2015
Elder Richard G. Scott Te pûpûraa i te maitai roa a’e no te ohipa a te Fatu
Ei haamana’oaraaElder Richard G. Scott


Elder Richard G. Scott: Te pûpûraa i te maitai roa a’e no te ohipa a te Fatu

« Ei hoê o Ta’na mau Aposetolo, faati’ahia ia parau i te iteraa papû No’na ra, te haapapû maitai atu nei au e, ua ite au e, te ora nei te Faaora, e ua ti’a faahou mai Oia, e taata hanahana e te here mau ».1

Hōho’a
Richard G. Scott with wood panel background

Ni’a roa : Hoho’a tei ho-mai-hia e Deseret News

Mai to’na apîraa mai â, ua hinaaro Elder Richard G. Scott ia rave i te maitai noa’tu â te fifi. Te parau nei Elder Scott e, « I to’u apî-roa-raa, ua fafau vau i te Fatu e pûpû atu vau i to’u ito puai ato’a no ta’na ohipa ».2 Na te haapa’o-papû-raa i teie fafauraa i arata’i i ta’na mau faaotiraa o te oraraa nei. Ua tavini oia ei misionare rave tamau, ei peresideni misioni, ei melo no te Hitu Ahuru e i te hopea ei aposetolo na te Fatu.

Ua fanauhia Richard Gordon Scott i Pocatello, i Idaho i te fenua Marite i te 7 no novema 1928. I te paeraa o to’na matahiti, ua faanuu ratou i Washington D.C, i reira to’na metua tane i te ohiparaa i roto i te Tuhaa faatere a te hau no te faaapu i raro a’e ia Elder Ezra Taft Benson no te Pupu no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, tei tavini ei faaterehau no te ohipa faaapu.

Hōho’a
Kenneth and Mary Scott family

Ni’a, pae aui : Ma te faaitoitohia e to’na na metua, e mea au roa na Richard ia tatatara i te mau tuhaa hu’ahu’a, e haapii mai e aha to te reira faanahoraa e hamani faahou atu ai ; Ni’a : Kenneth e Mary Scott e ta raua nau tamarii (mai te pae aui i te pae atau) : O Gerald, Wayne, Walter, Mitchel e Richard.

I to’na taure’are’araa, aita to’na utuafare i haere pinepine i te pureraa. Ua haapii to’na na metua, Kenneth e Mary, ia’na i te mau mea faufaa, e ere râ o Kenneth i te melo o te Ekalesia i tera taime e e melo paruparu o Mary. (Ua tomo mai o Kenneth i roto i te Ekalesia i muri iho, e ua itoito mai raua ta’na vahine, e ua tavini raua e rave rahi matahiti i roto i te hiero no Washington D.C.) Ua haere rii mai Richard i te pureraa na roto i te faaitoitoraa a te mau hoa maitai, te mau episekopo e te mau haapii utuafare.

I te fare haapiiraa tuarua, ua riro Richard ei taata au i te paraparau i te taata. Ua ma’itihia oia ei peresideni piha, ua ha’uti i te clarinette i roto i te hoê pupu upa e ua riro ei pâta’u no te pu’erutu. Noa’tu â to’na maitai i te haapiiraa e te mau hoa e rave rahi, mai te huru ra e, e mana’o otahi i roto ia’na e aita i rahi roa te ti’aturi. Ua ite râ oia i muri iho ei misionare e, « Aita e ti’a te reira huru mana’o i roto i te oraraa mai te peu ua maramaramahia te evanelia ».3

Hōho’a
brothers playing musical instruments

Ni’a : O Richard (i ropu) e to’na na taea’e. Ni’a, pae aui : O Richard tei farii i ta’na parau tu’ite no te haapiiraa tuatoru i te matahiti ra 1950, e parau tu’ite no te feruriraa hohonu i te ohipa matini. Aui : Te ha’uti ra Richard i te clarinette e to’na na taea’e.

