2014
Utuafare : Te mafatu o te haapiiraa
Atopa 2014


Utuafare: Te mafatu o te haapiiraa

Ia paturu ana‘e te haapiiraa i te fare pure i te haapiiraa i te utuafare, te patu ra ïa outou i te hoê niu paari o te oraraa i te evanelia.

« Eiaha e haamo‘e i te tai‘o i te mau tai‘oraa no te haapiiraa o te hepetoma i muri nei ». Te haamana‘o ra anei outou i tera mau parau ? Pinepine teie mau parau taparu i te faaroohia na roto mai i te hoê orometua i te pae hopea o te haapiiraa i te piha fare pure.

E no te mea hoi e, e mea faufaa rahi ia faaineine ia outou no ta outou mau haapiiraa no te Sabati, e feruri anei outou i te tahi taime e, ta outou opuaraa hoê roa i roto te tuatapaparaa e te feruriraa o te ineine-roa-raa outou no te sabati ?

Te ti‘araa mau, ia ravehia na te tahi atu pae.

Te mau « ohipa haapiiraa, te mau faanahonahoraa, e te mau faaoaoaraa atoa a te Ekalesia, ua faatumuhia ïa i ni‘a i te utuafare ma te paturuhia e te Ekalesia ».1 Te auraa ra, ia riro mau ta tatou mau pureraa ei patururaa i te ohipa haapiiraa a te taata hoê e a te utuafare. Mai ta te episekopo faatere o Gary E. Stevenson i haapii mai, « te vahi matamua no te haapii e no te haapii mai, o te fare ïa ».2 Ia faatumu-ana‘e-hia te haapiiraa mai e te haapiiraa atu i roto i te utuafare, e tupu mai te hoê mana o te arata‘i atu i te faafariuraa.

O tera te parau poro‘i o te haapiipiiraa matahiti a te pŭpŭ tauturu no te matahiti 2014, « Learning and Teaching in the Home and the Church (Haapiiraa mai e te haapiiraa’tu i roto i te utuafare e i te Ekalesia) » o te vai ra i ni‘a i te itenati annualtraining.lds.org. « Aore hoê o tatou e haafaufaa ore nei i te haapiiraa i te fare pureraa », te parau ïa a Elder Jeffrey R. Holland no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo. « Ua na reira tatou i roto i to tatou oraraa taatoa, tera râ, te hinaaro nei tatou ia ravehia te reira e 24/7 i roto i to tatou oraraa ».3 Ia tuu ana‘e outou i te reira haapiiraa 24/7 i roto i te mau mahana atoa o to outou oraraa utuafare, e ti‘a ïa ia outou ia haamau i te hoê niu paari no te hoê « fare no te haapiiraa » (PH&PF 88:119) o te horo‘a mai ia outou e i to outou utuafare i te hoê faaearaa e te hoê parururaa pae varua.

Haapiiraa mai i te utuafare

Eita paha outou e ite tamau oioi noa i te hopearaa, tera râ, mai te mea e, e faaohipa outou i te mau taime rii ha‘iha‘i atoa no te haapii mai e te haapii atu i roto i ta outou ohipa i te mau mahana atoa, e nehenehe te reira e riro mai ei ohipa puai. Teie te huru no e rave rahi mau utuafare iteraa i taua ohipa ra i roto i to ratou oraraa.

Te mau taime rii ha‘iha‘i

Hōho’a
A father and son carrying skateboards as they walk down a wet road.

« Te vai ra te tahi mau taime e ere i te mea au roa ia tau‘aparau i te tahi mau tumu parau no ni‘a i te evanelia. Ua riro te mau taime haapiiraa opua-ore-hia ei haamaitairaa rahi no maua no te haapii i te mau haapiiraa faufaa i ta maua mau tamarii. Ua hau a‘e te taime haapiiraa opua-ore-hia i roto i te hoê mahana, i te mau taime haapiiraa opuahia, no reira, e rave papû maua i taua mau taime ra no te haapii i te mau parau tumu faufaa i ta maua mau tamarii. Ei hi‘oraa, e haapii au i te parau no te haavare ore ia haere ana‘e au e hoohoo i te fare toa. E mea haapii ohie a‘e te mau tamarii i te mau parau tumu mai te mea e, e ite ratou e nahea ia faaohipa i te reira ».

