2015
Haatihia i To’na rima here
Mati 2015


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Mati 2015

Haaatihia i To’na rima here

Mai vetahi atoa, e mea pinepine au i te faaûruhia e te mau ohipa nehenehe hamani-rima-hia e te pehe. Ua tupu te tahi taime mai te reira, i te taime a ti‘a ai au i mua i te hôe hoho‘a peni a te taata peni Danemata o Frans Schwarz tei piihia Te mamae i roto i te ô.1

Te faa‘ite nei teie hoho‘a peni nehenehe i te Faaora te tuturi ra i roto i te ô no Getesemane. A pure ai Oia, te ti‘a ra te hoê melahi i piha’iho Ia’na, ua puohu Ia’na i te rima here, ma te pûpû i te tamahanahanaraa, te tauturu o te ra‘i, e te paturu.

Maoro noa’tu vau i mua i teie hoho‘a peni, rahi noa’toa’tu to’u aau e to’u feruriraa i te faatupu mai i te mau mana‘o aita e nehenehe e faati‘a’tu, e mana‘o no te here e te mauruuru rahi. E nehenehe ta’u ia ite, i te tahi tuhaa iti o te huru ia ti‘a i reira a haamata ai te Faaora i Ta’na ohipa tumu o te tahuti nei i te raveraa i ni‘a Ia’na i te mau hara o te ao nei. Te maere nei au i mua i te here faito ore e te aroha o te Metua no Ta’na mau tamarii. Ua faaîhia vau i te mauruuru hohonu no te ohipa tei ravehia e teie Tamaiti hara ore, no te taata atoa e no’u iho nei.

Te tusia a te Tamaiti a te Atua

I te mau matahiti atoa i teie tau, e faahanahana tatou e e feruri tatou i te tusia ta Iesu Mesia i rave no te mau taata atoa.

Te mea ta te Faaora i rave no tatou mai Getesemane tae atu i Golagota, e mea ïa tei ni‘a’tu i to’u aravihi ia ite. Ua rave Oia i ni‘a Ia’na te teimaha o ta tatou mau hara e ua aufau i te hoo mure ore e tei titauhia eiaha no te hapa tumu noa a Adamu no te hara e te hapa atoa râ a te miria e miria varua taata tei ora mai na. Ua faatupu taua tusia mure ore ra e te mo‘a « oia o te Atua o tei hau a‘e i te mau mea atoa ra, i te rurutaina no te mauiui, e ua tahe maira te toto na te mau poa atoa, e ua mauiui i te tino e te varua atoa hoi » (PH&PF 19:18).

Ua mauiui Oia no’u.

Ua mauiui Oia no outou.

Ua î roa to’u varua i te mauruuru rahi ia hi‘o vau i te auraa faufaa rahi o teie tusia. Te faahaehaa nei te reira ia’u ia ite e ua farii te taato‘araa i teie horo‘araa e te pi‘o nei to ratou aau Ia’na ia nehenehe ia faaorehia e ia tamâhia ta ratou mau hara, noa’tu te morehu o ta ratou hape e aore râ te teimaha o ta rarou hopoi‘a.

E nehenehe tatou ia tamahia e ia viivii ore faahou â. E nehenehe tatou e faaorahia e te tusia mure ore a to tatou Faaora here.

Na vai e tamahanahana ia tatou ?

Aita roa te hoê o tatou i farii i te iteraa hohonu o te mea tei mauiuihia e to tatou Fatu, te vai ra to tatou iho hora morehu e te maramara—te mau taime ia oto tatou e ia pe‘ape‘a ho‘i, e e au ra e, e mea rahi a‘e i te roaa ia tatou ia faaoroma‘i. Te vai ra te taime e taumi mai ma te aroha ore, te teimaha e te oto no ta tatou mau hara.

No reira, ia faateitei ana‘e tatou i to tatou aau i te Fatu ra i roto i taua mau taime ra, papû roa e ite e e taa mai Oia. Oia tei mauiui ma te pipiri ore no tatou i roto i te ô e i ni‘a i te satauro, eita roa Oia e vaiiho ia tatou ma te tamahanahana ore i teie nei. E haapuai, e faaitoito e e haamaitai Oia ia tatou. E haati Oia ia tatou i To’na rima here.

E riro Oia ei hau atu i te hoê melahi no tatou.

E hopoi mai Oia i te haamaitairaa o te tamahanahana, te ora, te ti‘aturi e te faaoreraa hara.

O Oia to tatou Taraehara.

To tatou Faaora.

To tatou Faaora aroha e to tatou Atua haamaitai.

Nota

  1. Te tahu’a tei paraparau i te oro‘a hunaraa o Frans Schwarz tei parau e « e aravihi hanahana mau ta’na ohipa rave rima e e au ra ua hau atu i te hoê haapiiraa » (Emmilie Buchanan-Whitlock, « History of Artists’ Lives Gives Greater Context for Exhibit, » Deseret News, 29 no setepa 2013, deseretnews.com)

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

Na mua outou i te haapii, a imi i te arata‘iraa a te Varua no te tauturu ia outou ia taa i te mau hinaaro taa ê o te feia ta outou e haapii atu. A faa‘ite ai outou i te mau tuhaa no roto mai i te parau poro‘i a te peresideni Uchtdorf, a faa‘ite papû atu no te Faaora e no Ta’na tusia faaora. A feruri i te ani atu i te feia ta outou e haapii ra, e aha te auraa no ratou Ta’na Taraehara e nahea ratou ia ite mai i te tamahanahana a te Fatu i roto i to ratou mau « hora morehu e te maramara ».