2010
Te mau u‘i i natihia i roto i te here
Me 2010


Te mau u‘i i natihia i roto i te here

E tupu to tatou mau hinaaro tumu no te mau natiraa utuafare ia taamu-ana‘e-hia tatou i to tatou mau tupuna na roto i te mau oro‘a mo‘a no te hiero.

Hōho’a
Elder Russell M. Nelson

Ua riro te mau rata ta tatou e farii i te pasa e aore râ, i te pu‘e tau noela ei faahaamana‘oraa ia tatou i to tatou mau hoa e to tatou mau fetii here. Vetahi o teie mau poro‘i ua î ia i te mau hoho‘a utuafare faufaa rahi. Teie hoê o tei haru i to‘u mata.

Teie te hoê o ta maua hina tamahine. E pii au ia’na o « Ruby here ». Ua faahaamana‘o teie hoho‘a ia‘u i to’na metua vahine i taua matahiti atoa ra. Ua iriti mai au i teie hoho‘a o te mama o « Ruby here » mai roto mai i ta‘u faanahoraa parau – hoê o ta maua mootua tamahine.

Ua pata vau i teie hoho‘a o te mama o « Ruby here » a 29 matahiti i teie nei. Te ninamu noa ra â to’na na mata.

Ua hiti mai te tahi mau haamana‘oraa nehenehe roa o te hoê afa tenetere i ma‘iri a‘e nei, i te taime a riro ai te mama ruau o « Ruby here » – te hoê o ta maua mau tamahine – ei melo apî roa a‘e no to matou utuafare. Teie te hoê o to’na mau hoho‘a i to’na aiûraa. E mama ruau maitai roa oia i teie nei, e o vau ïa te papa o te mama ruau o « Ruby here ». (Eita vau e faaite atu ia outou i to‘u hoho‘a i to‘u aiûraa. Aita e faufaa.) Te faaite mai nei teie mau hoho‘a i te here e nati nei i to matou na u‘i e maha.

Ia feruri ana‘e au i to‘u here i te melo tata‘itahi o to‘u utuafare, e taa rii ia‘u te here o to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii. A vai noa ai te utuafare i roto i te aroraa na te ao atoa nei, te poro nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei, te faatiani nei, e te paruru nei i te parau mau e, te utuafare o te tumu mau ïa o te faanahoraa a Tei Hamani no te haere‘a mure ore o Ta’na mau tamarii. Ua riro Te Utuafare – E Poro‘i i to te Ao nei e ta tatou tautooraa rahi no te aamu utuafare ei na faaiteraa e piti i te huru o to teie Ekalesia faatupuraa i te tia‘i e te tauturu i te faanahoraa mo‘a o te utuafare.

Te haapii nei tatou e, e mea mure ore te here o te Atua i Ta’na mau tamarii. Noa’tu te huru o te taura taata, te nunaa, e aore râ, te apeniraa, te here nei Oia ia ratou paatoa.1 I na reira Oia mai te omuaraa mai â, e e na reira noa â Oia. Te titau mai nei Oia i te mau taata atoa ia farii i te faateiteiraa mure ore no to ratou utuafare. Ta’na ohipa e To’na ho‘i hanahana o te faatupu ïa i te tahuti ore e te ora mure ore – te faateiteiraa – o Ta’na mau tamarii.2 « I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, ia ore ia pohe te faaroo Ia’na ra, ia roaaraa te ora mure ore ».3

Na roto i te Taraehara a Ta’na Tamaiti Here ua ti‘a i teie na opuaraa e piti a te Metua ia faatupuhia. Ahiri aita te Taraehara, aita ïa e tahuti ore. Ahiri aita e Taraehara, aita ïa e ho‘iraa faahou i mua i te aro o te Metua e aita ho‘i te utuafare e vai tamau noa i ô mai i te menema.

Aua‘e râ te Taraehara, i ti‘a ai i teie mau haamaitairaa teitei ia faatupuhia na te mau tamarii tata‘itahi a te Atua tei haapa‘o i Ta’na mau ture mure ore. I roto i te roaraa o te tau, e rave rahi o Ta’na mau tamarii tei farii i te mau haamaitairaa o te evanelia, tera râ, ua hau atu â i te rahi o tei ore i farii. Hou a faatumuhia ai te ao nei, ua haamau to tatou Metua i te Ao ra i te oro‘a no te bapetizoraa no te feia tei pohe ma te ite ore i te evanelia.4 Ua here atoa Oia i te reira mau tamarii.

Ua faanaho atoa Oia i te hoê rave‘a no ratou ia riro ei utuafare mure ore. Te mau taata atoa tei haere mai i te fenua nei, ua riro ïa ei hotu no te mau u‘i o te mau metua. E mea ohie roa no tatou ia tuati i ni‘a i to tatou mau tupuna. Te parahi nei te reira hinaaro i roto i to tatou aau, noa’tu to tatou faito matahiti.

