Faufa’a ’Āpī 2023
Parau hi’u : Fa’aineine i tā ’outou mau tamari’i nō te hō’ē orara’a tā’āto’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a a te Atua


« Parau hi’u : Fa’aineine i tā ’outou mau tamari’i nō te hō’ē orara’a tā’āto’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a a te Atua », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023 (2022)

« Parau hi’u », Mai, pe’e mai—nō te ta’ata hō’ē ’e te ’utuāfare : Faufa’a ’Āpī 2023

Parau hi’u

Fa’aineine i tā ’outou mau tamari’i nō te hō’ē orara’a tā’āto’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a a te Atua

Nō tōna here ia ’outou, tōna ti’aturira’a ia ’outou ’e tōna ’ite i tō ’outou fāito pūai, ’ua hōro’a mai te Metua i te ao ra ia ’outou i te rāve’a nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia tomo ’e ’ia haere i mua i ni’a i tōna ’ē’a nō te fafaura’a, te ’ē’a e tae atu ai i te ora mure ’ore ra (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 68:25–28). ’Oia ho’i, te tauturura’a ia rātou ’ia fa’aineine nō te rave ’e nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a mo’a, mai te fafaura’a nō te bāpetizora’a ’e te mau fafaura’a e ravehia i roto i te hiero. Nā roto i teie mau fafaura’a, e nati tā ’outou mau tamari’i ia rātou iho i te Fa’aora, ia Iesu Mesia.

E rave rahi rāve’a nō te fa’aineine i tā ’outou mau tamari’i nō teie tere i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, ’e e tauturu te Metua i te ao ra ia ’outou ’ia ’ite i te rāve’a maita’i roa a’e nō te tauturu ia rātou. ’A ’imi ai ’outou i te fa’aurura’a, ’a ha’amana’o noa ē, ’aita te tā’āto’ara’a o te ha’api’ira’a e tupu i roto i te mau ha’api’ira’a i tārenahia. ’Oia mau, te hō’ē tuha’a nō te pūa’i rahi o te ha’api’ira’a i te fare ’o te fāna’ora’a ïa e ’apo i te mau ha’api’ira’a nā roto i te hi’ora’a maita’i ’e te tahi mau taime na’ina’i ’e te ’ōhie—te huru taime e tupu mai terā noa i roto i te orara’a tāmahana. Mai te pe’era’a i te ’ē’a nō te fafaura’a e ’ohipa tāmau i roara’a o te orara’a, mai te reira ato’a te ha’api’ira’a nō ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a. (Hi’o « Te fare ’e te ’utuāfare », Ha’api’ira’a mai tā te Fa’aora [2022], 30–31.)

Hōho’a
e metua vahine ’e te tamari’i

E rave rahi rāve’a nō te fa’aineine i tā ’outou mau tamari’i nō tō rātou tere i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a a te Atua.

Teie i raro nei te tahi mau mana’o ’o tē nehenehe e arata’i atu i te tahi atu ā fa’aurura’a. E ’itehia ia ’outou te tahi atu ā mau mana’o nō te ha’api’ira’a i te mau tamari’i fāito Paraimere i roto i te « Fa’aineine i te mau tamari’i nō te hō’ē orara’a tā’āto’a i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a a te Atua » i roto Mai, pe’e mai—nō te Paraimere.

Te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a

’Ua ha’api’i Nephi ē « te ’ūputa e tomohia e [tātou] » i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, « ’o te tātarahapa ïa, ’e te bāpetizora’a i te pape » (2 Nephi 31:17). E nehenehe tā ’outou mau tauto’ora’a nō te tauturu i tā ’outou mau tamari’i ’ia fa’aineine nō te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a, e tu’u pāpū i tō rātou ’āvae i ni’a i taua ’ē’a nō te fafaura’a ra. E ha’amata teie mau tauto’ora’a nā roto i te ha’api’ira’a ia rātou nō ni’a i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e te tātarahapara’a. Tei roto ato’a i te reira te ha’api’ira’a nō ni’a i te huru tātou e fa’a’āpī i tā tātou mau fafaura’a nō te bāpetizora’a nā roto i te ravera’a i te ’ōro’a mo’a i te hepetoma tāta’itahi.

Teie te tahi mau mātēria e nehenehe e tauturu ia ’outou : 2 Nephi 31 topics.ChurchofJesusChrist.org.

  • I te mau taime ato’a e tupu te hō’ē ’ohipa ’o tē ha’apūai i tō ’outou fa’aro’o i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia, ’a fa’a’ite i te reira i tā ’outou tamari’i. ’A tauturu iāna ’ia hāro’aro’a ē, te fa’aro’o ’o te hō’ē ïa mea ’o tē nehenehe e tupu ’e ’o tē pūai atu ā i roto i te orara’a tā’āto’a. E aha te tahi mau mea tā tā ’outou tamari’i e nehenehe e rave nō te fa’atupu i te fa’aro’o pūai a’e i te Mesia hou ’oia ’a bāpetizohia ai ?

