2.
31.2
Te mau uiuira’a
31.2.1
Te fā o te mau uiuira’a
I te rahira’a taime, e uiui te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te mau melo nō te fa’aoti ē :
-
’Ua ineine ānei rātou nō te fāri’i ’aore rā nō te ’āmui atu i roto i te hō’ē ’ōro’a.
-
E ti’a ’ia pi’ihia rātou i ni’a i te hō’ē ti’ara’a i roto i te ’Ēkālesia.
Nā te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a ’aore rā nō te peresidenira’a titi e rave i te rahira’a o te mau uiuira’a mai te reira. E’ita e ti’a e hōro’a i te reira i roto i te rima o te tahi atu feiā fa’atere o te pāroita. Terā rā, e nehenehe te hō’ē peresideni titi e hōro’a i te tahi mau uiuira’a i roto i te rima o te mau melo nō te ’āpo’ora’a teitei, mai tei fa’ata’ahia i roto i te Tāpura nō te mau pi’ira’a (hi’o 30.8).
31.2.2
Te mau huru uiuira’a
’Ua pi’ihia te ’episekōpo ’ei « ha’avā » i roto i tāna pāroita (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 107:74 ; hi’o ato’a 7.1.3). E tāvini ato’a te peresideni titi ’ei ha’avā (hi’o 6.2.3). Tē mau nei teie nau ta’ata fa’atere i te mau tāviri nō te autahu’ara’a nō te ha’amanara’a i te mau ’ōro’a. Nō teie mau tumu, tē vai nei vetahi mau uiuira’a ’o rāua ana’e te nehenehe e rave. E nehenehe rāua e hōro’a i te tahi atu mau uiuira’a i roto i te rima o nā tauturu. Nā te tāpura i muri nei e fa’a’ite ’o vai te nehenehe e rave i terā ’e terā uiuira’a.
|
’O vai te nehenehe e rave i te uiuira’a |
Fā o te uiuira’a |
|---|---|
’O vai te nehenehe e rave i te uiuira’a Nā te ’episekōpo ana’e | Fā o te uiuira’a
|
’O vai te nehenehe e rave i te uiuira’a Nā te ’episekōpo ’aore rā nā te hō’ē tauturu tāna e fa’aue | Fā o te uiuira’a
|
’O vai te nehenehe e rave i te uiuira’a Nā te peresideni titi ana’e | Fā o te uiuira’a
|
’O vai te nehenehe e rave i te uiuira’a Nā te peresideni titi ’aore rā te hō’ē tauturu tāna e fa’aue | Fā o te uiuira’a
|
E uiui i te mau misiōnare rave tāmau nō te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a o te feiā fa’afariu (hi’o 31.2.3.2).
Nā te mau melo nō te peresidenira’a pupu peresibutero ’e Sōtaiete Tauturu e rave i te mau uiuira’a nō te aupurura’a (hi’o 21.3).
31.2.3
Te mau uiuira’a nō te bāpetizora’a ’e nō te ha’amaura’a
31.2.3.1
Mau tamari’i melo i tāpa’ohia
Tē mau nei te ’episekōpo i te mau tāviri o te autahu’ara’a nō te bāpetizo ’e nō te ha’amau i te mau melo 8 matahiti i tāpa’ohia ’ei melo i roto i tōna pāroita. Nō te reira tumu, nāna ’aore rā nā te hō’ē tauturu tei fa’auehia e uiui i te mau ta’ata i muri nei nō te bāpetizora’a :
-
Te mau tamari’i e 8 matahiti e melo i tāpa’ohia.
-
Te mau tamari’i e 8 matahiti ’aita i tāpa’ohia ’ei melo, terā rā e melo te metua ’aore rā te ta’ata tīa’i.
-
Te mau melo tei tapa’ohia e 9 matahiti tō rātou ’e ni’a atu, tei fa’ataimehia te bāpetizora’a nō te huma i te pae ferurira’a.
I roto i te uiuira’a, e ha’apāpū te melo nō te ’episekōpora’a ē, ’ua ta’a i te tamari’i te mau ’ōpuara’a nō te bāpetizora’a (hi’o 2 Nephi 31:5–20). E ha’apāpū ato’a ’oia ē, ’ua ta’a i te tamari’i te fafaura’a nō te bāpetizora’a ’e tē fafau nei ’oia ’ia ora i te reira (hi’o Mosia 18:8–10). ’Aita e tītauhia te tahi tāpura uiuira’a ta’a ’ē. E ’ere teie uiuira’a nō te fa’ata’a i te ti’a-mā-ra’a, inaha « ’aita ho’i e au te tātarahapara’a i [te] mau tamari’i ri’i » (Moroni 8:11).
E tītauhia te parau fa’ati’a a te mau metua ’aore rā a te ta’ata tīa’i hou te hō’ē tamari’i ti’a ’ore te matahiti, e nehenehe ai e bāpetizohia (hi’o 38.2.8.2).
31.2.3.2
Feiā fa’afāriuhia
Tē mau nei te peresideni misiōni te mau tāviri nō te autahu’ara’a nō te bāpetizora’a i te feiā fa’afāriu. Nō te reira tumu, nā te hō’ē misiōnare rave tāmau e uiui :
-
Te mau ta’ata mai te 9 matahiti e hau atu, ’aita ā i bāpetizohia ’e i ha’amauhia a’e nei. Hi’o i te 31.2.3.1 nō te fa’anahora’a ta’a ’ē nō te feiā huma i te pae ferurira’a.
