2014
Tamahine rave fafauraa na te Atua
Novema 2014


Tamahine rave fafauraa na te Atua

Mai te mea, e faatumu te mau tamahine a te Atua i ni‘a i te hiero e i ni‘a i ta ratou mau fafauraa mo‘a, e ti‘a ïa i te Atua ia faatae mai i te mau haamaitairaa i te taata iho e ma te mana rahi.

E te mau tuahine here e, farii mai i te tapa‘o no to’u here ia outou. I teie taime, noa’tu te vahi tei reira outou i te ao nei, te ti‘aturi nei au e, te ite nei outou i te here o te Fatu ia outou tata‘itahi, e i te faaiteraa a te Varua i to outou aau i te parau poro‘i tei himenehia iho nei e teie pŭpŭ himene nehenehe roa. Te apiti nei au i to’u iteraa papû i to ratou : Ua ite au e, te ora nei to’u Faaora e ua here Oia ia tatou tata‘itahi.

Te amui nei tatou i teie pô ei mau tamahine rave fafauraa na te Atua. Eita to tatou matahiti, to tatou huru oraraa, e to tatou huru taata e nehenehe e faataa ê ia tatou, i te mea e, i ni‘a’tu i te reira, e mau tamahine tatou Na’na. Ua fafau tatou e haamana‘o tamau noa tatou i Ta’na Tamaiti.

Ua putapû roa to’u aau i te puai o taua fafauraa ra, a toru hepetoma i ma‘iri a‘e nei a parahi ai au i roto i te hoê oro‘a bapetizoraa. I mua ia’u te parahi ra e va‘u tamarii nehenehe roa ma te faatura, e tei î roa i te oaoa i te mea e, ua tae mai taua mahana taa ê ra no ratou. A hi‘o ai au i roto i to ratou mata oaoa, e ere hoê noa pŭpŭ tamarii ta’u e hi‘o nei. Te mana‘o nei râ vau e, ua hi‘o vau ia ratou mai te Fatu i na reira―ei taata hoê. Ua ite au ia Emma e ia Sophia e ia Ian e ia Logan e ia Aden e ia William e ia Sophie e ia Micah. E ravehia te fafauraa no te bapetizoraa na te taata hoê. Ua faaahuhia ratou i te ahu uouo, teie ratou―ua ineine e te hinaaro nei ma to ratou aau atoa e va‘u matahiti, ia rave i ta ratou fafauraa matamua i te Atua.

A feruri na e a hi‘o na i te mahana o to outou iho bapetizoraa. Noa’tu e, e nehenehe ta outou e haamana‘o i te mau mea e rave rahi, e aore râ, i te tahi noa mau mea rii, a tamata ia ite i teie nei i te auraa o te fafauraa ta outou iho i rave. I muri a‘e i te faahitiraahia to outou i‘oa, ua utuhihia outou i roto i te pape e ua ti‘a mai ei tamahine na te Atua―e tamahine ma‘itihia, e tamahine tei hinaaro ia piihia i te i‘oa o Ta’na Tamaiti e tei fafau ia pee Ia’na e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa.

Na te mau fafauraa i te Atua e tauturu ia tatou ia ite e, o vai mau tatou. Na te reira e faatuʻati ia tatou tata‘itahi i ni‘a Ia’na, ei reira tatou e ite ai i to tatou faufaa i mua i To’na aro, e i to tatou parahiraa i roto i To’na basileia. Noa’tu eita tatou e taa hope roa, ua ite râ Oia ia tatou e ua here ia tatou tata‘itahi. A feruri i te reira―te mau nei tatou tata‘itahi i te reira huru parahiraa i roto i To’na mafatu. To’na hinaaro maori râ, ia ma‘iti tatou i te e‘a e faaho‘i atu ia tatou Ia’na ra.

Noa’tu te faufaa rahi o te fafauraa o te bapetizoraa, o te haamataraa noa ïa te reira―te uputa te reira e ti‘a ai tatou i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore ra. I roto i to tatou tere, te vaira te mau fafauraa o te hiero e ti‘a ia ravehia e te mau oro‘a no te autahu‘araa e ti‘a ia fariihia. Mai ta Elder David A. Bednar i faahaamana‘o mai ia tatou, « A ti‘a ai tatou i roto i te mau pape o te bapetizoraa, ua haamata tatou i to tatou tere i te hiero. »1

E ere te rave-noa-raa i te mau fafauraa, te haapa‘oraa atoa râ ma te itoito i te reira mau fafauraa, e ineine ai tatou no te farii i te ora mure. Ta tatou ïa tia‘iraa, ta tatou ïa titauraa, e to tatou ïa oaoa.