  • ’Ia rave ana’e tā ’outou tamari’i i te hō’ē mā’itira’a hape, ’a parau ma te ’oa’oa nō ni’a i te hōro’a nō te tātarahapara’a. ’E ’ia rave ana’e ’outou i te hō’ē mā’itira’a hape, ’a fa’a’ite i te ’oa’oa e tae mai ’ia tātarahapa ana’e ’outou. ’A parau pāpū ē, nō tō Iesu Mesia mamaera’a ’e te pohera’a nō tā tātou mau hara, ’ua hōro’a mai ’oia ia tātou i te mana nō te taui. ’Ia ’imi ana’e tā ’outou tamari’i i te fa’a’orera’a hapa, ’a fa’a’ore hua atu ma te ’oa’oa.

  • ’A fa’ati’a i tō ’outou bāpetizora’a i tā ’outou tamari’i. ’A fa’a’ite i te mau hōho’a ’e ’a fa’ati’a i te mau ha’amana’ora’a. ’A paraparau e aha tā ’outou i fāri’i, e mea nāhea tā ’outou mau fafaura’a nō te bāpetizora’a i te tauturura’a ia ’outou ’ia mātau maita’i a’e ia Iesu Mesia, ’e nāhea te reira i te tāmau noa i te ha’amaita’i i tō ’outou orara’a. ’A fa’aitoito i te mau tamari’i ’ia ui i te mau uira’a.

  • Mai te mea ē, tē vai ra te hō’ē bāpetizora’a i roto i tō ’outou ’utuāfare ’aore rā, i roto i tā ’outou pāroita, ’a ’āfa’i i tā ’outou tamari’i nō te fa’a’ite i te reira. ’A paraparau ’āmui nō ni’a i te mea tā ’outou ’e tā tā ’outou tamari’i i ’ite ’e i fāri’i. Mai te mea e nehenehe, e paraparau i te ta’ata e bāpetizohia ra nō te ui i te mau uira’a mai teie i muri nei : « Nāhea ’oe i te ravera’a i teie fa’aotira’a ? Nāhea ’oe i te fa’aineinera’a ia ’oe ? »

  • I te mau taime ato’a e ’ite ’outou i tā ’outou tamari’i i te ravera’a i te hō’ē mea tāna i fafau e rave, ’a ha’apoupou iāna ma tō ’ā’au ato’a. ’A fa’ata’a atu ē, e tauturu te ha’apa’ora’a i te mau fafaura’a ia tātou ’ia fa’aineine nō te ha’apa’o i te mau fafaura’a tā tātou e rave ’ia bāpetizo-ana’e-hia tātou. E aha tā tātou e parau fafau i te Atua ’ia bāpetizohia tātou ? E aha tāna e parau fafau mai ia tātou ? (hi’o Mosia 18:8–10, 13).

  • ’Ia tupu ana’e te hō’ē ’ohipa mo’a nō ’outou ’e tā ’outou tamari’i (i te fare purera’a, ’a tai’o ai i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’aore rā ’a tāvini ai i te hō’ē ta’ata), ’a parau iāna i te mau mana’o pae vārua ’aore rā te mau mana’o i tae mai ia ’outou. ’A ani i tā ’outou tamari’i ’ia fa’a’ite mai i tōna mana’o. ’A hi’o maita’i i te mau rāve’a huru rau tā te Vārua e nehenehe e paraparau i te ta’ata, tae noa atu te mau rāve’a tāna e paraparau ia ’outou iho. ’A tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia ’ite i te mau taime e tae mai te fa’aurura’a a te Vārua Maita’i iāna.

  • ’A māta’ita’i ’āmui i te tahi mau video i roto i te vaira’a buka ’evanelia tei topahia « Fa’aro’o iāna ! » ’A paraparau ’āmui nō ni’a i te mau rāve’a ta’a ’ē e fa’aro’o ai te mau tāvini o te Fatu i tōna reo. ’A ani i tā ’outou tamari’i ’ia pāpa’i i te hō’ē hōho’a ’e ’aore rā, ’ia hāmani i te hō’ē video nō ni’a i te huru ’oia e fa’aro’o nei i te reo o te Fa’aora.

  • ’A paraparau e mea nāhea tō ’outou rirora’a ’ei melo nō Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te ha’amaita’ira’a ia ’outou. Nāhea ’outou i te ha’afātata-atu-ā-ra’a i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia ’a tāvini ai ’outou i te ta’ata ’ē ’e ’a tāvini ai te ta’ata ia ’outou ? ’A tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a nō te hō’ē melo nō te ’Ēkālesia ’ia tāvini ’e ’ia ha’apūai ia vetahi ’ē.