-
Te mau tamari’i 8 matahiti ’e ni’a atu, e ’ere tō rātou mau metua i te melo nō te ’Ēkālesia.
-
Te mau tamari’i 8 matahiti ’e ni’a atu, te metua ato’a e bāpetizohia ra ’e e ha’amauhia ra.
Nā te misiōnare ti’a fa’atere mata’eina’a ’aore rā te misiōnare ti’a fa’atere tuha’a fenua e rave i te uiuira’a. Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau ’ohipa e tītauhia te parau fa’ati’a ta’a ’ē, hi’o 38.2.8.7.
E fārerei ato’a te ta’ata fa’afāriu tāta’itahi i te ’episekōpo hou te bāpetizora’a. Terā rā, ’aita te ’episekōpo e uiui iāna nō te bāpetizora’a. E’ita ato’a ’oia e hi’o i te ti’a-mā-ra’a. Te fā nō teie fārereira’a ’o te fa’atupura’a ïa i te hō’ē tā’amura’a i terā ta’ata.
I roto i te uiuira’a, e pe’e te misiōnare i te arata’ira’a a te Vārua nō te fa’aoti ē, tē pāhono ra ānei taua ta’ata ra i te mau tītaura’a i fa’a’itehia i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 20:37 (hi’o ato’a Mosia 18:8–10 ; Moroni 6:1–4). E fa’a’ohipa te misiōnare i te mau uira’a i muri nei. E fa’atano ’oia i te reira i te fāito matahiti o te ta’ata, tōna pa’ari ’e tōna vaira’a.
-
Tē ti’aturi ra ānei ’oe ē, ’o te Atua tō tātou Metua mure ’ore ? Tē ti’aturi ra ānei ’oe ē, ’o Iesu Mesia te Tamaiti a te Atua ’e te Fa’aora ’e te Tāra’ehara o te ao nei ?
-
Tē ti’aturi ra ānei ’oe ē, ’ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te ’Ēkālesia ’e te ’evanelia a Iesu Mesia nā roto i te peropheta Iosepha Semita ? Tē ti’aturi ra ānei ’oe ē, [te Peresideni o te ’Ēkālesia i teienei] ’o te peroheta ïa a te Atua ? E aha te aura’a nō ’oe ?
-
E aha te aura’a te tātarahapa nō ’oe ? Tē mana’o ra ānei ’oe ē, ’ua tātarahapa ’oe i tā ’oe mau hara tahito ?
-
’Ua ha’api’ihia ’oe ē, te rirora’a ’ei melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’o te orara’a ïa i te mau fa’aturera’a a te ’evanelia. E aha tā ’oe i māramarama nō ni’a i te mau fa’aturera’a i muri nei ? ’Ua ineine ānei ’oe ’ia ha’apa’o i te reira ?
-
Te ture nō te vi’ivi’i ’ore, ’o tē ’ōpani nei i te ta’otora’a i te ta’ata i rāpae i te fa’aipoipora’a tei ha’amanahia e te ture i roto i te hō’ē tāne ’e hō’ē vahine.
-
Te ture nō te tuha’a ’ahuru
-
Te parau pa’ari
-
Te ha’amo’ara’a i te mahana sābati, ’oia ato’a te ravera’a i te ’ōro’a mo’a i te mau hepetoma ato’a ’e te tāvinira’a ia vetahi ’ē
-
-
’Ua rave a’ena ānei ’oe i te hō’ē hara rahi ? Mai te mea ē ’ē, tei raro a’e ānei ’oe i te hi’opo’ara’a a te ture ’aore rā ’ua tu’uhia ānei ’oe i rāpae i te fare ’āuri i raro a’e i te hi’opo’ara’a ?
-
’Ua ’āmui a’ena ānei ’oe i roto i te hō’ē ha’amaruara’a tamari’i ? (hi’o 38,6.1).
-
’Ia bāpetizohia ’oe, e fafau ’oe i te Atua ē, ’ua ineine ’oe i te rave i ni’a iho ia ’oe i te i’oa o te Mesia, i te tāvini ia vetahi ’ē, i te ti’a ’ei ’ite nō te Atua i te mau taime ato’a, ’e i te ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a i tō ’oe orara’a tā’āto’a. ’Ua ineine ānei ’oe i te rave i teie fafaura’a ’e i te tūtava ’ia ha’apa’o i te reira ?
Nō te mau arata’ira’a mai te mea e ’ē te pāhonora’a i te mau uira’a 5 ’aore rā 6, hi’o 38.2.8.7. Hi’o ato’a 38.2.8.8.
Mai te mea ’ua ineine te ta’ata nō te bāpetizora’a, e fa’a’ī te ta’ata uiui i te parau bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a (hi’o 18.8.3).
31.2.4
Te mau uiuira’a nō te fa’atōro’ara’a i te hō’ē tōro’a i roto te autahu’ara’a a Aarona
Tē mau nei te ’episekōpo i te mau tāviri nō te autahu’ara’a nō te hōro’a i te autahu’ara’a a Aarona. Tē mau ato’a nei ’oia i te mau tāviri nō te fa’atōro’ara’a i te mau tōro’a diakono, ha’api’i ’e tahu’a. E uiui te ’episekōpo ’aore rā te hō’ē tauturu tei fa’auehia i te mau taea’e e fa’atōro’ahia ’ei diakono ’aore rā ’ei ha’api’i, nō te hi’o ē, ’ua ineine ānei rātou i te pae vārua. E uiui te ’episekōpo i te mau taea’e e fa’atōro’ahia ’ei tahu’a.