Ua ite mata roa vau i te mana o te mau fafauraa a hi‘ohi‘o noa ai au i to’u na metua, tei here e tei ora i te evanelia. I roto i to’u metua vahine here, ua fana‘o vau i te ite-papû-raa i te mau faaotiraa o te mau mahana atoa a te hoê tamahine ma‘itihia e te Atua. Oia’toa i to’na apîraa, e itehia ta’na mau ma‘itiraa, ta’na mau titauraa matamua, e e faaite te reira e, e pipi mau oia na Iesu Mesia. E ite au i te hau, te puai, e te parururaa te tae mai i roto i to’na oraraa a rave ai oia e a haapa‘o ai oia i te mau fafaufaa mo‘a i roto i to’na tere. Ua riro to’na oraraa i ni‘a i teie fenua ei faaiteraa no to’na here i te Faaora e no to’na hinaaro ia pee Ia’na. Aue ia e, te hinaaro nei au e pee i to’na hi‘oraa.

Ua haamata te oraraa amui o to’u na metua na roto i te hoê huru mataro-ore-hia. Ua haamata ïa i te matahiti 1936. Te arapae papû ra raua e te faaineine ra no te faaipoipo, a farii ai to’u metua tane i te hoê rata e titau maira ia’na ia tavini i te hoê misioni rave tamau i te fenua Afirita Apatoa. Te na ô ra te rata e, mai te mea, e mea ti‘amâ oia e te hinaaro nei ia tavini, titauhia ia’na ia farerei i to’na episekopo. Te ite oioi ra outou e, e mea taa ê rii te faanahoraa no te piiraa ei misionare i taua tau ra ! Ua faaite atura o papa i te rata i to’na hoa here, o Helen, e ua faaoti a‘era raua ma te uiui ore e tavini oia.

I te roaraa e piti hepetoma na mua a‘e oia a reva ai, e farerei o mama ia papa pauroa te mahana no te tamaa i roto i te Memory Grove i piha‘i iho i te oire no Roto Miti. I roto i te hoê o taua mau tamaaraa ra, i muri a‘e i te haapaeraa maa e te pure no te farii i te arata‘iraa, ua parau atura to’u metua vahine i ta’na here o Claron e, mai te mea e, e hinaaro noa â oia, e faaipoipo oia ia’na hou a reva’tu ai oia. I te omuaraa o te Ekalesia, i te tahi mau taime ua piihia te mau tane no te rave i te ohipa misionare e ua vaiiho ratou i ta ratou vahine e te utuafare i te fare. No reira, ua na reira atoa to’u metua vahine e to’u metua tane. Na roto i te parau faati‘a a to’na feia faatere no te autahu‘araa, ua faaoti a‘era raua e faaipoipo hou a reva’tu ai oia i ta’na misioni.

I roto i te hiero no Roto Miti, ua farii o mama i to’na oro‘a hiero, e i muri iho, ua faaipoipohia raua no te tau e no te tau a muri atu e te peresideni David O. McKay. E haamataraa ha‘iha‘i roa to raua. Aita e hoho‘a, aita e ahu faaipoiporaa nehenehe, aita e tiare, e aita e fariiraa no te faahanahana i taua taime ra. Ta raua faatumuraa maramarama maitai tei ni‘a ïa i te hiero e i ta raua mau fafauraa. No raua, tei roto i te mau fafauraa te mau mea atoa. E ono noa mahana i muri a‘e i te faaipoiporaa e i roto i te aroha ta‘i, ua reva’tu to’u papa i Afirita Apatoa.

Tera râ, ua hau atu to raua faaipoiporaa i to raua here rahi no te tahi e te tahi. E here atoa to raua i te Fatu e te hinaaro ia tavini Ia’na. Na te mau fafauraa mo‘a o te hiero i ravehia e raua i horo‘a ia raua i te puai e te mana no te amo ia raua i te roaraa o na matahiti e piti to raua taa-ê-raa. Te vai ra to raua ite-atea-raa i te opuaraa o te oraraa, e i te mau haamaitairaa tei fafauhia o te tae mai i te feia e haapa‘o maitai i ta ratou mau fafauraa. Ua puai a‘e teie mau haamaitairaa atoa i to raua faatusiaraa e te taa-ê-raa no te taime poto.