  • ’A fa’ariro i te ’ōro’a mo’a ’ei ’ohipa mo’a ’e te ’oa’oa i roto i tō ’outou ’utuāfare. ’A tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia fa’anaho i te mau rāve’a nō te fa’atumu i ni’a ia Iesu Mesia i te taime nō te ’ōro’a mo’a. E nāhea tātou ’ia fa’a’ite ē, e mea mo’a te ’ōro’a mo’a nō tātou ?

  • Pinepine i roto i te ve’a Hoa tē vai ra te mau parau pāpa’i, te mau ’ā’amu ’e te mau ’ohipa e rave nō te tauturu i te mau tamari’i ’ia fa’aineine nō te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a. ’A vaiiho i tā ’outou tamari’i ’ia mā’iti i te tahi nō te tai’o nā muri ia ’outou.

    Hōho’a
    e tamaiti e bāpetizohia ra

    ’Ua ha’api’i Nephi ē « te ’ūputa e tomohia e [tātou] » i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, « ’o te tātarahapa ïa, ’e te bāpetizora’a i te pape » (2 Nephi 31:17).

Ha’api’i i tā ’outou mau tamari’i nō ni’a i te Autahu’ara’a

Te autahu’ara’a o te ha’amanara’a ïa ’e te mana o te Atua nā roto i te reira ’oia e ha’amaita’i ai i tāna mau tamari’i. Tei ni’a te autahu’ara’a a te Atua i te fenua nei i teie mahana i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. E ha’amaita’ihia te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia ’o tē ha’apa’o i tā rātou mau fafaura’a, i te mana autahu’ara’a a te Atua i tō rātou fare nō te ha’apūai ia rātou iho ’e tō rātou ’utuāfare (hi’o Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, 3.5, ChurchofJesusChrist.org). E tauturu teie mana i te mau melo i te ravera’a i te ’ohipa nō te fa’aorara’a ’e te fa’ateiteira’a a te Atua, i roto i tō rātou iho orara’a ’e tō rātou ’utuāfare (hi’o Buka arata’i rahi, 2.2).

E fāri’i tātou i te mau ’ōro’a nā roto i te ha’amanara’a nō te autahu’ara’a. ’Ia tāvini ana’e te mau tāne ’e te mau vahine i roto i te mau pi’ira’a o te ’Ēkālesia, e nā reira rātou ma te ha’amanara’a nō te autahu’ara’a, i raro a’e i te fa’aterera’a a te feiā tei mau i te mau tāviri nō te autahu’ara’a. E ha’amaita’ihia te tā’āto’ara’a o te mau tamari’i a te Metua i te ao ra—tāna mau tamaiti ’e tāna mau tamāhine—’ia māramarama maita’i ana’e rātou i te autahu’ara’a.

Nō te ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i te autahu’ara’a, hi’o Russell M. Nelson, « Te mau tao’a pae vārua », Liahona, Novema 2019, 76–79 ; Russell M. Nelson, « Te ho’o o te mana autahu’ara’a », Liahona, Mē 2016, 66–69 ; « Mau parau tumu o te Autahu’ara’a », pene 3 i roto i te Buka arata’i rahi.

  • ’A fa’ariro i te mau ’ōro’a o te autahu’ara’a ’ei tuha’a tāmau nō tō ’outou orara’a ’utuāfare. ’Ei hi’ora’a, a tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia fa’aineine i te pae vārua nō te ’ōro’a mo’a i te hepetoma tāta’itahi. ’A fa’aitoito i tā ’outou tamari’i ’ia tītau i te ha’amaita’ira’a autahu’ara’a ’ia ma’i-ana’e-hia ’oia ’aore rā ’ia hina’aro ’oia i te tāmāhanahanara’a ’aore rā i te arata’ira’a. ’A fa’ariro ’ei peu mātau ’ia fa’a’ite i te mau rāve’a a te Fatu nō te ha’amaita’i i tō ’outou ’utuāfare nā roto i te mana autahu’ara’a.

  • ’A tai’o ’āmui ai ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’a hi’o i te mau rāve’a nō te ’āparau e nāhea te Atua i te ha’amaita’i i te ta’ata nā roto i tōna mana. ’A fa’a’ite i te mau ’ohipa i tupu nō ’outou iho, i te ha’amaita’ira’ahia ’outou e te Atua nā roto i tōna autahu’ara’a. Nō te mau hi’ora’a ha’amaita’ira’a tā tātou e fāri’i nō ’ō mai i te Atua ra nā roto i te autahu’ara’a, hi’o Buka arata’i rahi, 3.2, 3.5.

