Pasul 4

Adevărul

Principiu Cheie Faceţi, fără teamă, un inventar moral amănunţit al propriei persoane.

Când aţi realizat pasul 3, aţi hotărât să vă încredeţi în Domnul. V-aţi lăsat voinţa şi viaţa în grija Sa. În pasul 4, vă arătaţi dorinţa de a vă încrede în Dumnezeu. Faceţi, fără teamă, un inventar scris al vieţii dumneavoastră, trecându-vă în revistă sau rezumând gândurile, evenimentele, emoţiile şi faptele din viaţă, realizând un inventar cât mai complet posibil.

Realizarea unui inventar fără teamă şi amănunţit al vieţii dumneavoastră nu va fi uşoară. Când spunem fără teamă nu dorim să afirmăm că nu veţi avea sentimente de teamă. Veţi trăi probabil experienţa multor emoţii pe măsură ce vă veţi trece în revistă viaţa, inclusiv momentele jenante, ruşinoase sau de teamă. Fără teamă înseamnă că nu vă veţi lăsa temerile să vă împiedice să parcurgeţi procesul de inventariere. În contextul pasului 4, aceasta înseamnă că veţi da dovadă de onestitate riguroasă în timp ce vă veţi concentra atenţia asupra evenimentelor din viaţa dumneavoastră, inclusiv asupra slăbiciunilor proprii şi nu asupra slăbiciunilor altcuiva.

În trecut, v-aţi justificat comportamentul reprobabil şi aţi dat vina pe alte persoane, locuri sau lucruri pentru problemele pe care dumneavoastră le-aţi creat. Acum, veţi începe să vă asumaţi responsabilitatea pentru faptele din trecut şi prezent, chiar dacă ar putea fi nevoie să revedeţi evenimente, gânduri, emoţii sau fapte dureroase, stânjenitoare sau dificile.

Dacă gândul de a face fără teamă un inventar amănunţit al propriei persoane este copleşitor, aflaţi că nu sunteţi singur. Inimile noastre sunt alături de dumneavoastră. Ne amintim cât de greu ne-a fost să găsim voinţa de a duce la îndeplinire acest pas. Mulţi dintre noi ne-am întrebat dacă nu am putea sări peste pasul 4 şi să ne înfrângem totuşi dependenţele. În cele din urmă, a trebuit să credem cuvintele acelora care au trecut prin aceasta înaintea noastră: „Fără a face fără teamă un inventar moral amănunţit… credinţa care are cu adevărat efect în viaţa zilnică rămâne încă de neatins” (Twelve Steps and Twelve Traditions [1981], p. 43).

Dependenţa ne-a slăbit capacitatea de a reflecta cu onestitate la vieţile noastre. Ne-a limitat capacitatea de a înţelege distrugerea şi suferinţa – consecinţele – pe care ea le-a provocat în toate relaţiile noastre. Înainte de a ne bizui, cu toată încrederea, pe Salvator, aveam nevoie de o structură prin care El putea să ne ajute să ne punem în ordine trecutul cu onestitate. Pasul 4 a asigurat acea structură; a constituit „efortul plin de vigoare şi strădanie de a descoperi care au fost şi sunt aceste consecinţe pentru fiecare dintre noi” (Twelve Steps and Twelve Traditions, p. 42).

Acest inventar a fost, de asemenea, un pas care ne-a ajutat să ne punem vieţile în acord cu voinţa lui Dumnezeu. Prin acest inventar, am identificat gândurile, sentimentele şi faptele negative care ne-au condus vieţile. Descoperind aceste elemente distructive din vieţile noastre, am făcut primul pas către corectarea lor. A fost greu să facem un inventar, dar acest pas a făcut posibil să dobândim o mai mare credinţă şi o mai mare speranţă de care aveam nevoie pentru a ne continua recuperarea şi a ne înfrânge dependenţa.

Cum să faceţi un inventar

De îndată ce am acceptat necesitatea pasului 4, următoarea întrebare este: „Dar cum fac un inventar? De ce instrumente de lucru voi avea nevoie?”. Un inventar de acest fel este un proces foarte personal şi nu se poate recomanda o metodă pentru a-l realiza. Puteţi să vă consultaţi cu alţii care au făcut deja un inventar şi puteţi căuta îndrumarea Domnului pentru a-l realiza pe cel personal. Inventarul vă va ajuta să fiţi sincer şi plin de iubire în timp ce vă treceţi în revistă amintirile şi sentimentele.

