2014
Haapeepee i te ohipa
June 2014


Parau Poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Tiunu 2014

Haapeepee i te ohipa

Hōho’a
Peresideni Thomas S. Monson

Ua ite anei outou e, ua 98 matahiti teie Ekalesia, tei faaho‘i-faahou-hia mai, a raʻehia ai te 100raa tĭtĭ ? Areʻa râ, e 30 noa matahiti i muri mai, ua oti te Ekalesia i te faanahoraa i te pitiraa o te 100raa tĭtĭ ? E e va‘u noa matahiti i muri mai, e ua hau i te 300 tĭtĭ ta te Ekalesia. I teie mahana, ua hau tatou i te 3 000 tĭtĭ puai.

No te aha teie tupuraa i rave ai i te hoê faito vitiviti ? No te mea anei, ua mâtau-maitai-hia tatou ? No te mea anei, e mau fare pureraa haviti ta tatou ?

E mea faufaa roa teie mau mea, te tumu râ te Ekalesia i tupu ai i teie mahana no te mea ua faa‘ite te Fatu e na reira oia. I roto te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, te na ô ra Oia, « Inaha, e [haapeepee] au i ta’u ohipa i roto i te tau mau no te reira ».1

Tatou, te mau tamarii varua na to tatou Metua i te Ao ra, ua tonohia mai tatou i te fenua nei i teie taime ia ti‘a ia tatou ia amui atu i roto i te haapeepeeraa i teie ohipa rahi.

Aita roa te Fatu, i to’u iteraa, i faa‘ite e, ua taoti‘ahia Ta’na ohipa i te tahuti nei. Aita roa, e haere roa Ta’na ohipa i te mure ore. Te ti‘aturi nei au e, te haapeepee nei Oia i Ta’na ohipa i te ao varua. Te ti‘aturi atoa nei au e, e na roto i Ta’na mau tavini i ô na, te faaineine nei te Fatu e rave rahi mau varua ia farii i te evanelia. Ta tatou ohipa o te imiraa ïa i to tatou feia i pohe e i muri iho ia haere i te hiero e ia rave i te mau oro‘a mo‘a o te riro i te faatae i te feia i ô mai i te paruru i taua mau rave‘a nei o ta tatou i farii.

Te ohipa rahi nei te feia mo‘a maitai atoa, ratou tei roto i te ao varua ; ua parau te peresideni Brigham Young (1801-77). « Te aha ra ratou i reira ? Te poro ra, te poro tamau noa ra, e te faaineine nei i te e‘a no tatou ia faaoioi mai i ta tatou ohipa no te paturaa i te mau hiero i ô nei e i te tahi atu vahi ».2

I teie nei, e ere te ohipa aamu utuafare i te mea ohie. Outou i te mau pae fenua no « Scandinavie », te ite nei au i to outou peʻapeʻa. Ei hi‘oraa, i ni‘a i to’u reni tupuna tuete, te i‘oa o to’u papa ruau o Nels Monson ; te i‘oa o to’na papa e ere roa’tu o Monson, o Mons Okeson râ. Te i‘oa o te papa o Mons, o Oke Pederson, e te i‘oa o to’na papa o Peter Monson—ho‘i mai i i ni‘a i te i‘oa Monson faahou.

Te tia‘i nei te Fatu ia outou e ia’u nei ia rave maitai i ta tatou ohipa aamu utuafare. Te mana‘o nei au e, te ohipa matamua ta tatou e ti‘a e rave mai te mea e rave maitai tatou i ta tatou ohipa, oia ho‘i, ia vai te Varua o te Metua i te Ao ra ia tatou nei. Ia ora ana‘e tatou ma te parau ti‘a, mai ta tatou i mâtau i te ora, e iriti Oia i te e‘a no te tupu-hope-raa o te mau haamaitairaa, o ta tatou hoʻi e imi nei ma te aau tae e te itoito.

E hape ihoa tatou, tera râ aore hoê o tatou e nehenehe e riro mai ei taata aravihi i roto i teie ohipa aamu utuafare maoti râ e haamata na mua tatou ei taata tuhou. No reira, e mea ti‘a ia tatou ia ouʻa atu i roto i teie ohipa, e ia faaineine ia tatou no te tahi mau ta‘umaraa fifi. E ere teie i te ohipa ohie, ua tuu râ te Fatu i te reira i ni‘a iho ia outou, e ua tuu Oia i te reira i ni‘a iho ia’u.

A tutava ai outou i roto i te ohipa aamu utuafare, e farerei atu outou i te mau faatafifiraa, e e riro outou i te parau ia outou iho, « aore roa e mea o ta’u e nehenehe faahou e rave ». Ia tae outou i reira, a tuu i to outou turi avae i raro e a ani i te Fatu ia iriti i te e‘a, e e iriti atu Oia i te e‘a no outou. Te faa‘ite papû nei au, e parau mau te reira.

Ua here te Metua i te Ao ra i Ta’na mau tamarii i te ao varua, mai Ta’na i here ia outou e ia’u nei. No ni‘a i te ohipa no te faaoraraa i to tatou feia i pohe, ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « E i teie nei a piri atu ai te mau opuaraa rarahi a te Atua i to ratou faaotiraa, e a tupu ai te mau mea tei parauhia e te mau peropheta, e a haamauhia’i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei, e a faahoihia’i te haapa‘oraa tahito o te mau mea, ua faaite mai te Fatu ia tatou i teie ohipa e teie haamaitairaa ».3

No ni‘a i to tatou mau tupuna, tei pohe ma te ite ore i te evanelia, te na ô ra te peresideni Joseph F. Smith (1838-1918) e, « Na roto i ta tatou mau ohipa e ofatihia te mau fifi o te tapea nei ia ratou, e ore te pouri, e e tae mai te maramarama i ni‘a ia ratou e e ite ratou i te ao varua ra i te ohipa i ravehia no ratou e ta ratou mau tamarii i ô nei, e e oaoa ratou i to outou rave faaotiraa i teie mau hopoi‘a ».4

E rave rahi mirioni e mirioni tamarii varua a to tatou Metua i te Ao ra o tei ore roa na i faaroo i te i‘oa o te Mesia na mua‘e i te poheraa e te tomoraa i roto i te ao varua. I teie nei râ, ua haapiihia mai ratou i te evanelia e te tia‘i nei ratou i te mahana i reira outou e o vau iho nei e rave ai i te ma‘imiraa te hinaarohia no te faaateatea i te e‘a, ia nehenehe ia tatou ia haere i te fare o te Fatu e ia rave no ratou, te ohipa o ta ratou e ore e nehenehe e rave no ratou iho.

E to’u mau taea‘e e mau tuahine, te faa‘ite papû nei au e e haamaitai mai te Fatu ia tatou a farii ai e a pahono ai tatou i teie titauraa.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

A feruri i te hoê aamu auhia no roto mai i to outou aamu utuafare e a faa‘ite atu i teie aamu i te feia ta outou e hahaere ra. E nehenehe ta outou e faa‘ohipa atu i te mau uiraa i roto i te tuhaa a te mau tamarii no te parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua (api 6) no te faaitoito i te feia ta outou e hahaere ra ia faa‘ite mai i to ratou aamu. A opua ia tai‘o i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 128:15 e ia tauaparau i te faufaa rahi no te raveraa i te mau oro‘a o te hiero no to tatou mau tupuna.

Te mau nota

  • Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:73.

  • Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young(1997), 302.

  • Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita (2007), 466.

  •  Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith (1998), 270.