  • ’A tāmau mai i te rēni autahu’ara’a o te hō’ē ta’ata i roto i tō ’outou ’utuāfare. (E nehenehe te mau taea’e tei mau i te Autahu’ara’a a Melehizedeka e fāri’i i te hōho’a nō tō rātou rēni autahu’ara’a nā roto i te hāponora’a i te hō’ē rata uira i te LineofAuthority@ChurchofJesusChrist.org; hi’o atoa « Request a Priesthood Line of Authority [Tītau i te hō’ē rēni autahu’ara’a] » i roto i te Pū tauturu i ni’a i te ChurchofJesusChrist.org.) ’A paraparau nō te aha e mea faufa’a ’ia ’ite ē, nō ’ō mai te ha’amanara’a autahu’ara’a ia Iesu Mesia iho. Nō te aha ’oia e hōro’a i te reira ia tātou ?

  • ’A ha’api’i i tā ’outou tamari’i ē, i muri a’e i te bāpetizora’a, e nehenehe tāna e fāri’i i te mana autahu’ara’a nā roto i te ha’apa’ora’a i te fafaura’a nō te bāpetizora’a. ’A hi’o ’āmui fa’ahou ā i te a’ora’a a te peresideni Russell M. Nelson « Te mau tao’a pae vārua » (Liahona, Novema 2019, 76–79). ’A parau i tā ’outou tamari’i ’ua nāhea te mau ’ōro’a nō te autahu’ara’a i te fa’ataera’a mai i te mana o te Atua i roto i tō ’outou orara’a. Nō te tāpura nō te tahi mau rāve’a e ha’amaita’ihia ai tātou e te mana o te autahu’ara’a, hi’o Buka arata’i rahi, 3.5.

  • ’A ’āparau nō ni’a i te uira’a « Mai te aha te huru o te hō’ē tāvini a te Fatu ? » E tai’o ’āmui i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:36–42, ’e e ’imi i te mau pāhonora’a. I te mau taime ato’a e ’ite ’outou i tā ’outou tamari’i (’aore rā te tahi atu ta’ata) ’ia fa’a’ohipa i te hō’ē o te mau parau tumu ’aore rā te mau huru i roto i teie mau ’īrava, ’a fa’a’ite i te reira.

  • ’Ia fa’a’ohipa ana’e ’outou ’aore rā, tā ’outou tamari’i i te mau tāviri nō te ’īriti i te hō’ē ’ōpani ’aore rā nō te fa’aharuru i te pere’o’o, ’a rave i te tahi taime nō te fa’aau i te reira mau tāviri i te mau tāviri tā te feiā fa’atere o te autahu’ara’a e mau ra. (Nō te tātarara’a nō te mau tāviri nō te autahu’ara’a, hi’o Buka arata’i rahi, 3.4.1). E aha tā te mau tāviri o te autahu’ara’a e « ’īriti » ’aore rā e « ha’amata » nō tātou ? Hi’o ato’a Gary E. Stevenson, « Tei hea te mau tāviri ’e te mana nō te autahu’ara’a ? », Liahona, Mē 2016, 29–32 ; « Tei hea te mau tāviri ? » (video), ChurchofJesusChrist.org.

  • ’Ia fa’ata’a-ana’e-hia ’outou nō te hō’ē pi’ira’a, ’a ani i tā ’outou tamari’i ’ia haere ato’a mai, mai te mea e nehenehe. ’Ia ’ite tā ’outou tamari’i ia ’outou i te ravera’a i tō ’outou pi’ira’a. E nehenehe ato’a ’outou e ’imi i te mau rāve’a tano ’ia nehenehe iāna ’ia tauturu ia ’outou. ’A fa’ata’a mai te aha tō ’outou ’itera’a i te mana o te Fatu i roto i tō ’outou pi’ira’a.

Haere i te hiero—Te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a nō te feiā pohe

’Ua riro te mau hiero ’ei tuha’a nō te fa’anahora’a a te Metua i te ao ra nō tāna mau tamari’i. I roto i te mau hiero, e rave tātou i te mau fafaura’a mo’a ’e te Metua i te ao ra ’a ’āmui ai i roto i te mau ’ōro’a mo’a, e fa’atoro pā’āto’a i ni’a ia Iesu Mesia. ’Ua hōro’a mai te Metua i te ao ra i te hō’ē rāve’a i tāna mau tamari’i ato’a ’ia rave i te mau fafaura’a ’e ’ia rave i te mau ’ōro’a, tae noa atu i te feiā tei ’ore i fāri’i i te reira i roto i teie orara’a. I te ’ōmuara’a o te matahiti e ra’ehia tōna 12 matahiti, e mea pa’ari tā ’outou tamari’i ’ia bāpetizohia ’e ’ia ha’amauhia i roto i te hiero nō te mau tupuna i pohe.

temples.ChurchofJesusChrist.org

  • ’A haere pinepine i te hiero ’ia au i tei ti’a ia ’outou. ’A paraparau i tā ’outou tamari’i nō ni’a i te tumu ’outou e haere i te hiero ’e te huru te reira e tauturu nei ia ’outou ’ia ha’afātata atu ā i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.