O modalitate de a face un inventar este de a întocmi o listă cu amintirile legate de oameni, instituţii sau organizaţii, principii, idei sau crezuri, evenimente, situaţii sau circumstanţe care declanşează sentimente pozitive şi negative (inclusiv tristeţe, regret, furie, resentiment, teamă, amărăciune). Unele puncte de pe listă ar putea să apară de mai multe ori. Este bine. Nu încercaţi să sortaţi, să evaluaţi sau să analizaţi în acest moment. Deocamdată, cel mai important lucru este să fiţi cât mai conştiincios posibil.

În timp ce vă faceţi inventarul, priviţi dincolo de comportamentul din trecut şi examinaţi-vă gândurile, sentimentele şi crezurile care au condus la acel comportament. Gândurile, sentimentele şi crezurile dumneavoastră sunt, de fapt, rădăcinile comportamentului dumneavoastră dependent. Dacă nu vă examinaţi toate tendinţele către teamă, mândrie, resentiment, furie, încăpăţânare, autocompătimire, abstinenţa dumneavoastră va fi şovăielnică în cel mai bun caz. Veţi continua dependenţa iniţială sau veţi trece la o alta. Dependenţa dumneavoastră este un simptom al altor „cauze şi condiţii” (Alcoholics Anonymous [2001], p. 64).

Unele persoane îşi trec în revistă viaţa după vârstă, ani de şcoală, locuri în care au trăit sau relaţii. Altele încep pur şi simplu făcând o listă cu gândurile, sentimentele sau emoţiile lor. Probabil nu vă veţi aduce aminte totul imediat. Continuaţi să vă rugaţi şi permiteţi Domnului să vă ajute să vă amintiţi. Lăsaţi acest proces deschis şi adăugaţi inventarului ceea ce vă amintiţi.

După ce aţi încheiat lista, căutaţi îndrumarea Domnului pentru a învăţa ceva din fiecare amintire. Unele persoane îşi organizează această parte a inventarului sub forma unui tabel sau diagramă cuprinzând coloane sub fiecare dintre cele cinci titluri menţionate mai jos. Ele îşi limitează consemnările la fraze scurte. Altele creează o pagină pentru fiecare punct din listă şi scriu apoi răspunsurile în fiecare dintre cele cinci categorii.

Incident Ce s-a întâmplat? Descrieţi pe scurt, în câteva cuvinte, ce vă amintiţi despre eveniment. Gândiţi-vă să prezentaţi un rezumat şi nu o poveste lungă.

Efect Care a fost efectul asupra dumneavoastră sau a altora?

Sentimente Care au fost sentimentele dumneavoastră în momentul incidentului? Care vă sunt acum sentimentele în legătură cu el? Gândiţi-vă cum ar fi putut temerile dumneavoastră să contribuie la producerea lui.

Autoexaminare Cum a fost afectată situaţia din acele momente de punctele tari sau slabe ale caracterului dumneavoastră? Vedeţi vreo dovadă a mândriei, autocompătimirii, autoinducerii în eroare sau a încăpăţânării în atitudinea şi faptele dumneavoastră? Fiţi atenţi să consemnaţi şi momentele în care aţi acţionat corect.

Duhul Sfânt vă poate ajuta să vă umiliţi şi să înfruntaţi adevărul, chiar dacă este dureros. Cu ajutorul Domnului, vă puteţi recunoaşte punctele tari şi slabe (vezi Eter 12:27). Întrebări ca acestea ar putea ajuta:

• Ce rezultat am dorit în această situaţie şi de ce?

• Cum am încercat să controlez situaţia?

• A fost un lucru în care trebuia să mă implic?

• Ce măsuri am luat sau am omis pentru a obţine ceea ce am dorit?

• Am ignorat realitatea?

• Au fost speranţele mele rezonabile pentru mine şi pentru alţii?

• M-am minţit pe mine însumi sau pe alţii?

• Am ignorat sentimentele altora şi m-am gândit numai la mine?