Mona Villanueva, Philippines

Te mau ratereraa e te mau aparauraa

Hōho’a
A mother and her young daughters sitting together on a sofa. They are looking at a magazine.

« E faahoro vau i ta‘u mau tamahine i te fare haapiiraa na ni‘a i te pereoo utaraa taata i te mau po‘ipo‘i atoa, no reira, e rave rahi taime no matou ia paraparau. I te hoê taime i ma‘iri a‘e nei, ua ite matou i te hoê tane e te vahine faaipoipo te tatama‘i ra. Ua fariu oioi mai ra ta‘u mau tamahine i ni‘a ia’u e ua tia’i ratou ia parau vau i te hoê parau. Tera râ, ua ui atura vau ia ratou eaha to ratou mana‘o no ni‘a i te ohipa tei tupu. Ua parau mai ra ratou ia’u e, te mana‘o nei ratou e, eita roa’tu e ti‘a i te hoê tane ia parau mai te reira te huru i ni‘a i ta’na vahine. I muri iho i te reira, ua tau‘aparau matou i ni‘a i te parau no te faaipoiporaa e te autaatiraa. Ua hope to matou tere pereoo e 30 minuti i roto i te hoê huru maitai e te putapû roa ».

Mario Lorenz, Guatemala

Aparaparauraa i te taime tamaaraa

Hōho’a
Mother and children making cookies.

« Ua tauturu te mau taime ha‘iha‘i opua-ore-hia ia’u ia faatupu i te auraa maitai a‘e i rotopu i ta’u mau tamarii. Ia parahirahi ana‘e matou i ni‘a i te amuraa maa i te fare tŭtu no te amuamu rii i muri a‘e i te haapiiraa, e paraparau matou no ni‘a i te mau mea i tupu i te fare haapiiraa. Pinepine te hoê o ratou i te faahiti mai i te hoê mea ta te hoê hoa i parau e aore ra, to’na mana‘o no ni‘a i te hoê mea ta te hoê taata i parau e aore ra, i rave. Ei reira vau e faaite ai i to’u iho iteraa, e a paraparau ai i ni‘a i te mana‘o o ta’u tamarii no ni‘a i te ohipa tei tupu. Te mana‘o nei au e, na roto i te paraparauraa i te mau tamarii i te taime haape‘ape‘a ore, e rahi atu to ratou hinaaro ia paraparau i ni‘a i te mau tumu parau faufaa i te taime a tupu mai ai te hinaaro, i te mea e, ua tae‘ahia ia ratou te hoê faito ti‘aturiraa, ma te ite e, e faaroo i to ratou na metua ».

Alyson Frost, Heleni

Hoê taatiraa aupuru

Hōho’a
Young family in New Zealand. The parents are holding their two boys.

« Ua ite maua ta’u vahine e, tei ia maua te hopoi‘a matamua no te haapii i ta maua mau tamarii e ere râ te hopoi‘a na te feia faatere, tera râ, te mauruuru nei maua no te ohipa ta ratou e rave nei e te tauturu nei maua i te taime e nehenehe ta maua. E mea faahiahia roa te feia faatere i roto i ta maua paroisa o te haapa‘o maitai nei i te feia apî e i te mau tamarii, e te rave nei i te mau mea atoa e ti‘a ia ratou no te tauturu ia ratou ia ite i to ratou puai ia au i te ohipa i ravehia e te mau metua. Ua farerei au i te episekopo i te tahi mau taime, e e mea maitai roa ta’u aparauraa e te feia faatere no te feia apî, e te ani pinepine mai nei ratou i te huru o ta’u mau tamarii e to ratou haereraa i mua. Na roto i to matou aparau-pinepine-raa i ni‘a i te haereraa i mua o ta maua mau tamarii, ua tauturu te reira ia matou paatoa ia haroaroa nahea ia tauturu ia ratou tata‘itahi ».

