2012
Ia vai noa i ropu
Tiurai 2012


Parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua, Tiurai 2012

Ia vai noa i ropu

Hōho’a
Na te peresideni Dieter F. Uchtdorf

I roto i te mau tarena e rave rahi i te ao nei, ua riro te ava‘e tiurai ei faaiteraa i te ropuraa o te matahiti. Te faahanahanahia nei e te faahaamana‘ohia nei te mau omuaraa e te mau hopearaa o te mau ohipa, are‘a te ropuraa ra, aita ïa.

Ua riro te mau omuaraa ei taime no te raveraa i te mau faaotiraa, no te hamani i te mau faanahoraa, no te faaî i te puai. Ua riro te mau hopearaa ei taime no te tamărûraa, e e tupu mai paha te mau mana‘o no te mau mea tei faaotihia e aore râ tei mo‘e. Mai te mea râ e feruri tatou e, tei ropu tatou i te mau ohipa, e riro te reira i te tauturu ia tatou eiaha noa no te taa maitai a‘e i te parau no te oraraa, no te ora atoa râ i te reira ma te maitai a‘e.

Te ropuraa o te ohipa misionare

Ia paraparau ana‘e au i to tatou mau misionare taure‘are‘a, e mea pinepine au i te parau ia ratou e, tei ropu ratou i ta ratou misioni. Noa’tu e no nanahi noa nei ratou i te taeraa mai e aore râ, ananahi ratou e ho‘i ai i to ratou fenua, e ani au ia ratou ia feruri ratou iho mai te huru ra e, tei ropu noa â ratou.

E riro paha te mau misionare apî i te feruri e, aita to ratou aravihi roa no te riro ei misionare maitai, e no reira, e faataime ratou i te paraparau e aore râ, i te rave i te ohipa ma te ti‘aturi e ma te itoito. E riro te mau misionare tahito tei fatata i te faaoti i ta ratou misioni i te pe‘ape‘a rii ia fatata mai te hopearaa o ta ratou misioni, e aore râ, e hamarirau rii ratou a feruri ai ratou eaha ra te mea ta ratou e rave i muri a‘e i ta ratou misioni.

Noa’tu te mau mea e tupu mai e te vahi ratou e tavini ai, te parau mau oia ho‘i ïa, e ueue te mau misionare a te Fatu, i te mau huero e rave rahi o te parau apî maitai i te mau mahana atoa. Te feruriraa ia ratou iho e tei ropu noa ratou i ta ratou misioni, na te reira e horo‘a i teie mau mono o te Fatu i te itoito e i te puai. Mai te reira ïa te huru no te mau misionare rave tamau, e mai te reira atoa te huru no tatou paatoa.

Tei ropu noa tatou te vairaa

Teie tauiraa i roto i te hi‘oraa, e ere ïa i te hoê mea no te faaanaanatae noa i te varua. Te vai ra râ te hoê parau mau faufaa rahi i muri mai i te feruriraa e, tei ropu noa tatou te vairaa. A hi‘o ana‘e tatou i to tatou vahi nohoraa i ni‘a i te hoho‘a fenua, e riro tatou i te parau e, tei te omuaraa tatou. Tera râ, mai te mea e, ia hi‘o haapapû maitai tatou, i te mau vahi atoa tei reira tatou, tei te ropuraa ïa o te hoê vahi aano.

Mai te reira ïa no te vahi, e mai te reira atoa no te tau. E mana‘o paha tatou e, tei te omuaraa e aore râ, tei te hopearaa tatou i to tatou oraraa, tera râ, ia hi‘o ana‘e tatou i te vahi ta tatou e ti‘a ra, i roto i te parau no te tau mure ore—ia ite ana‘e tatou e, i ora na to tatou varua i te hoê tau e ore roa e ti‘a ia tatou ia numera, e na roto i te maitai o te tusia e o te Taraehara a Iesu Mesia, e ora to tatou varua e a muri noa’tu—e ite tatou e, tei ropu mau tatou te vairaa.