Ia faaea te haapiiraa i te tau ve’ave’a, e imi Richard i te tahi ohipa no te haaputu i te moni no te haapiiraa tuatoru. I te hoê taime, i te tau ve’ave’a, ua ohipa oia i ni’a i te hoê pahi ravaai tio i tua i Long Island, i New York. I te tahi atu taime, ua tere roa oia i Utaha no te rave i roto i te piha ohipa uru raau, e tapu oia i te mau tumu raau ; ua tâtâ’î ato’a oia i te mau pereoo auahi. I te tahi ato’a taime, ua ani oia i te hoê ohipa i te taiete Utah Parks Company, e e pau ta ratou parau ia’na e, aita e parahiraa vata. Ua parau atu oia na’na e horoi i te mau mereti maa e eiaha e aufau ia’na. Ua mana’o oia e, e vahi rii a’e ïa to’na no te faaea e e maa ta’na e amu. Ua tihepu-roa-hia mai oia i te faaiteraa atu oia e, e mea ite oia i te ohipa e e mea tauturu ato’a i te tunuraa maa e i te horoiraa i te mereti.4

I muri mai i ta’na haapiiraa tuarua, ua haere Richard i te fare haapiiraa no George Washington University i Washington D.C, e ua noaa mai ia’na te parau tu’ite licence i roto i te feruriraa hohonu i te ohipa matini i te matahiti 1950 ra.

Te feruriraa i te misioni

Hōho’a
Richard G. Scott as a missionary

Raro nei : Ua tavini Elder Scott i te hoê misioni i Uruguay. Raro roa : I muri mai i ta’na misioni, ua faaipoipo oia ia Jeanene Watkins i roto i te hiero no Manti Utah, i te ava’e tiurai 1953.

I te 22raa o to’na matahiti, aita oia i mana’o rahi roa i te misioni. Ua haamata mai râ i muri mai i to te tamahine ta’na e arapae ra, o Jeanene Watkins, parauraa ia’na e, « Ia faaipoipo noa’tu vau, tei roto ïa i te hiero e te hoê taure’are’a tei haere i ta’na misioni ».5 Haamata a’era oia i te pure no ni’a i te haereraa e tavini i te hoê misioni, e ua farerei atura i te episekopo. Ua piihia oia ia tavini i te fenua Uruguay, mai te matahiti 1950 e 1953.

Ua haere Jeanene i te haapiiraa George Washington University no te haapii mai i te ori o teie anotau e te ihi sotiare. Ua noaa ta’na parau tu’ite i te matahiti 1951, ei reira ua tavini i te hoê misioni i te mau pae fenua apato’a too’a o te râ o te mau Hau Amui no Marite. E piti hepetoma i muri mai to Elder Scott ho’iraa mai ta’na misioni, ua taatihia raua Jeanene i roto i te hiero no Manti Utah, i te ava’e tiurai 1953. No ni’a i te reira taatiraa, ua parau oia i roto i te hoê amuiraa rahi e, « Aita to’u e mana no te faataa i te hau e te marû tei tae mai na roto i te haapapûraa e, mai te mea e, e tamau noa vau i te ora ma te ti’amâ, e ti’a ïa ia’u ia parahi i piha’iho i ta’u Jeanene here e ta maua mau tamarii e amuri noa’tu, no te oro’a mo’a tei ravehia na roto i te mana autahu’araa ti’a i roto i te fare o te Fatu ».6

Hōho’a
Richard and Jeanene Scott on wedding day

E rave rahi taime i roto i to’na oraraa, ua rave Elder Scott i te faaotiraa tano noa’tu â te pato’iraa e te ‘umeraa a te hoa. Ua tupu te reira i te fariiraa oia i ta’na piiraa ia tavini i te hoê misioni. Te faahaamana’o ra oia : « Ua tamata te mau orometua e te mau hoa ia faataui i to’u mana’o no ni’a i te fariiraa i te piiraa misionare, ma te parau e, e riro te reira i te tu’ino i ta’u opuaraa toro’a i roto i te feruriraa hohonu i te ohipa matini. Are’a râ, aita i maoro roa i muri mai i ta’u misioni, ua ma’itihia vau i roto i te faanahoraa apî no te atomi a te nuu moana… I roto i te hoê apooraa tei parauhia mai ia’u ia haere e faatere, ua ite ihora vau hoê o te mau orometua tei parau mai eiaha e haere i te misioni, e ti’araa haehaa to’na i to’u. Ua riro te reira ei iteraa papû rahi no’u no ni’a i te haamaitairaa a te Fatu ia’u a faaafaro ai au i ta’u mau tautooraa matamua ».7

Pae matahiti i muri mai i to raua faaipoiporaa, ua ratere Elder e te tuahine Scott i te hoê ohipa ta’na i parau ei « ohipa faatupu »—e tamataraa fifi mau tei riro mai ei haamaitairaa i roto i to’na oraraa utuafare. E tamahine e e tamaiti ta raua i taua taime ra, e toru e e piti matahiti. Ua hapu te tuahine Scott. Te mea oto râ, ua faaru’e mai teie aiû i te fanauraahia oia.