  • ’A hi’o fa’ahou ’e ’a ’āparau ’āmui i te mau uira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. ’A paraparau i tā ’outou tamari’i nō ni’a i te ’ohipa e tupu ra i roto i te hō’ē uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. ’A fa’a’ite nō te aha e mea faufa’a te fāri’ira’a i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero nō ’outou.

  • ’A tai’o ’āmui i te Malaki 4:6. ’A paraparau e nāhea tō ’outou ’ā’au e nehenehe ai e fāriu i ni’a i tō ’outou mau tupuna. ’A ha’api’i atu ā nō ni’a i tō ’outou hui tupuna nā roto i te hi’o-’āmui-ra’a i tō ’outou ’ā’amu ’utuāfare i ni’a ia FamilySearch.org. ’A ’imi i te mau tupuna tei tītauhia ’ia bāpetizohia ’e ’ia ha’amauhia. E nehenehe te tauturu ’ohipa hiero ’e ’ā’amu ’utuāfare o te pāroita e tauturu ia ’outou.

  • ’A hi’o-’āmui fa’ahou i te tahi o te mau mātēria i roto i te ha’apu’era’a tei parauhia « Hiero » i roto i te tuha’a a te mau tamari’i nō te Vaira’a buka ’evanelia. ChurchofJesusChrist.org

Fāri’i i te hō’ē ha’amaita’ira’a patereareha

E nehenehe te hō’ē ha’amaita’ira’a patereareha e riro ’ei puna nō te arata’ira’a, nō te tāmāhanahanara’a ’e nō te fa’aurura’a. Tei roto i te reira te a’o ta’ata hō’ē nō ’ō mai i te Metua i te ao ra, e a’o ia tātou iho nei, nō te tauturu ia tātou ’ia hāro’aro’a i tō tātou ti’ara’a mure ’ore ’e tā tātou ’ōpuara’a mure ’ore. ’A tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia fa’aineine nō te fāri’i i te hō’ē ha’amaita’ira’a patereareha nā roto i te ha’api’ira’a iāna i te aura’a ’e te huru mo’a o te mau ha’amaita’ira’a patereareha.

topics.ChurchofJesusChrist.org

  • ’A fa’a’ite i tā ’outou tamari’i i te ’ohipa i tupu i te fāri’ira’a ’outou i te ha’amaita’ira’a patereareha. E nehenehe ’outou e fa’a’ite i te mau mea mai te fa’aineinera’a nō te fāri’i i te reira, ’e nāhea te reira i te tauturura’a ia ’outou ’ia ha’afātata atu ā i te Atua, ’e nāhea ’outou i te fa’a’ohipa i te ha’amaita’ira’a i roto i tō ’outou orara’a. E nehenehe ato’a ’outou e ani i tā ’outou tamari’i ’ia paraparau i te tahi atu mau melo o te ’utuāfare tei fāri’i i tō rātou ha’amaita’ira’a patereareha.

  • Nō te ha’api’i mai nō ni’a i te fāri’ira’a i te hō’ē ha’amaita’ira’a patereareha, hi’o Buka arata’i rahi, 18.17.

  • Mai te mea tē vai ra tō ’outou mau tupuna tei fāri’i i te ha’amaita’ira’a patereareha, e noa’a paha te fa’aurura’a i te tai’ora’a i te reira ’e tā ’outou tamari’i. Nō te poro’i i te ha’amaita’ira’a o te mau tupuna i pohe, ’a tomo i ni’a ia ChurchofJesusChrist.org, e tāumi i te ītona nō te tomora’a i te poro ’atau o te paruai, ’e e mā’iti « Patriarchal Blessing [Ha’amaita’ira’a patereareha]. »

  • I muri a’e i te fāri’ira’a tā ’outou tamari’i i tāna ha’amaita’ira’a patereareha, ’a ani i te mau melo o te ’utuāfare i reira ato’a ’ia pāpa’i i tō rātou mau mana’o ’e ’ia fa’a’ite i te reira i terā tamari’i.

Haere i te hiero—te ’ōro’a hiero

’Ua hina’aro te Atua e hōro’a i te ’ōro’a hiero, ’oia ho’i e ha’amaita’i, i tāna mau tamari’i ato’a ma te « mana nō ni’a mai ra » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 95:8). Hō’ē noa taime tātou e haere ai i te hiero nō te fāri’i i tō tātou iho ’ōro’a hiero, terā rā, te mau fafaura’a tā tātou e rave i mua i te Atua ’e te mana pae vārua ho’i tāna e hōro’a mai ia tātou ’ei tuha’a nō te ’ōro’a hiero, e nehenehe te reira e ha’amaita’i ia tātou i te mau mahana ato’a o tō tātou orara’a.