A feruri na i te mau natiraa varua e tupu a tauturu ai te hoê tamahine i to’na mama ruau ia tuu i te mau haamaramaramaraa o te utuafare i roto i te roro-uira, e aore râ, a ite ai te hoê tamaiti i te i‘oa o te papa o to’na papa ruau i ni‘a i te parau tapa‘opa‘oraa. Ia fariu ana‘e to tatou aau i ni‘a i to tatou mau hui metua, e taui te tahi mea i roto ia tatou. E ite tatou i te hoê mea hau atu i te rahi ia tatou iho. E tupu to tatou mau hinaaro tumu no te mau natiraa utuafare ia taamu-ana‘e-hia tatou i to tatou mau tupuna na roto i te mau oro‘a mo‘a no te hiero.

No te faufaa o teie ohipa, ua patu te Ekalesia i te mau hiero i piha‘i iho i te mau taata,5 e te faaohiehia nei te ohipa ma‘imiraa aamu utuafare. Ua haamaitai-atoa-hia te mau rave‘a no te imiraa e no te faaineineraa i te mau oro‘a hiero. I roto i te amuiraa no atopa 2005, ua faaara te peresideni Gordon B. Hinckley i te tahi nuuraa i mua oaoa roa i roto i te ohipa no te aamu utuafare e no te hiero. Te parau ra oia e, « re tahi vahi fifi rii i roto i ta tatou ohipa no te hiero, maori râ, na roto i te parareraa te mau hiero i tera fenua e tera fenua, te tata‘i-piti-hia nei te raveraa o te ohipa monoraa… No reira, te rave nei matou i te tahi faanahoraa… No te faaoreraa i [te reira], te vai ra te rave‘a o te roro-uira ».6

Mai taua taime ra, ua iti te tata‘i-piti-raa, e ere râ i te reira ana‘e, ua faaohie-atoa-hia te huru raveraa, ia ti‘a ho‘i i te mau melo atoa o te Ekalesia ia rave i te ohipa hiero e te ohipa aamu utuafare. Ua hope taua tau ra na te feia aravihi ana‘e e rave i te reira ohipa. Noa’tu te huru o to outou aravini, e nehenehe ta outou e faariro i te aamu utuafare ei tuhaa no to outou oraraa i teie iho taime. E nehenehe te mau tamarii Paraimere e papa‘i i te hoê tumu raau fetii. E nehenehe ta te feia apî e rave i te mau bapetizoraa mono. E nehenehe atoa ta ratou e tauturu i te u‘i paari a‘e ia faaohipa i te roro-uira. E nehenehe te mau metua e faati‘a i te mau aamu o to ratou oraraa i to ratou huaai. E nehenehe ta te mau melo paari ti‘amâ e farii i te hoê parau faati‘a no te hiero e ia haere e rave i te mau oro‘a hiero no to ratou iho hui metua.

Ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « Te hopoi‘a rahi roa a‘e i roto i teie nei ao ta te Atua i tuu mai i ni‘a ia tatou, o te imiraa ïa i to tatou mau taata i pohe ».7 Ua riro te mau rave‘a aravihi apî ei faaohieraa i te raveraa i taua hopoi‘a ra. I teie nei, ua ohie roa te ohipa aamu utuafare na roto i te hoê faanahoraa tei parauhia, te « FamilySearch apî ».8 Na teie faanahoraa i ni‘a i te itenati e tauturu i te mau melo ia imi i to ratou mau tupuna, ia faaoti eaha te oro‘a e titauhia ia rave no ratou, e ia faaineine i to ratou mau i‘oa no te hiero. E nehenehe e rave i te reira i te fare iho anei, i te pu aamu utuafare anei,9 e aore râ, i te mau huru vahi atoa te vai ra te itenati. E mea ohie roa te mau taahiraa no te rave i te reira.10

E imi outou na mua roa i te mau taata o ta outou e hinaaro ia rave i te ohipa no te hiero.

I muri iho, e nene‘i outou i te Parau Aniraa Oro‘a Utuafare. Te vai ra i roto i teie parau te haamaramaramaraa i titauhia i te hiero e aita ïa e titauhia ia outou ia ta‘ita‘i i te ripene uira na muri iho ia outou.

Na roto i te Parau Oro‘a Utuafare, e nene‘ihia te mau tareta i te hiero. Ia oti te hoê oro‘a i te ravehia, e tapa‘ohia te reira e e tuuhia i roto i te FamilySearch apî i taua mahana iho ra.