Nō te tahi atu ha’amāramaramara’a, hi’o 18.10.2.
31.2.5
Te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero
Te hiero ’o te fare ïa o te Fatu. Te tomora’a i roto i te hiero ’e te ’āmuira’a i te mau ’ōro’a i reira, e ha’amaita’ira’a mo’a ïa. ’Ua fa’ata’ahia teie ha’amaita’ira’a nō te feiā tei fa’aineinehia i te pae vārua ’e tei tūtava i te ora i te mau fa’aturera’a a te Fatu, mai tei fa’ata’ahia e te feiā fa’atere autahu’ara’a i ha’amanahia.
Nō te rave i teie fa’aotira’a, e uiui te feiā fa’atere autahu’ara’a i te melo ma te fa’a’ohipa i te mau uira’a i roto i te DDG (hi’o ato’a i te mau arata’ira’a i roto i te 26.3). ’Eiaha te feiā fa’atere e tu’u ’aore rā e tātara i te hō’ē tītaura’a. Terā rā, e nehenehe rātou e fa’aau i te mau uira’a i te matahiti ’e i te vaira’a o te melo.
31.2.6
Te mau uiuira’a nō te fa’atōro’ara’a i te hō’ē tōro’a i roto i te Autahu’ara’a a Melehisedeka
Tē mau nei te peresideni titi i te mau tāviri autahu’ara’a nō te hōro’a i te Autahu’ara’a a Melehizedeka. Tē mau ato’a nei ’oia i te mau tāviri nō te fa’atōro’ara’a i te mau tōro’a peresibutero ’e tahu’a rahi.
Maoti te parau fa’ati’a a te peresidenira’a titi, e uiui te ’episekōpo i te melo ma te fa’a’ohipa i te mau uira’a tei hōro’ahia mai i raro nei. Hou ’a nā reira ai, e hi’o ’oia i te parau melora’a a taua ta’ata nei, ’aita ānei e tāpa’ora’a, ’aita e ’ōpanira’a ’ōro’a ’aore rā ’aita e ’ōpanira’a ti’ara’a melo nō te ’Ēkālesia.
Mai te mea, i muri a’e i te uiuira’a, e mana’o te ’episekōpo ē, ’ua ineine te melo ’ia fa’atōro’ahia ’oia, e fa’a’ī ’oia ’e e hāpono ’oia i te Parau nō te fa’atōro’ara’a i te Autahu’ara’a a Melehizedeka. I muri iho, e uiui te hō’ē melo nō te peresidenira’a titi i te melo, ma te fa’a’ohipa ato’a i te mau uira’a i raro nei.
Te ta’ata e fāri’i i te Autahu’ara’a a Melehizedeka, e tomo ïa ’oia i roto i te tapura’a ’e te fafaura’a nō te autahu’ara’a. ’Ua fa’a’itehia te reira i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 84:33–44. I roto i te mau uiuira’a, e ha’apāpū te ’episekōpo ’e te melo nō te peresidenira’a titi ē, ’ua māramarama maita’i te melo i teie tapura’a ’e te fafaura’a, ’e ’ua fāri’i ’ia ora i te reira. I muri iho, e ui te ti’a fa’atere i teie mau uira’a i muri nei :
-
E fa’aro’o ānei tō ’oe ’e te ’itera’a pāpū nō ni’a i te Atua, te Metua Mure ’Ore ; i tāna Tamaiti, ’o Iesu Mesia ; ’e i te Vārua Maita’i ?
-
E ’itera’a pāpū ānei tō ’oe nō ni’a i te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e i tōna ti’ara’a ’ei Fa’aora ’e ’ei Ora ?
-
E ’itera’a pāpū ānei tō ’oe nō ni’a i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia ?
-
Tē pāturu ra ānei ’oe i te Peresideni o Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ’ei peropheta, ’ei ’ite ’e ’ei heheu parau ’e ’o ’oia ana’e te ta’ata i ni’a i te fenua nei tei ha’amanahia nō te fa’a’ohipa i te mau tāviri ato’a o te autahu’ara’a ?
Tē pāturu ra ānei ’oe i te mau melo nō te Peresidenira’a Mātāmua ’e nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo ’ei peropheta, ’ei hi’o ’e ’ei heheu parau ?
Tē pāturu ra ānei ’oe i te tahi atu huimana fa’atere rahi ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te fenua nei ?
-
’Ua parau te Fatu ē, ’ia « rave-mā-hia » te mau mea ato’a i mua iāna (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:41).
Tē tūtava ra ānei ’oe ’ia vai mā i te pae mōrare, i roto i tō ’oe mau mana’o ’e te mau haere’a ?
Tē ha’apa’o ra ānei ’oe i te ture nō te vi’ivi’i ’ore ?
-
Tē pe’e ra ānei ’oe i te mau ha’api’ira’a a te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i roto i tā ’oe mau peu i ni’a i te mau melo o tō ’oe ’utuāfare ’e i ni’a ia vetahi ’ē, i te vāhi ’ōmo’e ’e i te vāhi ta’ata ?