• Cum am acţionat ca o victimă pentru a-i controla pe alţii, a le atrage atenţia şi simpatia, a fi deosebit şi aşa mai departe?

• Am refuzat ajutorul de la Dumnezeu şi alte persoane?

• Am insistat asupra faptului că aveam dreptate?

• M-am simţit desconsiderat din cauza lipsei de recunoaştere?

Sfat inspirat Ce sfat dă Domnul cu privire la acest incident? Aduceţi-vă aminte că nu aveţi niciun motiv să vă temeţi când vă supuneţi problema spre examinare Salvatorului. Sunteţi aici pentru a învăţa să discerneţi binele de rău şi Salvatorul vă poate ajuta să vă iertaţi pe dumneavoastră înşivă şi pe alţii. Consemnaţi-vă gândurile şi impresiile în timp ce căutaţi sfaturi inspirate în scripturi şi la conducătorii Bisericii.

Patru elemente necesare

Patru elemente sunt esenţiale pentru a realiza un inventar moral reuşit – consemnarea, onestitatea, sprijinul şi rugăciunea. Aceste elemente ale inventarului moral vă vor ajuta să recunoaşteţi şi să depăşiţi păcatele şi neajunsurile.

Consemnarea Inventarul vieţii dumneavoastră va fi foarte eficient dacă îl veţi scrie. Puteţi ţine în mână o listă scrisă, o puteţi revedea şi o puteţi consulta oricând aveţi nevoie; gândurile neconsemnate sunt uşor de uitat şi atenţia vă poate fi uşor distrasă de diferite lucruri. În timp ce vă scrieţi inventarul moral, veţi putea să vă gândiţi mult mai clar la evenimentele din viaţa dumneavoastră şi veţi fi în stare să vă concentraţi mai bine asupra lor.

Unele persoane încearcă să evite să-şi scrie inventarul moral, simţindu-se jenate sau fiindu-le teamă că nu au priceperea necesară pentru a scrie ori că altcineva va citi ceea ce au scris. Nu lăsaţi aceste temeri să vă oprească să scrieţi. Punctuaţia, gramatica, caligrafia sau viteza de dactilografiere nu contează. Puteţi desena figuri din linii simple, dacă trebuie, dar puneţi-vă inventarul pe hârtie. Până când nu l-aţi adus într-o formă tangibilă nu aţi efectuat al patrulea pas. Pe măsură ce realizaţi pasul patru, aduceţi-vă aminte că perfecţionismul – încercarea de a face un inventar perfect şi de a fi pe plac altora – vă poate împiedica să-l completaţi în totalitate.

Teama ca cineva să nu citească ce aţi scris ar putea fi justificată, dar încercaţi s-o depăşiţi. Aceia dintre noi care au făcut un inventar a trebuit să înfrunte această teamă. A trebuit să facem tot ce am putut pentru a păstra confidenţial inventarul nostru şi să încredinţăm apoi rezultatele lui Dumnezeu. A trebuit să ne gândim mai mult la vindecare decât la orgoliul sau reputaţia noastră. În timpul întocmirii inventarului, a fost nevoie să apelăm continuu la ajutorul lui Dumnezeu, să-L rugăm să ne protejeze şi să ne îndrume în timp ce îl realizam. Trebuie să vă aduceţi aminte că pasul 4 înseamnă să ieşiţi din umbrele ruşinii şi să acceptaţi că aveţi nevoie de pocăinţă. Dacă vă veţi ruga în legătură cu modul şi locul în care să vă păstraţi paginile inventarului, Domnul vă va ghida să faceţi ce este mai bine.

Onestitatea Să fiţi onest cu dumneavoastră înşivă cu privire la păcatele din viaţa dumneavoastră poate fi un lucru înspăimântător. Deseori, oamenii evită să se privească prea îndeaproape în oglinda trecutului, pentru că le este teamă că reflecţia ar putea dezvălui adevărul despre ce au devenit vieţile lor. Acum, când faceţi al patrulea pas, trebuie să înfruntaţi, direct, adevărul despre viaţa dumneavoastră şi temerile dumneavoastră.