Jesse N. Arumugam, Afirita Apatoa

Te puai i roto i te mau papa‘iraa mo‘a

Hōho’a
Man studying the scriptures.

« Ua tauturu te tai‘oraa papa‘iraa mo‘a ia’u ia haapii mai no ni‘a i te Mesia e To’na huru, ia ti‘a ia’u ia riro mai Ia’na ra te huru. Ua horo‘a atoa mai te reira i te Varua puai ia’u, o te arata‘i nei e o te haapii nei ia’u nahea ia faaohipa i te reira mau mea ta’u i apo mai, ia ti‘a ia’u ia ineine no te aro i te mau titauraa o te oraraa e i te mau faahemaraa ta Satane e huri mai nei i ni‘a ia’u. Ia ore teie haamaitairaa i roto i to‘u oraraa, ua ite au e, eita e tae‘ahia ia’u to’u puai ei tamaiti na te Atua ».

Nathan Woodward, Peretane

Haapiiraa i te fare pureraa : 10 Parau tumu e ti‘a i te mau orometua atoa ia ite

Taa‘e atu te haapuairaa i te mana o te haapiiraa mai e te haapiiraa atu i roto i te utuafare, e nehenehe atoa ta tatou e haapuai i te iteraa i te piha haapiiraa i te fare pureraa. Mai te mea e, e faaohipa te mau orometua i teie nau parau tumu hoê 10, e faatupu ïa ratou i te faafariuraa i roto i te oraraa o te feia ta ratou e haapii atu.

  1. A aparau e te mau metua, tei ia ratou te ti‘araa orometua matamua, no te imi i te mau hinaaro o te mau melo o te piha haapiiraa, e a haapii atu i te reira mau hinaaro.

  2. A faaineine e a haapii atu na roto i te Varua. A imi i te mau uiraa e i te mau ohipa haapiiraa o te faatae mai i te arata‘iraa a te Varua i roto i te mau aparauraa, e a faaamu i te huru varua o te mau melo o te piha haapiiraa.

  3. A haapii i te taata, eiaha te haapiiraa.

  4. A faatumu i ni‘a i te mau haapiiraa tumu mau o te evanelia.

  5. A haapii papû hoê e aore ra, e piti parau tumu faufaa, eiaha râ e tamata i te haapii i te taatoaraa o te materia haapiiraa.

  6. A titau i te Varua na roto i te vaiihoraa i te mau taata atoa ia pahono i te haapiiraa (a hi‘o PH&PF 88:122).

  7. A horo‘a i te hoê titauraa puai ia rave—eiaha noa hoê ohipa no te afa‘i i te fare e te tai‘o, hoê râ ohipa e faaohipa i te fare.

  8. A faaite i to outou iteraa papû no ni‘a i te haapiiraa tumu—i te pae hopea o te haapiiraa e i te mau taime atoa e faaûru mai te Varua ia outou.

  9. A ora i te evanelia, e « a faatitiaifaro » i to outou iho utuafare (a hi‘o PH&PF 93:43-44, 50).

  10. A imi i te mau rave‘a e ti‘a i te haapiiraa ia tere noa i te mau taime opua-ore-hia i te mau mahana atoa o te oraraa.

Te mau nota

  1. Manuel 2 : Administration de l‘Eglise (2010), 1.4.

  2. Gary E. Stevenson, i roto i te « The Ward Council—We’re All in This Together (Te apooraa paroisa—tei roto tatou paato‘a » (hoho‘a video no te haapiipiiraa matahiti 2014 a te pŭpŭ tauturu), annualtraining.lds.org.

  3. Jeffrey R. Holland, i roto i te « Learning and Teaching in the Home and the Church—the Home (Haapiiraa mai e te haapiiraa’tu i roto i te utuafare e i te Ekalesia—te Utuafare) » (hoho‘a video no te haapiipiiraa matahiti 2014 a te pŭpŭ tauturu), annualtraining.lds.org.