-
Tē pāturu ra ānei ’oe ’aore rā tē fa’aitoito ra ānei ’oe i te tahi noa atu ha’api’ira’a, ravera’a ’aore rā ha’api’ira’a tumu e pāto’i nei i tā Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei ?
-
Tē tūtava ra ānei ’oe i te ha’amo’a i te mahana Sābati, i te fare ’e i te fare purera’a ; i te haere i tā ’oe mau rurura’a ; i te fa’aineine nō te rave ti’amā i te ’ōro’a ’e nō te ora i te orara’a e au i te mau ture ’e te mau fa’auera’a o te ’evanelia ?
-
Tē tūtava ra ānei ’oe ’eiaha e ha’avare i roto i te mau mea ato’a tā ’oe e rave ?
-
E ta’ata ’aufau tuha’a ’ahuru ti’a ānei ’oe ?
-
Tē māramarama ra ānei ’oe i te parau pa’ari ’e tē ha’apa’o ra ānei ’oe i te reira ?
-
Tē vai ra ānei tā ’oe i te hō’ē noa atu utu’a ’aore rā tītaura’a i te hō’ē hoa fa’aipoipo mātāmua ’aore rā, i tā ’oe mau tamari’i mātāmua ?
Mai te mea ē ’Ē, tē ’aufau ra ānei ’oe i tā ’oe mau utu’a ?
-
Tē vai ra ānei te tahi mau hara teimaha o tō ’oe orara’a tei tītauhia e fa’a’āfaro ’e te mau ti’a mana o te autahu’ara’a ’ei tuha’a nō tō ’oe tātarahapara’a ?
-
Tē mana’o ra ānei ’oe ē, e mea ti’a mā ’oe nō te fa’atōro’ara’a i te hō’ē tōro’a i roto i te Autahu’ara’a a Melehizedeka ?
31.3
Te tahi atu mau rāve’a nō te feiā fa’atere ’ia fārerei i te mau melo
E rave rahi rāve’a tā te feiā fa’atere nō te fārerei hō’ē hō’ē i te mau melo. ’Ei hi’ora’a :
-
E nehenehe te mau melo e ani ’ia fārerei i te hō’ē ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia, ’ia hina’aro ana’e rātou i te arata’ira’a pae vārua ’aore rā e fifi rahi ana’e tō rātou. I te tahi taime, e nehenehe te ti’a fa’atere e fa’auruhia ’ia fa’anaho i te hō’ē fārereira’a ’e te hō’ē melo. ’Aita te mau melo e fa’aitoitohia nei ’ia niuniu i te huimana fa’atere rahi nō ni’a i tō rātou mau fifi (hi’o 38.8.24).
E nehenehe te ’episekōpo e hōro’a i te tahi o teie mau fārereira’a i roto i te rima o te tahi atu feiā fa’atere nō te pāroita, ’ia rahi a’e tōna vata nō te feiā ’āpī. E nehenehe te mau melo nō te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu, te pupu peresibutero ’e te Feiā ’Āpī Tamāhine e tauturu rahi mai nō te reira. Terā rā, e’ita te ’episekōpo e hōro’a i roto i tō rātou rima i te mau ’ohipa e tītau i tōna ti’ara’a ha’avā, mai te tātarahapara’a i te hara teimaha.
-
E fārerei te ’episekōpo ’aore rā te ta’ata tāna e fa’aue i te mau melo e mau hina’aro tō rātou i te pae tino (hi’o 31.3.4 ’e 22.6).
-
E fārerei te peresideni pupu peresibutero i te mau melo tāta’itahi o te pupu, hō’ē hō’ē, ’e hō’ē taime i roto i te matahiti. E tāu’aparau rāua nō ni’a i te maita’i o terā melo ’e tōna ’utuāfare. E tāu’aparau ato’a rāua nō ni’a i tāna mau hōpoi’a autahu’ara’a. (Hi’o 8.3.3.2.)
-
E fārerei te peresideni Sōtaiete Tauturu i te mau melo tāta’itahi o te Sōtaiete Tauturu, hō’ē taime i roto i te matahiti. E tāu’aparau rāua nō ni’a i te maita’i o terā tuahine ’e tōna ’utuāfare. (Hi’o 9.3.2.2.)
-
E fārerei te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a i te mau tamari’i 11 matahiti tāta’itahi, ’ia nu’u rātou i roto i te pupu diakono ’aore rā te piha Feiā ’Āpī Tamāhine. I roto ato’a i teie fārereira’a, te melo nō te ’episekōpora’a e uiui ai i te feiā ’āpī tamāroa nō te fāri’i i te Autahu’ara’a a Aarona (hi’o 18.10.2).
-
E fārerei te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a i te mau melo e haere atu i te tau fa’ehau (hi’o 38.9.2).
-
E fārerei te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a i te feiā ’āpī tāta’itahi e piti taime i roto i te matahiti (hi’o 31.3.1).
-
E fārerei te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a i te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi tāta’itahi hō’ē a’e taime i roto i te matahiti (hi’o 31.3.2).
-
E fārerei pinepine te mau melo nō te peresidenira’a titi ’e te ’episekōpora’a, nā reira ato’a te tahi atu feiā fa’atere, i te feiā fa’atere e tāvini nei i raro a’e i tā rātou fa’aterera’a (hi’o 31.3.3).