E ono noa hepetoma i muri iho, ua faaru’e ato’a mai ta raua tamaiti piti matahiti o Richard, i muri mai i te hoê tapuraa no te faatitiaifaro i te tahi fifi mafatu fanaua’e (congénital). Te faati’a ra Elder Scott :

« Ua here roa to’u metua tane ia Richard, e ere râ oia i te melo no te Ekalesia i tera taime. Ua parau oia i to’u metua vahine e, ‘Aita vau e taa ra nahea Richard e Jeanene e farii nei i te mo’eraa o teie nau tamarii’, e melo paruparu to’u metua vahine i tera ra tau.

« Pahonoraa muhumuhu, ua parau atu mama e, ‘E Kenneth, ua taatihia raua i roto i te hiero. Ua ite raua e, e riro noa ta raua mau tamarii ia raua ra i roto i te mure ore mai te peu e ora parau ti’a raua. O oe râ e o vau, eita ïa ta taua nau tamaiti e pae no te mea aita ta tatou te reira mau fafauraa’.

« Ua feruri hohonu roa to’u metua tane i taua mau parau ra. Haamata ihora oia i te farerei i te mau misionare titi e aita i maoro i muri iho, ua bapetizohia oia. I roto noa i te hoê matahiti te maoro, ua taatihia to’u mama e to’u papa e ta raua mau tamarii i roto i te hiero ».8

Ua faaamu ato’a Elder e te tuahine Scott e maha tamarii i muri iho.

Hōho’a
Richard and Jeanene Scott family

Ni’a : Te utuafare Scott i te matahiti 1965, i te taime a piihia ai oia ei peresideni misioni no te misioni no Raparata, e te mau tamarii o Mary Lee, Linda e Kenneth. Raro nei (mai te pae aui) : O Kenneth, David, Linda, Jeanene, Elder Scott, Michael e Mary Lee. Te api i te tahi atu pae : A ohipa ai oia no te nuu moana no Marite, ua tauturu Elder Scott i te hamaniraa i te matini atomi no te pahi hopu matamua e matini atomi.

Te taviniraa ei peresideni misioni

I te raveraa oia i roto i te faanahoraa a te nuu moana i Oak Ridge, Tennessee, ua roaa ia Elder Scott te parau tu’ite e tu’ati i ni’a i te parau tu’ite tahu’a tuatoru i roto i te feruriraa hohonu i te ohipa atomi. No te mea e ohipa omo’e te reira, eita ïa e nehenehe e horo’a i te hoê parau tu’ite. Te ofitie i titau ia Richard i roto i teie faanahoraa atomi, o Hyman Rickover, e pionie i roto i teie ohipa. E 12 matahiti raua i te ohipa-amui-raa—e tae roa i te mahana ua piihia Richard ia tavini ei peresideni misioni i te fenua Raparata i te matahiti 1965. Te faataa ra Elder Scott nahea oia i te fariiraa i teie piiraa :

Hōho’a
Richard G. Scott in navy uniform

Ni’a : Te utuafare Scott i te matahiti 1965, i te taime a piihia ai oia ei peresideni misioni no te misioni no Raparata, e te mau tamarii o Mary Lee, Linda e Kenneth. Raro nei (mai te pae aui) : O Kenneth, David, Linda, Jeanene, Elder Scott, Michael e Mary Lee. Te api i te tahi atu pae : A ohipa ai oia no te nuu moana no Marite, ua tauturu Elder Scott i te hamaniraa i te matini atomi no te pahi hopu matamua e matini atomi.

« Tei roto vau i te hoê apooraa i tera pô, matou te feia e ohipa ra i ni’a i te feruriraa i te mau fare uira atomi. Tae mai nei ta’u papa’i parau ma te parau e, ‘E taata i ni’a i te niuniu tei parau e, mai te mea e parau vau ia oe i to’na i’oa e pahono oe i te niuniu’.