Nō te ha’api’i rahi atu ā nō ni’a i te ōro’a hiero, hi’o « La dotation [Te ’ōro’a hiero] ». temples.ChurchofJesusChrist.org

  • ’A pia i te hō’ē hōho’a nō te hiero i roto i tō ’outou fare. ’A parau i tā ’outou tamari’i nō ni’a i te mau mana’o tā ’outou i fāri’i i roto i te hiero. ’A paraparau pinepine nō ni’a i tō ’outou here i te Fatu ’e i tōna fare ’e i te mau fafaura’a tā ’outou i rave i reira.

  • Hi’o ’āmui temples.ChurchofJesusChrist.org. Tai’o ’āmui i te mau parau ve’a mai te parau ra « La dotation [Te ’ōro’a hiero] » ’e « Se préparer à aller au temple [Fa’aineine nō te haere i te fare o te Fatu]. » E vaiiho i tā ’outou tamari’i ’ia ui mai i tāna mau uira’a ato’a nō ni’a i te hiero. Nō te arata’ira’a nō ni’a i te mea tā ’outou e nehenehe e paraparau nō ni’a i te hiero, hi’o i te a’ora’a a Elder David A. Bednar « Fa’aineinehia nō te noa’a mai te mau mea ato’a i hina’arohia ra » (Liahona, Mē 2019, 101–4 ; hi’o ta’a ’ē i te tuha’a parauhia « Te ha’api’ira’a ’e te fa’aineinera’a hiero fa’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare ’e turuhia e te ’Ēkālekia »).

  • ’A ’āmui ai ’outou, ’aore rā ’a ’āmui ai ’outou ’e tā ’outou tamari’i i te tahi atu mau ’ōro’a (mai te ’ōro’a mo’a ’e ’aore rā te hō’ē ha’amaita’ira’a fa’aora māuiui), ’a rave i te hō’ē taime nō te tāu’aparau i te mau tāpa’o tei ravehia i roto i te ’ōro’a. E aha te fa’ahōho’ara’a o te mau tāpa’o ? Nāhea rātou i te parau pāpū nō Iesu Mesia ? E nehenehe te reira e tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia fa’aineine i te feruri i te aura’a ’e te tāpa’o nō te mau ’ōro’a o te hiero, ’o tē parau pāpū ato’a nei nō Iesu Mesia.

  • Tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia ’ite ē, tē nāhea ra ’oia i te ha’apa’o i te fafaura’a nō te bāpetizora’a tei fa’ata’ahia i roto i te Mosia 18:8–10, 13. E tauturu ato’a i tā ’outou tamari’i ’ia ’ite ē, tē nāhea ra te Fatu i te ha’amaita’i iāna. ’A patu i te ti’aturira’a o tā ’outou tamari’i i roto i tōna ’aravihi ’ia ha’apa’o i te mau fafaura’a.

  • ’A paraparau matara noa ’e te pinepine e nāhea tā ’outou mau fafaura’a nō te hiero i te arata’i i tā ’outou mau mā’itira’a ’e i te tauturu ia ’outou ’ia ha’afātata atu ā ia Iesu Mesia. E nehenehe ’outou e fa’a’ohipa i te Buka arata’i rahi, 27.2, nō te hi’o fa’ahou i te mau fafaura’a tā tātou e rave i roto i te hiero.

Tāvini i te hō’ē misiōni

’Ua ha’api’i Elder David A. Bednar : « Te mea hau atu i te faufa’a rahi ’o tā ’outou e nehenehe e rave nō te fa’aineine nō te hō’ē pi’ira’a ’ia tāvini, ’o te rirora’a ïa ’ei misiōnare hou roa ’a haere haere atu ai ’outou i te misiōni… Te faufa’a, e ’ere i te haerera’a i te misiōni ; te faufa’a rā, ’o te rirora’a ïa ’ei misiōnare ’e te tāvinira’a, i roto i te tā’āto’ara’a o tō tātou orara’a ma tō tātou ’ā’au ato’a, tō tātou pūai ato’a, tō tātou mana’o ato’a ’e tō tātou itoito ato’a… Tē fa’aineine nei ’outou nō te hō’ē orara’a roa nō te ’ohipa misiōnare » (« Te rirora’a ’ei misiōnare », Liahona, Novema 2005, 45–46). E riro te mau ’ohipa e tupu nō tā ’outou tamari’i, i te rirora’a ’ei misiōnare, i te ha’amaita’i iāna ē a muri noa atu, ’eiaha nō terā taime noa ’oia e tāvini ai ’ei misiōnare.

Nō te ha’api’i rahi atu ā, ’a hi’o Russell M. Nelson, « Porora’a i te ’evanelia o te hau », Liahona, Mē 2022, 6–7 ; M. Russell Ballard, « ’Ua ha’amaita’i te tāvinira’a misiōnare i tō’u orara’a ē a muri noa atu », Liahona, Mē 2022, 8–10 ; Préparation missionnaire : L’adaptation à la vie missionnaire [Fa’aineinera’a misiōnare : te fa’aaura’a i te orara’a misiōnare] ChurchofJesusChrist.org.