’Ia fārerei ana’e te feiā fa’atere i te mau melo, e pe’e rātou i te mau parau tumu i roto i te 31.1.
Nō te tauturu nō ni’a i te mau tumu parau ta’a ’ē e nehenehe e hiti mai i te taime o te fārereira’a i te mau melo, hi’o Te mau mātēria tauturu nō te fa’aa’o i te ta’ata i roto i te Vaira’a buka ’evanelia. E nehenehe ato’a te feiā fa’atere e hi’o i te mau parau i roto i te Tauturu i te orara’a.
31.3.1
Fārereira’a ’e te feiā ’āpī
Te hōpoi’a mātāmua roa a te ’episekōpo ’o te tauturura’a ïa i te u’i ’āpī i roto i tāna pāroita ’ia haere i mua i te pae vārua. Hō’ē rāve’a faufa’a rahi nōna ’o te fārereira’a ïa i te feiā ’āpī, hō’ē hō’ē (’aore rā ’e te tahi ta’ata pa’ari i reira ; hi’o 31.1.4). E fārerei te ’episekōpo ’aore rā hō’ē o tōna nā tauturu i te feiā ’āpī tāta’itahi e piti taime i te matahiti. Hō’ē a’e o teie mau fārereira’a i roto i te matahiti, i mua ïa i te ’episekōpo. Ha’amata i te matahiti e ra’ehia ai te 16 matahiti o te feiā ’āpī, terā e piti ato’a ra fārereira’a i roto i te matahiti, i mua ana’e ïa i te ’episekōpo, mai te mea e nehenehe.
Ta’a ’ē noa atu teie mau fārereira’a, e mea maita’i ’ia ’ite te feiā ’āpī ē, ’aita i ’ōpanihia te paraparaura’a i te ’episekōpo i te mau taime ato’a e hina’aro rātou i te arata’ira’a ’e te tauturu. E tūtava te ’episekōpo i te patu i te tā’amura’a pa’ari ’e te ti’aturi ’e te feiā ’āpī, ’eiaha rātou ’ia taiā i te paraparau iāna.
E hōpoi’a ato’a nā te peresideni Feiā Āpī Tamāhine ’ia aupuru i te feiā ’āpī tamāhine tāta’itahi. E nehenehe tāna e rave i te reira nā roto i te fārereira’a i te feiā ’āpī tamāhine tāta’itahi, hō’ē hō’ē (’aore rā, ’e te tahi ta’ata pa’ari i reira ; hi’o 31.1.4).
’Ia fārerei ana’e rātou i te feiā ’āpī, e pe’e te feiā fa’atere i te mau parau tumu i roto i te 31.1. E mea faufa’a ta’a ’ē teie mau parau tumu e rave rahi nō te fārereira’a i te feiā ’āpī.
31.3.1.1
Paraparau i te mau metua
I roto i tā rātou mau tauto’ora’a nō te ha’apūai i te feiā ’āpī, e ’ohipa te feiā fa’atere i pīha’i iho i te mau metua. E ’imi rātou i te pāturu i te mau metua i roto i tā rātou hōpoi’a nō te ha’api’ira’a i tā rātou mau tamari’i i te ’evanelia a Iesu Mesia.
E hōro’a te feiā fa’atere i te mau ha’amāramaramara’a i muri nei i te feiā ’āpī ’e i tō rātou nā metua hou tā rātou fārereira’a mātāmua :
-
E hōpoi’a mātāmua roa nā te mau metua te ha’api’ira’a ’e te aupurura’a i tā rātou mau tamari’i.
-
E fārerei te ’episekōpo ’aore rā hō’ē o tōna nā tauturu i te feiā ’āpī tāta’itahi e piti a’e taime i roto i te matahiti. E nehenehe ato’a te peresideni Feiā ’Āpī Tamāhine e fārerei, i terā taime ’e terā taime, i te feiā ’āpī tamāhine tāta’itahi. I roto i teie mau fārereira’a, e nehenehe te feiā fa’atere e pāhono i te mau uira’a, e hōro’a i te pāturura’a, e hōro’a i te fa’auera’a ’ohipa, ’e e ’āparau i te mau tumu parau i tāpurahia i roto i te 31.3.1.2.
-
Nō te tauturu i te feiā ’āpī ’ia fa’aineine ia rātou i te pae vārua, e mea faufa’a te mau uiuira’a nō te mau ’ohipa mo’a mai te parau fa’ati’a nō te hiero, te fa’atōro’ara’a i te autahau’ara’a ’e te mau pi’ira’a nō te misiōni. E ’ohipa te feiā fa’atere ’e te mau metua nō te tauturu i te feiā ’āpī ’ia fa’aineine ia rātou nō teie mau uiuira’a.
-
E fa’aitoito te mau metua i tā rātou mau tamari’i ’ia paraparau i te ’episekōpo ’aore rā ’ia paraparau i te tahi atu ti’a fa’atere o te ’Ēkālesia, ’ia hina’aro ana’e rātou i te tauturu ’e te arata’ira’a pae vārua, ’aore rā nō te tātarahapara’a.