Prin inventarul dumneavoastră, nu numai că vă veţi descoperi punctele slabe, dar veţi şi înţelege şi evalua mai bine punctele forte. Includeţi în inventar trăsăturile dumneavoastră bune şi lucrurile pozitive pe care le-aţi făcut. Adevărul este că sunteţi o combinaţie de puncte slabe şi tari. Pe măsură ce veţi deveni dornic să vedeţi întregul adevăr despre trecutul dumneavoastră – bun şi rău – veţi permite puterilor cerului să dezvăluie adevărul şi să vă ajute să puneţi trecutul în perspectiva corectă. Domnul vă va ajuta să vă schimbaţi cursul vieţii şi să vă împliniţi potenţialul divin. Veţi învăţa că sunteţi ca toate celelalte fiinţe umane, cu puncte tari şi slăbiciuni. Puteţi începe să-i înfruntaţi pe ceilalţi de la egal la egal, ştiind că ei au slăbiciuni şi puncte tari la fel ca şi dumneavoastră.

Sprijinul Încurajarea şi sprijinul celor care înţeleg procesul de recuperare vă pot ajuta în eforturile dumneavoastră. Ei vă pot îndruma în descoperirea metodei, structurii sau abordării care vă vor ajuta cel mai bine să vă treceţi în revistă trecutul. Ei vă pot încuraja când sunteţi descurajaţi.

Rugăciunea Când vă gândiţi la magnitudinea pasului 4 şi la dificultatea lui, gândiţi-vă la modurile în care Domnul v-a ajutat în fiecare dintre paşii anteriori. Când apelaţi la Dumnezeu pentru a fi alinaţi, încurajaţi şi îndrumaţi, găsiţi ajutorul pe care veţi continua să-l primiţi în timp ce vă realizaţi inventarul. Pavel ne-a învăţat că Dumnezeu este: „Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre” (2 Corinteni 1:3–4). Dacă vă rugaţi de fiecare dată când vă aşezaţi să vă scrieţi inventarul, Dumnezeu vă va ajuta. Veţi învăţa această realitate pe măsură ce veţi face acest pas aparent imposibil – Dumnezeu poate şi va fi întotdeauna gata să vă ajute, dacă o cereţi.

Eliberaţi-vă de trecut

Unele persoane nu doresc să privească în trecut pentru că se tem să nu creeze, din neatenţie, amintiri false din impresii vagi sau exagerate. Când vă faceţi inventarul, aveţi în vedere numai acele amintiri care sunt destul de clare pentru a fi abordate şi examinate. Şi de data aceasta, încrederea în Dumnezeu este răspunsul. Dacă vă desfăşuraţi inventarul rugându-vă sincer, cu intenţie adevărată, având credinţă în Hristos, puteţi avea încredere în El că vă va aduce în memorie acele lucruri care vă vor ajuta în recuperarea dumneavoastră.

Un rezultat impresionant al realizării pasului 4 este acela că veţi face un pas major către eliberarea dumneavoastră de comportamente care definesc trecutul dumneavoastră. Imaginea proprie pe care o veţi vedea când încheiaţi acest pas vă poate inspira, dacă îi permiteţi, să schimbaţi direcţia vieţii dumneavoastră. Datorită dragostei şi harului Salvatorului, nu trebuie să fiţi ceea ce aţi fost până acum. Făcând apel la Domnul pentru a vă îndruma în timp ce vă examinaţi viaţa, veţi ajunge să înţelegeţi că experienţele personale vă pot fi prilejuri de a învăţa. Veţi constata că descoperirea punctelor slabe din cauza cărora aţi suferit atât de mult timp vă vor permite să treceţi la o viaţă nouă.

Paşi de urmat

Scrieţi într-un jurnal personal; căutaţi îndrumarea Duhului Sfânt

Pentru mulţi dintre noi, întocmirea unui inventar a fost primul efort de a scrie despre vieţile noastre. Un jurnal personal poate fi un instrument foarte eficient în procesul de recuperare. Profeţii Domnului ne-au învăţat deseori despre importanţa jurnalelor. De exemplu, preşedintele Spencer W Kimball ne-a sfătuit: „Scrieţi… despre activităţile zilnice, despre cele mai ascunse gânduri, despre realizările şi eşecurile dumneavoastră, despre relaţiile cu ceilalţi şi reuşitele dumneavoastră, impresiile şi mărturiile dumneavoastră” („The Angels May Quote from It”, New Era, octombrie 1975, p. 5).