  • ’A fa’a’ite i te hi’ora’a e nāhea i te fa’a’ite i te ’evanelia mai te huru e peu iho ā nāna. E vai ara noa i te mau taime nō te fa’a’ite ia vetahi ’ē i tō ’outou mana’o nō ni’a i te Metua i te ao ra ’e te Fa’aora, ’e te mau ha’amaita’ira’a tā ’outou i fāri’i ’ei melo nō tāna ’Ēkālesia. ’A ani i te tahi atu mau ta’ata ’ia ’āmui mai i tō ’outou ’utuāfare i roto i te mau ’ātivite a te ’Ēkālesia ’e a te ’utuāfare.

  • ’A ’imi i te mau rāve’a ’ia fārerei tō ’outou ’utuāfare i te mau misiōnare. ’A ani ia rātou ’ia ha’api’i i tō ’outou mau hoa, ’aore rā, ’a vaiiho ia rātou ’ia ha’api’i i te ta’ata i tō ’outou ’utuāfare. ’A ani i te mau misiōnare nō ni’a i te mau ’ohipa i tupu nō rātou e nāhea te tāvinira’a misiōnare i te tauturu ia rātou ’ia ha’afātata atu ā ia Iesu Mesia. ’A ani ato’a e aha tā rātou i rave (’aore rā, te mea ’āhani rātou i rave) nō te fa’aineinera’a ’ei misiōnare.

  • Mai te mea ’ua tāvini ’outou i te hō’ē misiōni, ’a paraparau matara noa ’e pinepine i te mau ’ohipa i tupu nō ’outou. ’Aore rā, ’a ani i te mau hoa ’aore rā i te mau melo o te ’utuāfare tei tāvini i te misiōni, ’ia paraparau nō ni’a i tā rātou misiōni. E nehenehe ato’a ’outou e paraparau nō ni’a i te mau rāve’a tā ’outou i fa’a’ite i te ’evanelia ia vetahi ’ē, i roto i tō ’outou orara’a. ’A tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia feruri i te mau rāve’a nāna nō te fa’a’ite i te ’evanelia.

  • ’A hōro’a i tā ’outou tamari’i i te taime au nō te ha’api’i i te mau parau tumu o te ’evanelia i tō ’outou ’utuāfare. E nehenehe ato’a tā ’outou tamari’i e ha’api’ipi’i i te fa’a’ite i tōna mau ti’aturira’a ia vetahi ’ē. ’Ei hi’ora’a, e nehenehe tā ’outou e tāu’aparau i te mau uira’a mai teie « Nāhea tātou i te fa’a’ite atu i te Buka a Moromona i te hō’ē ta’ata tei ’ore ā i fa’aro’o a’enei nō ni’a i te reira ? » ’aore rā « Nāhea tātou i te fa’a’ite i te hō’ē ta’ata e ’ere i te keresetiano ē, e tītauhia te Fa’aora ? »

  • Tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia mātau i te paraparau i te ta’ata. E aha te tahi mau rāve’a maita’i nō te ha’amata i te hō’ē ’āparaura’a ? Fa’aitoito i tā ’outou tamari’i ’ia ha’api’i i te fa’aro’o i te mea tā vetahi ’ē e parau ra, ’ia māramarama e aha tō roto i tō rātou ’ā’au, ’e ’ia fa’a’ite i te mau parau mau o te ’evanelia ’o tē nehenehe e ha’amaita’i i tō rātou orara’a.

  • ’A ’imi i te mau rāve’a nō tā ’outou tamari’i ’ia ha’api’i mai nō ni’a i te tahi atu mau ta’ere ’e te mau fa’aro’o. ’A tauturu iāna ’ia ’ite e aha te mau parau tumu maita’i ’e te mau parau tumu mau i roto i te mau ti’aturira’a o vetahi ’ē, ’e ’ia fa’atura i te reira.

Haere i te hiero—Te tā’atira’a

I roto i te hiero, e nehenehe te hō’ē tāne ’e te hō’ē vahine e fa’aipoipohia ē a muri noa atu. E tupu te reira i roto i te hō’ē ’ōro’a tei pi’ihia te tā’atira’a. Noa atu ē, e rave rahi matahiti te āteara’a teie ’ōro’a nō tā ’outou tamaiti ’aore rā tamāhine, te mau mea iti ’e te ’ōhie ’e te tāmau tā ’outou e rave ’āmui i roto i taua mau matahiti ra, e nehenehe te reira e tauturu iāna ’ia fa’aineine nō teie ha’amaita’ira’a fa’ahiahia.