« Na ô atura vau e, ‘O vai to’na i’oa ?’

« Pahono mai nei oia, ‘o Harold B. Lee’.

« Na ô atura vau e, ‘Ua tano oia’. Ua pahono atura vau i te niuniu. Ua ani mai Elder Lee, tei riro ato’a mai ei Peresideni no te Ekalesia i muri iho, e ti’a anei ia maua ia farerei i tera ra pô. Tei New York City oia e tei Washington, D.C. au, ua na ni’a atu vau i te manureva no te haere e farerei ia’na, e ua uiui mai oia ia’u e topa mai nei ta’u piiraa ei peresideni misioni ».

I reira, ua mana’o ihora Elder Scott e, e ti’a ia’na ia faaite oioi i te atimarara ra Rickover, teie taata rave itoito i te ohipa e te titau rahi, no ni’a i teie niuniu.

« A faataa ai au i ta’u piiraa misioni e te auraa o te reira ra, oia ho’i e vaiiho vau i ta’u ohipa, ua riri roa mai oia. Ua parau mai oia i te tahi mau parau eita e nehenehe e parau atu, ua parari te vairaa parau i ni’a i ta’na vahi ohiparaa, e taora papû mai nei oia e piti parau :

« Scott, te mea ta oe e rave ra i roto i teie faanahoraa paruru, e mea faufaa rahi roa ïa, e e pau hoê matahiti no te mono ia oe, eita e nehenehe ta oe e haere. Te piti, mai te peu e haere oe, e riro oe ei taata hoo ai’a’.

« Parau atura vau e, ‘E haapiipii atu vau i te taata e mono ia’u i roto i na ava’e e piti e toe ra, e eiaha te fenua ai’a ia haape’ape’a’.

« Marû rii mai nei te paraparauraa, e i te hopea, parau mai nei oia, ‘Eita roa’tu vau e paraparau faahou ia oe. Aita vau i hinaaro ia ite faahou i to oe hoho’a mata. Hopea tera no oe, eiaha i ô nei noa, eiaha roa’tu oe e mana’o faahou e rave i roto i te ohipa atomi’ ».

« Ua pahono atu vau e, ‘Atimarara, e nehenehe ta oe e ti’avarû ia’u mai teie piha toro’a, tera râ, mai te mea eita oe e pato’i mai, e vaiiho vau i teie ohipa na te tahi taata’ ».

No te haapa’o i ta’na parau, aita te Atimarara i paraparau faahou ia Elder Scott. Ia titauhia te tahi faaotiraa ataata, e hapono oia i te hoê parau papa’i. Ua tono oia i te tahi taata no te mono ia Elder Scott, e na Elder Scott i haapiipii ia’na.

I to’na mahana hopea i te piha toro’a, ua ani Elder Scott ia farerei i te Atimarara. Ua hitimahuta roa ta’na papa’i parau. Ua tomo mai Elder Scott i roto i te piha ma te hoê Buka a Moromona. Te faataa ra Elder Scott e aha tei tupu i muri iho :

« Ua hi’o mai oia ia’u ma te parau e, ‘A parahi Scott, e aha ta oe ? Ua tamata vau i te mau rave’a ato’a no te faahepo ia oe ia taui i te mana’o. E aha ta oe ?’ Tupu ihora te tahi aparauraa anaanatae e te marû. Ua faaroo rahi a’e te tari’a i tera taime.

« Ua parau mai oia e, e tai’o oia i te Buka a Moromona. Ei reira, ua tupu ihora te hoê mea aita vau i mana’o e tupu mai. Parau faahou mai nei oia, ‘Ia ho’i mai oe mai ta oe misioni, a taniuniu mai. E fana’o oe i te ohipa’ ».9

E haapiiraa ta Elder Scott i faaite mai mai roto mai i teie ohipa i tupu : « E mau tamataraa e e mau faaotiraa fifi e rave atu outou i roto i to outou oraraa. I teie nei râ outou a faaoti ai, e rave noa outou i te mea ti’a ia rave a tupu noa’tu ai te faahopearaa o te reira. E riro noa te faahopearaa ei ohipa maitai roa no outou ».10

I to’na taviniraa i Raparata, ua riro Richard G. Scott ei peresideni misioni aravihi maitai e te aroha taata. Te haamana’o nei hoê misionare, o Wayne Gardner te i’oa, i te horo’araahia ia’na ia faanahonaho i te hoê amuiraa misionare i te hoê vahi atea i te fare misioni, e na’na e haere e tii i te peresideni Scott i te tauraa manureva. I te taime hopea roa, aita te vahi ta Elder Gardner i tarena no te amuiraa, i vata faahou â. E ua taerehia raua to’na hoa i te tauraa manureva no te rave mai i te peresideni Scott. E aita ato’a raua i parau i te taxi ia tia’i mai ia ratou e aita atura e taxi faahou, e no reira, vai noa’tura ratou.