-
’Ia fārerei ana’e te hō’ē taure’are’a i te hō’ē ti’a fa’atere o te ’Ēkālesia, e mea tītau-roa-hia te tahi atu ta’ata pa’ari i reira. E nehenehe te taure’are’a e ani i terā ta’ata pa’ari ’ia ’āmui mai i roto i te fārereira’a ’aore rā ’ia tīa’i i rāpae.
31.3.1.2
Mau tumu parau e paraparau
Te fā rahi nō te mau fārereira’a ’e te feiā ’āpī, ’o te patura’a ïa i te fa’aro’o i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia, ’e te tauturura’a i te feiā ’āpī ’ia pe’e ia rāua. ’Ia riro teie mau fārereira’a ’ei ’ohipa fa’aitoirora’a i te pae vārua. E tūtava te feiā fa’atere ’ia tauturu i te feiā ’āpī tāta’itahi ’ia ’ite mau rātou ē, ’ua herehia rātou, tē fa’aitoitohia nei ’e te fa’auruhia nei ’ia riro rahi atu ā mai te Fa’aora te huru.
E nehenehe te taure’are’a ’e te ti’a fa’atere e paraparau nō ni’a :
-
Te mau ’ohipa pae vārua i tupu ’o tē ha’apa’ari i te ’itera’a pāpū o te taure’are’a nō te Metua i te ao ra, nō Iesu Mesia ’e nō te ’evanelia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai.
-
E nāhea te taure’are’a i te ha’apa’ora’a i tāna mau fafaura’a nō te bāpetizora’a.
-
Te fa’aineinera’a a te taure’are’a nō te rave ’e nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a nō te hiero.
-
Te mau fā a te taure’are’a nō te riro rahi atu ā mai te Fa’aora te huru, i roto i te mau tuha’a ato’a o te orara’a (hi’o « Te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī »).
-
Te faufa’a rahi nō te pure ’ōna ana’e ’e nā muri i te ’utuāfare, nā reira ato’a te tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a mo’a.
-
Nāhea i te ha’apūai i te tā’amura’a ’e te mau metua ’e te mau melo o te ’utuāfare.
-
Te mau parau tumu ’e te mau fa’aturera’a i roto i te buka iti Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī.
-
Te mau rāve’a nō te taure’are’a ’ia ’āmui mai i roto i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a a te Atua (hi’o 1.2).
-
Nō te hō’ē taure’are’a tamāroa, tāna mau ’ohipa i rave nō te ha’apa’o i tāna mau hōpoi’a nō te autahu’ara’a, ’e tōna fa’aineinera’a ’ia fa’atōro’ahia ’oia i te tōro’a nō muri iho i roto i te autahu’ara’a.
-
Te mau ha’amaita’ira’a nō te haerera’a i te séminaire.
-
Te fa’aineinera’a ’ia tāvini i te hō’ē misiōni rave tāmau (hi’o 24.3). Tē tīa’i nei te Fatu i te feiā ’āpī tamāroa tāta’itahi ’ia fa’aineine nō te tāvini. Te feiā ’āpī tamāhine e hina’aro e tāvini, e fa’aineine ato’a ïa rātou. ’Ia vai ara te feiā fa’atere, ’eiaha e fa’ahepohepo i te mau ta’ata e’ita e nehenehe e tītau ia rātou ’ia tāvini ’ei misiōnare rave tāmau (hi’o 24.4.4). Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te tāvinira’a i te misiōni, hi’o 24.2.2.
’Ia paraparau ana’e rātou nō ni’a i te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a, e nehenehe te feiā fa’atere e hi’o i te mau uira’a nō te uiui nō te parau fa’ati’a o te hiero ’e te buka iti Nō te Pūai o te Feiā ’Āpī. E ara rātou ’ia ore te reira mau tāu’ara’a parau nō ni’a i te vai māra’a i te pae mōrare ’ia tura’i i te hia’ai ’ia hi’opo’a ’e ’ia tāmatamata.
31.3.2
Fārereira’a ’e te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi
E fa’ariro te ’episekōpo i te haerera’a i mua i te pae vārua o te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi ’ei ’ohipa e rave mātāmua noa i roto i tāna pāroita. E fārerei ’oia ’aore rā te hō’ē tauturu tei fa’auehia ’ia fārerei i te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi tāta’itahi, hō’ē a’e taime i roto i te matahiti.
E nehenehe te melo nō te ’episekōpora’a ’e te taure’are’a pa’ari ’ōtahi ’ia paraparau i te mau tumu parau i roto i te 31.3.1.2 e tano iāna. E nehenehe ato’a rāua e paraparau nō ni’a i te mau mea faufa’a ta’a ’ē nō te taure’are’a pa’ari, mai te fa’arahira’a i tōna fa’arava’ira’a iāna iho.
31.3.3
Fārereira’a ’e te mau melo nō te paraparau nō ni’a i tō rātou mau pi’ira’a ’e mau hōpoi’a
E fārerei te mau peresidenira’a titi, te mau ’episekōpora’a ’e te tahi atu feiā fa’atere, i te mau melo e fa’aho’i mai ia rātou ra i te parau fa’a’ite nō ni’a i tō rātou pi’ira’a. ’Ei hi’ora’a :
-
E fārerei tāmau te peresideni titi i te ’episekōpo tāta’itahi i roto i te titi (hi’o 6.2.1.2).