Când scrieţi, rugându-vă, despre viaţa dumneavoastră, oferiţi Duhului Sfânt prilejul de a vă ajuta să vedeţi şi să înţelegeţi potenţialul învăţăturilor care rezultă din fiecare dintre experienţele dumneavoastră. Dacă nu ţineţi un jurnal în prezent, vă îndemnăm să începeţi unul. Dacă ţineţi deja unul, vă îndemnăm să vă rugaţi mai mult în timp ce scrieţi, astfel încât Domnul să vă poată învăţa şi mări capacitatea de înţelegere prin Spiritul Său.

Analizaţi-vă viaţa, trecută şi prezentă

Pentru realizarea unui inventar este nevoie de timp. Nu este nevoie să-l realizaţi în grabă, dar este nevoie să începeţi. Momentul cu care începeţi nu este atât de important ca examinarea, în cele din urmă, a trecutului – cât de departe vă va duce memoria şi inspiraţia din partea Domnului. Scrieţi aşa cum vă revin amintirile în minte. Lucrurile pe care le scrieţi sunt personale şi le veţi împărtăşi numai unei persoane de încredere care vă va sprijini şi pe care o veţi alege, rugându-vă, când veţi face pasul 5. Inventarul dumneavoastră este despre dumneavoastră şi relaţia cu dumneavoastră înşivă, cu Dumnezeu şi cu alţii. Pe măsură ce vă veţi face curaj să vă vedeţi aşa cum sunteţi cu adevărat, Dumnezeu vă va ajuta să vă înţelegeţi pe dumneavoastră înşivă şi veţi începe să vă vedeţi aşa cum vă vede El – ca unul dintre copiii Săi cu un drept divin obţinut prin naştere. Faceţi acest pas şi orientaţi-vă acţiunile spre a primi acest drept divin ce vi se cuvine prin naştere.

Nu vă mai aduceţi aminte de păcatele dumneavoastră

După ce aţi încheiat inventarul scris şi când este momentul potrivit, acele părţi care cuprind expresii negative sau pline de furie, relatări despre încălcări personale şi alte probleme delicate, care nu trebuie să fie cunoscute de alţii sau să fie transmise generaţiilor viitoare, trebuie să fie distruse. Distrugerea acelor consemnări ar putea fi un simbol al pocăinţei dumneavoastră şi un mod eficient de a vă împăca cu trecutul. Domnul i-a promis lui Ieremia cu privire la oamenii poporului său: „Le voi ierta nelegiuirea, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor” (Ieremia 31:34). Noi trebuie să urmăm exemplul Domnului şi să ne iertăm păcatele proprii şi păcatele altora.

Studiu şi înţelegere

Aceste scripturi şi declaraţii ale unor conducători ai Bisericii v-ar putea ajuta să faceţi pasul 4. Folosiţi-le pentru a medita, a studia şi a scrie. Aduceţi-vă aminte să fiţi onest în ceea ce consemnaţi şi să menţionaţi situaţii exacte.

Trecerea în revistă a vieţii

„Îl invit pe fiecare dintre dumneavoastră să-şi treacă în revistă, cu atenţie, viaţa. V-aţi abătut de la standardele care ştiţi că vă vor aduce fericirea? Există vreun colţ întunecat care trebuie să fie curăţat? Faceţi acum lucruri care ştiţi că sunt greşite? Simţiţi că aveţi în minte gânduri necurate? Când este linişte şi puteţi gândi limpede, vă spune conştiinţa să vă pocăiţi?

Pentru pacea dumneavoastră de acum şi pentru fericirea nepieritoare, vă rog să vă pocăiţi. Deschideţi-vă inima în faţa Domnului şi rugaţi-L să vă ajute. Veţi obţine binecuvântarea iertării, a păcii şi cunoaşterea că aţi fost purificat şi aţi fost făcut întreg. Găsiţi curajul de a-I cere Domnului tăria de a vă pocăi acum” (Richard G. Scott, în Conference Report, aprilie 1995, p. 103; sau Ensign, mai 1995, p. 77).