Te haamana’o ra Elder Gardner e, « Noa’tu â ua ite au i te au ore i roto i te mata o te peresideni, ua tuu râ oia i to’na rima i ni’a i to’u tapono ma te parau mai e, ua here oia ia’u. Ua faaoromai maitai oia e ua faaite mai i te aau maitai. Maitai e, eita roa vau e haamo’e i teie haapiiraa ».11

Hōho’a
Richard G. Scott holding up Book of Mormon

E mea turu’i noa te peresideni Scott i ni’a i te Buka a Moromona ei puna no te faaururaa no’na e no te mau misionare. I te hoê taime, ua haere mai te hoê misionare i to’na piha toro’a no te hoê fifi. Te haamana’o nei Elder Scott :

« A paraparau noa ai oia, ua haamata vau i te faataa i roto i to’u feruriraa i te tahi mau parau a’o e tauturu ia’na i roto i to’na fifi. I te hoperaa ta’na mau parau, ua parau atu vau, ‘Ua ite roa vau e nahea i te tauturu ia oe’. Ua hi’o anaanatae roa oia ia’u, e i te reira taime, ua poiri roa to’u feruriraa. Eita faahou ta’u e nehenehe e haamana’o i te mea ta’u i faaineine no te parau ia’na.

« Ma te hepohepo, ua haamata vau i te huri i te mau api o te Buka a Moromona i roto i to’u rima e haru mai nei to’u mata i ni’a i te hoê irava faufaa rahi o ta’u i tai’o ia’na. E toru taime te reira te tupuraa. E tano roa teie mau irava tata’itahi i teie ohipa. Ei reira, mai te huru ra e, ua iritihia te tahi paruru i ni’a i to’u feruriraa, ua haamana’o ihora vau i te parau aʻo ta’u i mana’o no’na. I teie nei râ, e auraa rahi atu â ïa no teie nau irava niu tei na mua’tu. I te otiraa ta’u mau parau, parau mai nei oia, ‘Ua ite au e, e parau faauru te parau ta oe i a’o mai, inaha, ua parau mai oe i nau irava tei horo’ahia mai ia’u i te taime a faataahia ai au ei misionare ».12

E taviniraa tamau i te fare e na te ara

I te otiraa ta Scott ma misioni e ua ho’i mai i Washington D.C, ua rave faahou Elder Scott i roto i te ohipa feruriraa hohonu i te ohipa atomi. Ua ani mai te tahi nau hoa ohipa no na mua a’e i ta’na misioni ia haere mai e ohipa i roto i ta ratou taiete parau a’o. Ua rave oia i te reira ohipa mai te matahiti 1969 e 1977. I roto i te Ekalesia, ua tavini oia ei tauturu i roto i te peresideniraa titi e i muri iho ei ti’a retioni.

I te matahiti 1977, e va’u matahiti i muri iho i to’na haamauruururaahia ei peresideni misioni, ua piihia Elder Scott i roto i te pupu matamua no te Hitu Ahuru. I roto i ta’na mau ohipa matamua, ua tavini oia ei upoo faatere rahi no te Tuhaa faatere o te Autahu’araa e i muri iho ei faatere rahi no Mehiko e Amerika Ropu. I ora na oia e to’na utuafare i roto i te oire no Mexico City e toru matahiti maoti tera tonoraa ta’na. Ua au roa te mau melo no Amerika Latino i ta’na huru faatereraa mahanahana, e to’na aravihi ia paraparau i te reo Paniora e oia ato’a to’na here mau i te taata.