Aita i maoro a‘e nei ua tupu te mana‘o i roto ia’u ia hamani faahou i te ofa‘i menema o to’u na metua. Aita te tau i faaherehere i te vahi hunaraa ma‘i, e ua feruri au e mea au a‘e ia faaapî i te ofa‘i menema, e tano a‘e ïa no te huru o to raua oraraa. A hi‘o ai au i te mau tai‘o mahana fanauraa e te mau tai‘o mahana poheraa i papa‘ihia i ni‘a i te ofa‘i menema, tei faatu‘atihia e te hoê reni iti ha‘iha‘i roa, na taua tapa‘o iti ha‘iha‘i ra o te hoê area taime o te oraraa i faaî ta‘ue i to’u varua e i to’u aau i te mau haamana‘oraa e rave rahi. Ua riro teie mau haamana‘oraa faufaa rahi ei faaiteraa no te hoê taime i ropu i te oraraa o to’u na metua e i ropu i to’u oraraa.

Noa’tu te faito o to tatou matahiti, noa’tu te vahi e nohohia ra e tatou, ia tupu te mau ohipa i roto i to tatou oraraa, tei ropu noa tatou te vairaa. Noa’tu te huru, e vai noa tatou i ropu e a muri noa’tu.

Te ti‘aturiraa ia vai i ropu

Oia mau, te vaira te mau taime omuaraa e te mau taime hoperaa i roto i to ratou oraraa, tera râ, e mau tapa‘o ana‘e te reira i ni‘a i te haerea o te ropu rahi o to tatou oraraa mure ore. Noa’tu e tei te omuaraa e aore râ tei te hopea tatou, te apî noa ra e aore râ ua ruhiruhia anei, e nehenehe ta te Fatu e faaohipa ia tatou no Ta’na mau opuaraa mai te mea e, e tuu tatou i te hiti i te mau mana‘o o te taoti‘a i to tatou aravihi ia tavini, e ia vaiiho Ia’na ia tarai i to tatou oraraa ia au i To’na hinaaro.

Te na ô ra te papa‘i Salamo e, « O te mahana teie i faaauhia e Iehova; e oaoa tatou, e e fana‘o i teie nei mahana » (Salamo 118:24). Te faahaamana‘o mai nei o Amuleka ia tatou e « Tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia farerei i te Atua; oia ïa; o te mahana ïa te mahana o teie nei oraraa, ia rave te taata i ta ratou ohipa » (Alama 34:32; teiaharaa papa‘i tei tuuhia). E ua papa‘i te hoê rohipehe e, « Te mau taime no teie nei—e mau tuhaa ïa no a muri atu ».1

Te vai-tamau-raa i ropu, e faaiteraa te reira e, aita e hopearaa to te ha‘uti, aita te ti‘aturiraa e mo‘e, e ere roa te pau i te hopearaa. No reira noa’tu te vahi tei reira tatou e aore râ eaha te huru o to tatou oraraa, tei mua ia tatou te omuaraa mure ore e te hopea mure ore.

E vai noa tatou i ropu.

Nota

  1. Emily Dickinson, « Forever—is composed of Nows », i roto The Complete Poems of Emily Dickinson, ed. Thomas H. Johnson (1960), 624.

Haapii i Teie Parau Poro‘i

A tau‘aparau e te utuafare e mea nahea ratou « ia vai noa i ropu » noa’tu e, te haamata ra e aore râ, te faahope ra ratou i te hoê mea. A faaitoito ia ratou ia rave i te maraa ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa e rave nei, eiaha e parahi noa i ni‘a i te mau mea tahito, e aore râ, e tia‘i noa i te ohipa e aore râ, i te opuaraa i muri. E nehenehe ta outou e parau ia ratou ia ma‘iti i te hoê mea e nehenehe ta te utuafare e rave no te faaohipa i teie a‘oraa, e ia faataa i te hoê tai‘o mahana ta ratou e ti‘aturi e, e oti taua titauraa ra i te ravehia.