I teie nei, eaha te parau no outou aita e roro-uira e aore râ, aita e hinaaro e faaohipa i teie rave‘a aravihi? Eiaha e haape‘ape‘a ! A taahi hoê taahiraa i te taime hoê. A haamata i te fare. A haamata na ni‘a i te hoê afata pau, mai tei parauhia mai ra e te peresideni Boyd K. Packer.11 A tuu i roto i te reira afata te mau haamaramaramaraa faufaa no ni‘a ia outou e to outou utuafare. A tuu i reira te mau parau e roaa mai na roto i te tahi atu mau melo o to outou fetii. I muri iho, a ani i te tauturu a to outou taata haapa‘o aamu utuafare o te paroita e aore râ, o te amaa. Na roto i te faanahoraa o te FamilySearch apî e ti‘a i te taata haapa‘o ia rave i te mau mea atoa no outou i ni‘a i te roro-uira, mai te faaineineraa i te mau i‘oa no te hiero. Ua tae‘ahia e 60.000 taata haapa‘o e rave nei i te ao atoa nei. E riro to outou taata haapa‘o ei tauturu rahi no outou.

Ua taui te faanahoraa FamilySearch apî i te tereraa o te ohipa aamu utuafare na roto i te faaohieraa i te hamani i te hoê apaparaa tupuna otahi. I mutaa iho ra, e haapa‘o noa te taata i ta’na iho raveraa, ma te tape‘a na’na iho i te mau parau o to’na iho fetii. E mea pinepine te hoê taata i te rave ma te ite ore i te ohipa e ravehia ra e te tahi atu mau melo o te fetii. I teie nei, e nehenehe te taata tata‘itahi e horo‘a i te haamaramaramaraa na roto i te faaauraa i piha‘i iho ia vetahi ê no te faarahi i to ratou tumu raau fetii.

Noa’tu e, ua riro te FamilySearch apî ei nuuraa rahi i mua, o te hoê noa taahiraa te reira. E rave rahi â te ohipa i muri. No te mea ho‘i e, te faaohie nei te reira faanahoraa i te raveraa mai i te mau haamaramaramaraa i horo‘ahia’tu i te Ekalesia ra e rave rahi matahiti i teie nei mai roto mai i te mau rave‘a rau, e nehenehe ta te FamilySearch apî e faaite mai i te mau mea i tata‘i-piti-hia te raveraa e aore râ, te mau hape aita i itehia i mua ra. E mea faufaa roa teie tuhaa no te mau taata e mau tupuna pionie to ratou. E mea titauhia ia faatiti‘aifaro i te mau mea i tata‘i-piti-hia te rave e tae noa’tu i te mau hape, e aita e taata e nehenehe e rave maitai roa i te reira maori râ te taata tata‘itahi iho no to’na iho fetii.

E riro paha outou i te au ore a rave ai outou i ni‘a i teie mau titauraa. Ia ite mai outou e, te taahia’tu nei to outou mau mana‘ona‘oraa. Te imi itoito nei te Ekalesia i te mau rave‘a, i raro a‘e i te faatereraa faauru a te peresideni Thomas S. Monson, no te tauturu ia outou ia faatiti‘aifaro i te reira mau fifi. Te rohi amui nei matou no te faanaho i te tumu raau fetii no te mau tamarii paatoa a te Atua. Ua riro teie ei tautooraa rahi e ei haamauruururaa rahi.

E ohipa oaoa rahi teie. A hi‘o na i teie hoho‘a no te tahi mau taata faafariu apî o te rave nei i te ohipa hiero no to ratou iho hui tupuna. No roto mai teie mau feia mo‘a here i te tîtî no San Salvador El Salvador Ilopango e tei te hiero ratou no Guatemala City no te taime matamua. Te tape‘a nei ratou i ta ratou mau tareta hiero, te taata e ta’na i‘oa no te hoê fetii tei pohe e o ta ratou i rave i te bapetizoraa mono.

No te haamanuïa i te mau tautooraa o te aamu utuafare a te Ekalesia, e mea faufaa ia vai te arata‘iraa e te faatereraa a te autahu‘araa. E haapii e e faaite papû te feia faatere i te parau haapiiraa e paturu nei i teie ohipa mo‘a.12 Na ratou e rave i te mau piiraa e ia hi‘o e, te vai ra te arata‘iraa.13 Te faariro nei ratou i te ohipa hiero e te aamu utuafare ei rave‘a no te faateitei i te varua o ta ratou paroita, no te haapuai i te pae varua o te mau taata faafariu apî, e no te haamaitai i te oraraa o te mau melo paatoa.

Noa’tu e, e mana to te ohipa hiero e te aamu utuafare no te haamaitai i te mau taata i ô mai i te paruru, e mana atoa te reira no te haamaitai i te oraraa. E faatupu te reira i te hoê faaururaa nehenehe i ni‘a i te feia e rave i te reira ohipa. Te tauturu nei ratou ia faateitei i to ratou utuafare.