E ere paha teie i te rave‘a ohie roa no te haamata i te hoê oraraa faaipoipo, ua itehia râ e, e rave‘a maitai te reira no te haamau i te niu no te hoê utuafare mure ore. I te taeraa mai te mau tamarii, ua ite matou e, eaha te mau mea faufaa roa a‘e no to matou na metua. O to raua ïa here i te Fatu e to raua hinaaro aueue ore ia haapa‘o i te mau fafauraa ta raua i rave. Noa’tu e, ua faaru‘e mai to’u na metua toopiti, te haamaitai noa nei â to raua hoho‘a o te parau ti‘a i to matou utuafare.

E itehia te hoho‘a o to raua oraraa i roto i te mau parau a te tuahine Linda K. Burton : « Te rave‘a papû a‘e no te haapuai i te hoê utuafare, to teie nei e to ananahi, o te haapa‘oraa ïa i te mau fafauraa ».2

Aita i hope to raua pu‘e tau ati e te tamataraa. E toru matahiti i muri a‘e i te ho‘iraa mai o papa na ta’na misioni, te u‘ana ra te Piti o te Tama‘i Rahi o te ao nei, e mai te tahi atu mau taata e rave rahi, ua faaô oia ia’na i roto i te nuu faehau. E ua taa ê faahou oia i te utuafare no na matahiti e maha no te tavini i roto i te nuu moana, i ni‘a i te mau pahi tama‘i i roto i te moana patifita.

Ua riro taua taime ra ei taime fifi roa no to’u na metua ia faataa-ê-faahou-hia raua. Area râ, no to’u metua vahine, ua riro atoa taua mau mahana mo‘emo‘e ra, e te pe‘ape‘a, e te papû ore, ei taime faaiteraa rahi no te muhumuhu a te Varua tei parau mai i te mau fafauraa mure ore, te tamahanahanaraa e te hau i rotopu i te vero.

Taa ê noa’tu to’na mau fifi, ua ora to’u metua vahine i te hoê oraraa faufaa tei î i te oaoa, te popou, te here e te taviniraa. Ua itehia to’na here i te Faaora i roto i te huru o to’na oraraa. Te vai ra hoê tuʻatiraa taa ê roa to’na i te ra‘i e tae noa’tu i te hoê horo‘araa e te aravihi ia here e ia haamaitai i te mau taata atoa ati a‘e ia’na. E itehia to’na faaroo i te Atua e to’na ti‘aturi i Ta’na mau fafauraa : « i roto i te mau parau a te peresideni Thomas S. Monson no ni‘a i te hiero a parau ai oia, « aita e tusia rahi atu, aita e hoo teimaha atu, aita e tautooraa fifi atu no te farii i te reira mau haamaitairaa ».3

I roto i te mau pu‘e tau atoa o to’na oraraa, ua faaitoitohia e ua haamaitaihia o mama na roto i to’na here i te Fatu e na roto i te mau fafauraa ta’na i rave e i haapa‘o maitai.

E mea papû maitai e, e mea taa ê te huru o to outou oraraa i to’na. Tera râ, te mau parau tumu o to’na oraraa, e au atoa ïa ia tatou paatoa. Mai te mea, e faatumu te mau tamahine a te Atua i ni‘a i te hiero e i ni‘a i ta ratou mau fafauraa mo‘a, e ti‘a ïa i te Atua ia faatae mai i te mau haamaitairaa i te taata iho e ma te mana rahi. Mai te hi‘oraa o to’u metua vahine no’u, e vaiiho atoa mai ta outou ma‘itiraa ia ti‘aturi e ia haapa‘o i te mau fafauraa, i te hoê faufaa rahi o te faaroo no te feia e pee ia outou. No reira, e te mau tuahine here, nahea e noaa ai ia tatou te mana e te mau haamaitairaa o te mau fafauraa o te hiero ? Eaha ta tatou e nehenehe e rave i teie nei no te faaineine ia tatou no te reira mau haamaitairaa ?