. topics.ChurchofJesusChrist.org

  • ’A tai’o ’āmui i « Te ’Utuāfare : E Poro’i i tō te Ao nei » i ni’a ia ChurchofJesusChrist.org. E aha tā teie poro’i e ha’api’i nei nō ni’a i te ’oa’oa i roto i te orara’a ’utuāfare ’e nō ni’a i te mau fa’aipoipora’a manuia ? ’A mā’iti ’e tā ’outou tamari’i i te hō’ē o te mau parau tumu i tāpurahia i roto i te poro’i nō te tuatāpapa atu. E nehenehe ’outou e hi’o i te mau pāpa’ira’a mo’a e tū’ati i te reira parau tumu i roto i te Arata’i nō te mau pāpa’ira’a mo’a. E nehenehe ato’a ’outou e ha’amau i te mau fā nō te fa’a’ohipa hope atu ā i te reira parau tumu i roto i tō ’outou ’utuāfare. ’A ’ohipa ai ’outou i ni’a i tā ’outou mau fā, ’a ’āparau ’āmui i te maita’i nō te orara’a i taua parau tumu ra i roto i te orara’a ’utuāfare.

  • ’A tai’o ’e tā ’outou tamari’i i te parau poro’i a te peresideni Dieter F. Uchtdorf « ’Ei fa’ahanahanara’a i te feiā ’o tē pāruru nei » (Liahona, Mē 2016, 77–80). ’Ia tae ana’e ’outou i te tuha’a ra « Te hō’ē sōtaiete nō te mau mea fa’a’ohipahia ’e ’o tei tā’uehia », e nehenehe ’outou e mā’imi i te mau mea i roto i tō ’outou fare e nehenehe e tā’ue, ’e te mau mea ’aita. ’A paraparau nō ni’a i tō ’outou huru ta’a ’ē i te fa’a’ohipara’a i te mau mea tā ’outou e hina’aro ’ia vai maoro roa atu ā. E aha tā te reira e parau nei nō ni’a i tō tātou huru i ni’a i te fa’aipoipora’a ’e te mau tā’amura’a ’utuāfare ? E aha atu ā te ha’api’ira’a tā tātou e ’ao nei i roto i te a’ora’a a te peresideni Uchtdorf nō ni’a i te huru te Fa’aora e nehenehe e tauturu ia tātou ’ia patu i te mau fa’aipoipora’a ’e te mau ’utuāfare pa’ari ?

  • Mai te mea ’ua fa’aipoipohia ’outou, ’ia matara noa tō ’outou mana’o i ni’a i tā ’outou tamari’i nō ni’a i te mau mea tā ’outou e mana’o ra ē, tē rave maita’i ra ’outou ’ei ta’ata fa’aipoipo, ’e te mau mea tā ’outou e ha’api’i nei, ’e te mau rāve’a tā ’outou e tāmata nei i te ha’amaita’i ia ’outou. Mai te mea ’ua tā’atihia ’outou i te hoa fa’aipoipo i roto i te hiero, ’a fa’a’ite i tā ’outou tamari’i nā roto i te hi’ora’a, tē nāhea ra ’outou i te tūtava i te ha’apa’o i tā ’outou mau fafaura’a i te tahi ’e te tahi ’e i te Fatu. E parau i tā ’outou tamari’i tē nāhea ra ’outou i te tūtava i te fa’ariro i te Metua i te ao ra ’e te Fa’aora ’ei pū nō tō ’outou mau tā’amura’a, ’e tē nāhea ra rāua i te tauturu ia ’outou.

  • Mai te mea e tītauhia ’ia rave i te mau fa’aotira’a ’utuāfare, ’a fa’atupu i te mau ’āpo’ora’a ’utuāfare ’e te mau ’āparaura’a. ’A ha’apāpū ē ’ua fa’aro’ohia ’e ’ua ha’afaufa’ahia te mau mana’o ato’a o te ’utuāfare. ’A fa’a’ohipa i teie mau ’āparaura’a ’ei rāve’a nō te fa’ahi’o i te ’āparaura’a au ’e te maita’i i roto i tō tātou mau tā’amura’a ’utuāfare, noa atu ā ’aita hō’ē ā huru hi’ora’a.

  • ’Ia tupu ana’e te mārōra’a ’aore rā te pe’ape’a i roto i te ’utuāfare, ’a fa’a’ite i te fa’a’oroma’i ’e te aumihi. ’A tauturu i tā ’outou tamari’i ’ia ’ite e nāhea te tāmarūra’a i te pe’ape’a mai te Mesia ra te huru e tauturu ai iāna ’ia fa’aineine nō te hō’ē fa’aipoipora’a ’oa’oa. ’A tai’o ’āmui i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:41–42, ’e ’a ’āparau e nāhea te mau parau tumu i roto i teie mau ’īrava e nehenehe ai e fa’a’ohipahia i roto i te fa’aipoipora’a.