Mesaj din partea conducerii zonei
Ziua care a schimbat lumea
Era o dimineață de sabat, când Maria Magdalena împreună cu alte câteva femei au venit la mormântul în care fusese așezat trupul pământesc al Salvatorului și au văzut un înger, care le-a spus: „Știu că voi căutați pe Isus, care a fost răstignit. Nu este aici; a înviat, după cum zisese” (Matei 28:5–6). Ceea ce avusese loc a fost cel mai mare eveniment din istorie, un eveniment care a schimbat lumea – învierea lui Isus și victoria asupra morții. El s-a ridicat ca un suflet viu desăvârșit, în spirit și trup.
Ne amintim cum a fost botezat de către Ioan în râul Iordan. „Și în clipa aceea cerurile s-au deschis, și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se în chip de porumbel și venind peste El. Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: «Acesta este Fiul Meu prea iubit, în Care Îmi găsesc plăcerea»” (Matei 3:16–17). În timpul slujirii Sale, El a făcut ceea ce nu mai făcuse nimeni înainte. El a propovăduit cum nu mai propovăduise nimeni înainte. Și când a venit momentul sacrificiului, El a oferit ultima lecție de umilință și slujire spălând picioarele apostolilor Săi. A urmat suferința din Ghetsimani, pe care chiar El, Creatorul lumii, a găsit-o greu de îndurat.
După trădare, El a fost luat de brute pentru a fi judecat nedrept. A fost batjocorit și bătut și capul Său a fost încoronat cu o coroană de spini. Și când, în cele din urmă, a fost bătut în cuie pe cruce pe Golgota, El I-a strigat Tatălui: „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac” (Luca 23:34). Apoi, a venit sfârșitul călătoriei sale pământești. Și buzele Sale uscate au șoptit cuvintele: „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul!” (Luca 23:46). Viața Sa muritoare a luat sfârșit. El a sacrificat-o drept răscumpărare pentru toți oamenii.
Cu toții ajungem la sfârșitul călătoriei noastre pământești, dar acela nu este sfârșitul vieții noastre – al vieții noastre eterne. Așa cum El Și-a luat trupul înapoi și a ieșit din mormânt, tot așa noi, toți, vom avea parte de reunirea trupului și a spiritului pentru a deveni suflete vii în ziua învierii noastre. Ne bucurăm, cum mulți se vor bucura și cum întreaga umanitate ar trebui să se bucure, când ne amintim acest eveniment glorios și încurajator din istoria omenirii – victoria lui Isus asupra morții.
El ne-a dat viață. El ne-a dat tot ce avem. El Și-a dat chiar viața pentru noi. Prețuim noi acest lucru? Ne gândim noi la tot ce ne-a dat El ca fiind valoros și sacru? Uneori, probabil că nu. Când am fost botezați, am devenit ucenicii Săi și am luat numele Său asupra noastră. Purtăm noi numele Său fiind puri și demni, astfel încât Isus să poată spune: „Îți mulțumesc, prieten drag, pentru că trăiești demn de tot ceea ce am suferit odată pentru tine”. Sau acțiunile noastre Îl fac să simtă aceeași durere și suferință pe care le-a simțit în Ghetsimani.
Haideți să nu-I provocăm mai multă suferință Salvatorului nostru. Haideți să nu-L dezamăgim. El crede în noi și se bizuie pe noi. De aceea, faceți-L fericit iubindu-vă și slujindu-vă urmând exemplul Său. El ne-a încredințat lucrarea Sa de a avea grijă de toți copiii lui Dumnezeu, de a proclama cuvântul Său și de a întări Biserica Sa.
Vă mărturisesc că Isus este Hristosul, Salvatorul și Mântuitorul nostru. El a restaurat Biserica Sa cu ajutorul profetului Joseph Smith și continuă să conducă Biserica prin profeții Săi. Același Isus care S-a ridicat din mormânt și a urcat la cer. El S-a întors pentru a restaura Evanghelia Sa și sfânta preoție pe pământ. Depun mărturie că toți aceia care-L primesc și îndură până la sfârșit vor putea, într-o zi, să vadă chipul Său și să fie cu El.