A ratere haere ai au, ua itehia ia’u, te vai ra te mau tuahine no te mau huru faito matahiti atoa, te mau huru faito oraraa atoa, ua horo‘a mai to ratou oraraa i te mau pahonoraa i teie mau uiraa.

Ua farerei au ia Mary i muri noa mai i te va‘uraa o to’na mahana fanauraa. Mai te tahi atu mau taata e rave rahi, e oaoa rahi to’na no rave i te ohipa aamu utuafare, e ua roaa ia’na 1 000 i‘oa no te ohipa hiero. Te faaineine nei o Mary ia’na i teie nei no te haamaitairaa ia tomo i roto i te hiero ia tae‘ahia to’na matahiti i te 12.

E 13 matahiti to Brianna, e ua here i te rave i te aamu utuafare e te ohipa hiero. Ua farii oia i te titauraa hiero a Elder Neil L. Anderson.4 Ua faaineine oia e rave rahi hanere i‘oa no te ohipa hiero, e, ua ani atoa oia i to’na utuafare e to’na mau hoa no te rave i te mau bapetizoraa. I roto i teie ohipa mo‘a, te fariu nei te aau o Brianna eiaha i ni‘a noa i to’na hui metua i te fenua nei, i ni‘a atoa râ i to’na Metua i te Ao ra.

Noa’tu e, e taure‘are‘a ohipa roa o Anfissa o te rave nei i te ohipa e te haere atoa nei i te haapiiraa, te faataa nei oia i te taime no te haere i te hiero i te mau hepetoma atoa. Te imi nei oia i te heheuraa e te ite nei oia i te hau a tavini ai oia i roto i te fare o te Fatu.

Katya, te hoê tuahine here no Ukraine, e here rahi to’na no te hiero. Hou a hamanihia ai te hiero i Kyiv, ua faatusia oia e te tahi atu mau taata i roto i ta’na amaa no te tere e 36 hora na ni‘a i te pereoo uta taata no te haere i te hiero i Helemani hoê taime i te matahiti. Ua pure teie mau Feia Mo‘a itoito, ua tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, ua himene i te mau himene, e ua tau‘aparau i ni‘a i te evanelia a ratere noa ai ratou. Ua parau mai o Katya ia’u e, « i to matou taeraa i te hiero, ua ineine matou no te farii i te mea ta te Fatu i horo‘a mai ia matou ».

Mai te mea e, e hinaaro tatou ia farii i te mau haamaitairaa atoa a te Atua o te horo‘a-noa-hia mai, e ti‘a ïa i to tatou haerea i te fenua nei ia faatorohia i te hiero. Ua riro te mau hiero ei faaiteraa no te here o te Atua. Te ani nei Oia ia tatou paatoa ia haere, ia haapii mai no ni‘a Ia’na, ia ite i To’na here, e ia farii i te mau oro‘a autahu‘araa i titauhia no te ora mure ore i piha‘i iho Ia’na. E rave hoê-hoê-hia te fafauraa tata‘itahi. E mea faufaa i te Atua te tauiraa rahi o te aau. E taa-ê-raa rahi to te reira no outou. I te mea e, ia haere ana‘e tatou i roto i To’na fare mo‘a, e nehenehe tatou e « faatarahia i [To’na] mana… [To’na] i‘oa… i ni‘a [ia tatou]… [To’na] hanahana… ati noa a‘e [ia tatou], e [Ta’na] mau melahi ia haapa‘o noa mai ia [tatou] ».5

Te faaite atu nei au ia outou i to’u iteraa papû e, te ora nei to tatou Metua i te Ao ra. Na roto i Ta’na Tamaiti here, o Iesu Mesia, e tupu ai te mau tia‘iraa atoa, te mau fafauraa atoa, e te mau haamaitairaa atoa. E mata na tatou ia farii i te faaroo no te ti‘aturi Ia’na e i Ta’na mau fafauraa, ta’u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. David A. Bednar, « Mau ma te tura i te hoê i‘oa e te ti‘araa », Liahona, Me 2009, 98.

  2. Linda K. Burton, « Titauhia : Te rima e te aau no te haapeepee i te ohipa » Liahona, Me 2014, 123.

  3. Thomas S. Monson, « Te Hiero Mo‘a―E Mori no to te Ao nei », Liahona, Me 2011, 92.

  4. Hi‘o templechallenge.lds.org.

  5. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 109:22.