• Pasul 4 reprezintă un mod de a urma sfatul vârstnicului Scott. Găsiţi un moment liniştit în care să vă rugaţi pentru a primi îndrumare şi curaj când vă treceţi în revistă viaţa. Căutaţi, rugându-vă, momentul potrivit pentru a vă autoevalua şi consemnaţi ideile care vă vin în timp ce vă gândiţi la întrebările vârstnicului Scott.

Acceptarea trecutului

„Îndepărtaţi-vă de păcatele voastre; scuturaţi lanţurile aceluia care vrea să vă înlănţuie; veniţi la acel Dumnezeu care este stânca salvării voastre” (2 Nefi 9:45).

• Îndepărtarea de păcate şi scuturarea lanţurilor dependenţei nu pot începe până nu acceptaţi că păcatele şi lanţurile există. Scrieţi despre opoziţia pe care o simţiţi când vă gândiţi că trebuie să fiţi complet onest cu privire la trecutul dumneavoastră.

Înlocuiţi negarea cu adevărul

„Dacă zicem că n-avem păcat, ne înşelăm singuri, şi adevărul nu este în noi” (1 loan 1:8).

• O caracteristică principală a dependenţei este negarea sau inducerea în eroare a propriei persoane – persoana neagă faptul că are o problemă. Care ar putea fi efectele tămăduitoare ale înlocuirii negării cu adevărul?

• Cum vă poate ajuta pasul 4 să îndepliniţi o astfel de însărcinare?

Speranţa recuperării

„Mi-am adus aminte de toate păcatele şi nedreptăţile mele pentru care am fost chinuit cu durerile iadului; da, eu am văzut că m-am răzvrătit împotriva Dumnezeului meu şi că nu l-am ţinut poruncile Lui sfinte” (Alma 36:13).

• Să vă aduceţi aminte păcatele personale ar putea fi dureros, dar aceasta v-ar putea propulsa într-o nouă viaţă plină de pace (vezi Alma 36:19–21). Întrebaţi pe cineva care a încheiat acest pas cum l-a ajutat acest lucru. Cum poate speranţa recuperării să vă ajute să depăşiţi durerea pe care o provoacă remuşcarea şi să ajungeţi la bucuria iertării?

Adevărul

„Prin puterea Duhului Sfânt veţi putea voi cunoaşte adevărul tuturor lucrurilor” (Moroni 10:5).

• Unor persoane le-ar putea fi greu să-şi aducă aminte sau sâ accepte adevărul dureros cu privire la trecut, dar Duhul Sfânt vă poate ajuta să vă aduceţi aminte şi vă poate alina în timp ce realizaţi pasul 4. Puteţi primi aceste binecuvântări chiar dacă nu aveţi darul Duhului Sfânt. Scrieţi despre modul în care Duhul Sfânt vă poate îndruma în procesul de realizare a inventarului.

• De ce este important să cunoaşteţi adevărul despre situaţia dumneavoastră actuală?

• De ce este important ca sâ cunoaşteţi adevărul că sunteţi un copil al lui Dumnezeu?

Puncte slabe şi puncte tari

„Dacă oamenii vin la Mine, Eu le voi arăta slăbiciunea lor. Eu le dau oamenilor slăbiciune pentru ca ei să fie umili; iar harul Meu este destul pentru toţi oamenii care se umilesc în faţa Mea; căci dacă ei se umilesc în faţa Mea şi au credinţă în Mine, atunci Eu voi face ca lucrurile slabe să devină puternice pentru ei” (Eter 12:27).

• Aplicaţi acest verset la viaţa dumneavoastră copiindu-l şi punându-vă numele astfel încât Domnul să vi se adreseze direct dumneavoastră. Scrieţi gândurile care vă vin în minte despre această scriptură şi aplicarea ei în viaţa personală.

„Adevărul vă va face slobozi”

„Veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi” (loan 8:32).

• Onestitatea faţă de dumneavoastră înşivă şi faţă de Domnul, care este numit şi „Spiritul adevărului” (D&L 93:9), reprezintă cheia eliberării de minciunile care ne înrobesc. Pe măsură ce ajungeţi să-L cunoaşteţi, puterea şi prezenţa Sa în viaţa dumneavoastră vă vor elibera de dependenţă. Cum poate recunoaşterea adevărului să vă îmbunătăţească relaţia cu Isus Hristos?