-
E fārerei tāmau te hō’ē melo nō te peresidenira’a titi i te peresideni pupu peresibutero tāta’itahi i roto i te titi (hi’o 8.3.1).
-
E fārerei te ’episekōpo i te peresideni nō te Sōtaiete Tauturu hō’ē taime i roto i te ’āva’e (hi’o 9.3.1). E fārerei tāmau ato’a ’oia i te peresideni pupu peresibutero ’e te peresideni Feiā ’Āpī Tamāhine (hi’o 8.3.1 ’e 11.3.1).
-
E fārerei tāmau te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a i te peresideni Paraimere ’e te peresideni Ha’api’ira’a Sābati (hi’o 12.3.1 ’e 13.2.1).
-
E fārerei te mau melo nō te peresidenira’a pupu peresibutero ’e nō te peresidenira’a Sōtaiete Tauturu i te mau taea’e aupuru ’e te mau tuahine aupuru (hi’o 21.3).
I roto i teie mau fārereira’a, e fa’auru te ti’a fa’atere i te melo i roto i tāna mau hōpoi’a ma te hōro’a ato’a i te mau arata’ira’a. E fa’a’ite te ti’a fa’atere i tōna māuruuru nō te tāvinira’a a te melo ’e e hōro’a ato’a i te fa’aitoitora’a. E hōro’a te melo i tāna parau fa’a’ite nō ni’a i te haerera’a i mua ’e te maita’i o te mau ta’ata tāna e tāvini nei. E paraparau rāua nō ni’a i te mau fā, te mau fifi ’e te mau rāve’a au. Mai te mea e fa’a’ohipahia, e hi’opo’a ato’a rāua i te mau tāpura faufa’a ’e te mau ha’amāu’ara’a.
31.3.4
Fārereira’a ’e te mau melo nō te paraparau nō ni’a i tō rātou mau hina’aro i te pae tino, ’e te fa’arava’ira’a iāna iho
E tuha’a te ’atu’atura’a i te feiā tei hina’aro i te tauturu nō te ’ohipa fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a a te Atua (hi’o 1.2). ’Ia fārerei te feiā fa’atere i te mau melo tei hina’aro i te tauturu pae tino, e tauturu atu ïa rātou i te pāhono i te mau hina’aro nō te tau poto ’e i te patu i te fa’arava’ira’a iāna iho nō te tau roa (hi’o 22.3).
E nehenehe te ’episekōpo e fa’aue i te tahi atu mau ta’ata i roto i te pāroita, mai te mau peresidenira’a o te Sōtaiete Tauturu ’e o te pupu peresibutero, ’ia fārerei i te mau melo tei hina’aro i te tauturu pae tino. Terā rā, ’o te ’episekōpo ana’e tē nehenehe e hōro’a i te parau fa’ati’a nō te fa’a’ohipara’a i te moni ha’apaera’a mā’a (hi’o 22.6.1).
Tē vai nei te tahi atu mau parau tumu ’e mau arata’ira’a nō te tauturu i te ta’ata tei hina’aro i te tauturu pae tino i roto i te pene 22.
31.3.5
Fārereira’a ’e te mau melo nō ni’a i te fa’aipoipora’a ’e te fa’ata’ara’a i te hoa fa’aipoipo
’Eiaha te feiā fa’atere nō te ’Ēkālesia e parau i te hō’ē ta’ata ’o vai tē fa’aipoipo atu. ’Eiaha ato’a rātou e parau i te ta’ata e fa’ata’a ānei i tō rātou hoa fa’aipoipo ’aore rā ’aita. Tē vai nei te tahi mau vaira’a, e mea tano te fa’ata’ara’a i tōna hoa fa’aipoipo, ’ia vai noa rā te reira fa’aotira’a i roto i te rima o terā ta’ata.
Ma te pe’e i te arata’ira’a a te Vārua, e mea pinepine te feiā fa’atere nō te ’Ēkālesia i te fārerei i te ta’ata fa’aipoipo e fa’ata’a ’ē ra ’aore rā e ’ōpua ra e fa’ata’a i tō rātou hoa fa’aipoipo, to’opiti ’e hō’ē hō’ē. E nehenehe ato’a te feiā fa’atere e ’imi i te tauturu i nā ta’ata fa’aipoipo ’ia ha’apūai i tō rāua fa’aipoipora’a. E ha’api’i rātou nō ni’a i te pūai ’e te fa’aorara’a ’o tē tae mai nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a tā rātou i rave i mua i te Fatu, ’e nā roto i te orara’a i tāna mau ha’api’ira’a. I roto i teie mau ha’api’ira’a, tē vai nei te fa’aro’o, te tātarahapa, te fa’a’orera’a hapa, te here ’e te pure.
’Eiaha te hō’ē melo tei ta’a i tōna hoa fa’aipoipo ’aore rā ’o tē fa’ata’a ra i tōna hoa fa’aipoipo, ’ia arapae i te tahi atu ta’ata ē tae roa atu ’ua mana te reira.