Hōho’a
Richard G. Scott with Mexican Saints

Ni’a : Ua tere te peresideni Spencer W. Kimball e te tuahine Camilla Kimball i te misioni no Raparata apato’erau i reira Elder Scott i te taviniraa ei peresideni misioni. Ua matara ato’a ia Elder Scott te ohipa misionare i rotopû i te mau inidia Quechua no Bolivia Apato’a. Raro nei : Ua peresideni Elder Scott, tei paraparau maitai i te reo Paniola, i te faanahoraahia te 100raa o te titi i Mehiko.

Raro roa : Hoho’a tei ho-mai-hia e te fare puturaa no Deseret News

Noa’tu â e hui mana faatere rahi oia, e mea haehaa to’na aau no te apo mai i te haapiiraa mai roto mai i te mau orometua haapii e te feia faatere i reira. Te haamana’o ra oia i te fariiraa i te heheuraa a parahi ai oia i roto i te hoê pureraa autahu’ara no te hoê amaa no Mexico City :

« Te haamana’o papû ra vau i te hoê taata faatere autahu’araa no Mehiko i te tafifiraa i te faatae atu i te mau parau mau o ta’na haapiiraa e vai ra i roto i ta’na materia haapiiraa evanelia… I roto i ta’na huru raveraa, te vai mau ra te here mau i te Faaora e te here i te feia ta’na e haapii ra.

« Ua po’i mai te tahi puai pae varua i ni’a i teie piha no to’na ateate (sincérité), te mâ o to’na hinaaro e to’na here. Ua putapû roa to’u aau. Ei reira ua haamata vau iho i te farii i te tahi mau faaururaa ei faaaanoraa i te mau parau tumu i haapiihia mai e teie orometua haehaa …

« A tae mai ai taua mau manaʻo ra, ua papa’i maite au i te reira. Na roto i taua raveraa ra ua horo’ahia mai ia’u te mau parau mau faufaa rahi i hinaaro-rahi-hia e au no te riro ei tavini hau atu i te maitai na te Fatu ».13

I te ho’iraa mai oia mai Mehiko, ua farii oia i te tahi tonoraa tao’a rahi : te taviniraa ei upoo faatere rahi no te Tuhaa faatere no te aamu utuafare. Aita oia i tauturu noa ia hi’o i te ohipa aamu utuafare i roto i te Ekalesia, ua rave ato’a râ oia ia ta’na iho. No te mea ho’i e melo faafariuhia te metua tane o Elder Scott, e ohipa ma’imiraa rahi ïa tei titauhia no te reira paparaa tupuna. Ua tuu Elder Scott e ta’na vahine, na reira ato’a to’na na metua, i te taime no te ma’imiraa i to ratou aamu utuafare.

I te mau matahiti ra 1980, ua haamata te mau rave’a apî i te faaohipa-rahi-hia no te aamu utuafare, e « noa’tu â râ te tauturu a te rave’a apî, titauhia e e titau-noa-hia te ohipa a te taata », o ta Elder Scott i parau, « ia fana’o te mau melo o te Ekalesia i te mau ohipa faauru faahiahia e apiti nei i te reira ».14

Hōho’a
Quorum of the Twelve Apostles

Aui : Ua piihia Elder Scott (i te hopea pae atau) i roto i te Pupu no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i te matahiti 1988, e ua tavini oia i reira e 27 matahiti te maoro. Raro nei, pae aui : Te aroha ra oia i te peresideni Thomas S. Monson. Raro nei : Ua piihia o Elder Scott ia tavini i roto i te peresideniraa no te Hitu Ahuru i te matahiti ra 1983. Raro roa : Te faaru’e ra i te amuiraa rahi e Elder Jeffrey R. Holland e Elder M. Russell Ballard.

I te matahiti 1988, ua tae mai te hoê piiraa teimaha. Ua farerei oia i te peresideni Ezra Taft Benson (1899–1994), oia, « na roto i te marû e te here e te aau maitai », tei faatae ia Elder Scott i te piiraa ia riro mai ei aposetolo na te Fatu. « Eita ihoa e nehenehe, ua ta’i au », ua parau mai Elder Scott no ni’a i teie ohipa. « E ua paraparau maira te peresideni Benson ma te marû no ni’a i to’na iho piiraa no te tamarû i to’u aau. Ua faaite papû mai oia nahea teie piiraa ta’u i tae mai ai. E haamana’o noa vau i te mana’o maitai e te aau maitai o te peropheta a te Fatu ».15 Ua paturuhia Elder Scott i roto i te amuiraa rahi i te 1 no atopa.