31.3.6
Te mau ta’ata tōro’a fa’aa’o ’e te rapa’aura’a
’Aita te feiā fa’atere nō te ’Ēkālesia i pi’ihia ’ia riro ’ei feiā tōro’a fa’aa’o ’aore rā ’ia hōro’a i te rapa’aura’a. Tā rātou tauturu, e tauturu pae vārua ïa, ma te rōtahi i ni’a i te mana ha’apūai ’e te tāmarū ’e te fa’aora o Iesu Mesia. Ta’a ’ē noa atu teie tauturu faufa’a rahi ’e te fa’auru, e nehenehe ato’a paha te tahi mau melo e fana’o i te a’o a te ta’ata tōro’a fa’aa’o, i te vāhi tē vai ra. E nehenehe te reira huru fa’aa’ora’a ’aore rā rapa’aura’a e tauturu i te mau melo ’ia māramarama ’e ’ia pāhono atu i te mau fifi o te orara’a ma te rāve’a au maita’i.
Te fārereira’a i te hō’ē ta’ata tōro’a fa’aa’o, ’ia noa’a mai te hi’ora’a māramarama ’e te ’aravihi i te pae manava, e ’ere i te tāpa’o nō te ta’ata paruparu. E nehenehe rā e parau ē, e tapa’o te reira nō te ta’ata ha’eha’a ’e te pūai.
E mā’iti māite te mau melo i te ta’ata tōro’a fa’aa’o ro’o maita’i ’e e parau tū’ite iho ā ra tānā. ’Ia fa’atura ato’a te mau ta’ata tōro’a fa’aa’o i te ti’amāra’a ’ia mā’iti, te mea tā te ta’ata e ha’afaufa’a nei ’e te mau ti’aturira’a o te feiā e tītau nei i te tauturu. E mea tano i te pae nō te ’ite mōrare ’ia ō ato’a mai te reira mau parau faufa’a i roto i te mau fārereira’a ’e te ta’ata tōro’a fa’aa’o.
Tē pāto’i nei te ’Ēkālesia i te mau rapa’aura’a, mai te rapa’aura’a fa’afāriura’a ’e tātā’ira’a nō te hia’ai pae ’āpeni ’aore rā te hīro’a hete, ’o tē fa’ahepo i te ta’ata i te mau peu hāmani ’ino. (Hi’o « Fa’ahina’arora’a ta’ata nō tōna iho ’āpeni » ’e « Huriāhete » i roto Tauturu i te orara’a.)
I te fenua Marite ’e Tanata, e nehenehe te mau ’episekōpo ’e te mau peresideni titi e paraparau i te piha ’ohipa nō te ’utuāfare, nō te hi’o mai i te mau rāve’a nō te fārerei i te hō’ē ta’ata tōro’a fa’aa’o e tū’ati i te mau parau tumu o te ’evanelia. Teie te mau ha’amāramaramara’a hono i raro nei :
1-801-240-1711
1-800-453-3860, te rēni 2-1711
FamilyServices.ChurchofJesusChrist.org
I te tahi atu mau vāhi, e nehenehe te feiā fa’atere e paraparau i te mau rave ’ohipa nō te piha ’ohipa nō te ’utuāfare, ’aore rā te fa’atere nō te ’ohipa tōtauturu ’e te fa’arava’ira’a iāna iho i te piha tōro’a a te ārea.
Mai te mea e’ita te mau melo e nehenehe e ’aufau rātou iho i te ta’ata tōro’a fa’aa’o, ’aore rā nā roto i tā rātou parau pāruru, e nehenehe te mau ’episekōpo e fa’a’ohipa i te mau ō ha’apaera’a mā’a nō te tauturu (hi’o 22.4).
31.4
Fārereira’a ’e te mau melo nā roto i te natirara
Tei mātauhia, e fārerei tino te feiā fa’atere i te mau melo nō te mau uiuira’a ’e nō te hōro’a i te tauturu pae vārua ’e te aupurura’a. Terā rā, ’ei mau taime ta’a ’ē, e nehenehe tā rātou e fārerei nā roto i te natirara ’ei mana’o fa’a’ōhie. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe te hō’ē melo e fārerei i te hō’ē ti’a fa’atere nā roto i te natirara i te taime :
-
Tei te hō’ē vāhi ātea ’oia i te orara’a ’e ’aore re’a rāve’a nō te tere mai.
-
E fifi tōna i te pae tino, i te pae ferurira’a ’aore rā i te pae manava.
-
Tē ’atu’atu ra ’oia i te hō’ē ta’ata tei mau i te fare ’e e’ita e nehenehe e vaiiho iāna ’o ’ōna ana’e.
E nehenehe ato’a e fa’atupu i te mau uiuira’a i roto i te mau peresideni misiōni ’e te mau misiōnare rave tāmau, i te vāhi i fa’ati’ahia.
’Eiaha te mau uiuira’a ’e te tahi atu mau fārereira’a i roto i te feiā fa’atere ’e te mau melo ’ia haruharuhia.
Mai te mau uiuira’a ’e te mau fārereira’a e rave-tino-hia, e nehenehe te melo e ani i te tahi atu ta’ata ’ia tae mai i roto i te hō’ē uiuira’a ’aore rā te hō’ē fārereira’a nā roto i te natirara.
’Ia fa’atupu-ana’e-hia te hō’ē uiuira’a nō te parau fa’ati’a hiero nā roto i te natirara, e hāponohia te parau fa’ati’a hiero ’āpī i te melo i muri iho i te tu’urimara’ahia te reira ’e te feiā fa’atere. Terā rā, ’eiaha te pāpa’i parau titi e fa’atere i te reira, ē tae roa atu ’ua ’ite ’oia ē ’ua fāri’i te melo i te reira.