Faaipoiporaa

E rave rahi mau ohiparaa ta Elder Scott e ta’na vahine, o Jeanene, i rave amui, mai te hi’oraa i te mau manu, te peniraa (e peni pape ta Elder Scott ; e peni tara pastel ta te vahine) e te faarooraa i te jazz e te mau pehe no Amerika Apatoʻa.

Hōho’a
Richard and Jeanene Scott reading scriptures

Te feia tei faaroo i ta’na mau a’oraa i roto i te amuiraa rahi, ua ite ratou i to’na here no Jeanene. Pinepine oia i te paraparau no ni’a ia’na, noa’tu â ua faaru’e mai oia. I roto i ta’na a’oraa matamua i te amuiraa rahi, ei melo no te pupu matamua no te Hitu Ahuru i te matahiti ra 1977, ua faahanahana Elder i ta’na vahine, « to’na hoa here e te poiherehia… Ua riro noa na o Jeanene ei hi’oraa no te iteraa papû mâ, te here e te pûpûraa ; e pare puai oia no’u nei ».16

Aita i maoro roa a’enei, i roto i te hoê a’oraa amuiraa rahi no ni’a i te faaipoiporaa, ua faahaamana’o oia i te mau faaiteraa rau o te here ta raua Jeanene i faaite ia raua iho no te haapuai i to raua faaipoiporaa. Ua faahope oia mai teie te huru : « Ua ite au i te auraa o te hereraa i te hoê tamahine a te Metua i te Ao ra, o tei faatupu hope roa ma te parau-ti’a, i to’na ti’araa vahine. Te ti’aturi nei au e, i te mau tau amuri a’e, ia ite faahou vau ia’na i ô mai i te paruru, e ite maua e, ua rahi faahou atu to maua here. E rahi faahou atu to maua mauruuru i te tahi e te tahi, no te roaraa o to maua faataa-ê-raa-hia e te paruru ».17

I teie nei, ua tahoê-faahou-hia raua.

Te mau nota

  1. Richard G. Scott, « He Lives », Liahona, Tenuare 2000, 108.

  2. I roto « Elder Richard G. Scott of the Quorum of the Twelve », Ensign, Novema 1988, 101.

  3. I roto Marvin K. Gardner, « Elder Richard G. Scott: ‘The Real Power Comes from the Lord’ », Tambuli, Fepuare 1990, 18.

  4. Hi’o Gardner, « Elder Richard G. Scott: ‘The Real Power Comes from the Lord’ », Tambuli, Fepuare 1990, 19.

  5. Jeanene Watkins, i roto Gardner, « Elder Richard G. Scott: ‘The Real Power Comes from the Lord’ », Tambuli, Fepuare 1990, 20.

  6. Richard G. Scott, « Te mau Haamaitairaa Mure ore o te Faaipoiporaa », Liahona, Me 2011, 94.

  7. I roto « Elder Richard G. Scott of the First Quorum of the Seventy », Ensign, Me 1977, 102–3.

  8. Richard G. Scott, « A farii i te mau haamaitairaa o te hiero », Liahona, Tiurai 1999, 31.

  9. Richard G. Scott, « Making Hard Decisions », Liahona, Tiunu 2005, 8–9, 10.

  10. Richard G. Scott, « Do What Is Right », Liahona, Mati 2001, 14.

  11. Wayne L. Gardner, i roto Gardner, « Elder Richard G. Scott: ‘The Real Power Comes from the Lord’ », Tambuli, Fepuare 1990, 21.

  12. Richard G. Scott, « The Power of the Book of Mormon in My Life », Ensign, Atopa 1984, 9.

  13. RichardG. Scott, « Ia farii i te arata’iraa a te Varua », Liahona, Novema 2009, 7.

  14. I roto « Elder Richard G. Scott of the Quorum of the Twelve », Ensign, Novema 1988, 102.

  15. I roto « Elder Richard G. Scott of the Quorum of the Twelve », Ensign, Novema 1988, 101.

  16. Richard G. Scott, « Gratitude », Ensign, Me 1977, 70.

  17. Richard G. Scott, « Te mau Haamaitairaa Mure ore o te Faaipoiporaa », Liahona, Me 2011, 97.