E faateiteihia tatou mai te mea e, e nehenehe ta tatou e parahi amui i piha‘i iho i to tatou fetii rahi i mua i te aro o te Atua Manahope. Ua ite atea te peropheta Iosepha Semita i ta tatou ohipa: « Inaha, ua fatata mai te mahana rahi o te Fatu… No reira, ia pûpû atu tatou i te hoê ô i te Fatu mai te hoê feia, te hoê ekalesia, e mai te feia mo‘a i te mau mahana hopea, i roto i te parau-ti‘a ; e ia pûpû atu tatou i roto i to’na hiero mo‘a… i te hoê buka tei roto i te reira te mau papaa parau no to tatou feia i pohe ra, o te ti‘a ia farii-atoa-hia ra ».14

E hopoi‘a na tatou tata‘itahi e na tatou paatoa te faaineineraa i taua parau ra. Mai te mea e, e rave amui tatou, e farii te Fatu i te reira. Na roto i te reira parau e ti‘a ai ia ravehia te mau oro‘a no to tatou mau tupuna i pohe, mai te mea e, e farii ratou. Na te reira mau oro‘a e faati‘amâ i te feia tei tape‘ahia i te tahi atu pae i te paruru.15

Ua taamuhia ta maua mau tamarii, te mau mootua, o « Ruby here », e ta maua mau hina paatoa i roto i te here. Ua taamu-atoa-hia ratou i te mau tupuna i roto i te here. Na taua mau taamuraa ra, timahia i te mau oro‘a mo‘a, e arata‘i i to matou mau utuafare i te faateiteiraa.16 Te pure nei au ia tupu teie nei titauraa mo‘a no tatou tata‘itahi na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Hi‘o 1 Korinetia 12:13 ; Galatia 3:28 ; 2 Nephi 26:33.

  2. Hi‘o Mose 1:39.

  3. Ioane 3:16.

  4. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 124:33.

  5. Aita i maoro a‘e nei ua parau te Peresideni Thomas S. Monson e, e 83 i ni‘a i te hanere o te mau melo o te Ekalesia i te ao nei te ora nei ratou e 320 kilometera i te atea i te hoê hiero (hi‘o « Manava i te amuiraa », Liahona, Novema 2009, 4).

  6. Gordon B. Hinckley, « Te mau a‘oraa opaniraa », Liahona, Nov. 2005, 5-6.

  7. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 475.

  8. Te vai ra te faanahoraa na roto i te reo Peretane, Paniora, Potiti, Farani, Purutia, Tapone, Tinito, e Korea.

  9. Ua hau i te 4,000 pû aamu utuafare i te ao nei.

  10. Mai te mea e, e nehenehe outou e faaohipa i te rorouira, a haere i ni‘a i te new.familysearch.org. No te tapa‘o ia outou no te taime matamua, e titauhia to outou numera meloraa e te tai‘o mahana i haamauhia ai outou. E roaa te reira haamaramaramaraa i piha‘i iho i te papa‘i parau o to outou paroita e aore râ, amaa. Ia oti ana‘e outou i te tapa‘ohia i roto i te reira faanahoraa, e nehenehe ta outou e hi‘opo‘a e tei roto anei to outou fetii i te faanahoraa, e eaha te mau oro‘a hiero e titauhia ia rave. E nehenehe ta outou e imi i te mau tupuna aita i itehia e outou, e ia tuu atu i te reira i roto i to outou tumu raau fetii. A nene‘i i te hoê Parau Aniraa Oro‘a no te hopoi i te hiero e na roto hoi i te reira, ua matara ïa te e‘a no te rave i te mau oro‘a e titauhia ia rave.

  11. Hi‘o Boyd K. Packer, « Your Family History: Getting Started », Liahona, Atete 2003, 12-17.

  12. I raro a‘e i te faatereraa a te peresideniraa tîtî, e hi‘opo‘a hoê melo apooraa teitei e aore râ, hau atu, i te ohipa hiero e te aamu utuafare i roto i te tîtî. I roto i te paroita e aore râ, te amaa, na te tia‘i pupu tahu‘a rahi e aore râ, te peresideni o te pupu peresibutero e faaite i te e‘a. Te vai ra e rave rahi mau rave‘a, nene‘ihia e i ni‘a i te itenati, no te tauturu i te mau taata haapa‘o aamu utuafare e i te feia faatere o te autahu‘araa ia rave i ta ratou ohipa.

  13. Teie te tahi mau rave‘a tauturu apî oia ho‘i, te Buka Arata‘i a te Melo no te Ohipa Hiero e te Aamu Utuafare (item no. 36795) e te Buka Arata‘i a te Orometua Haapii (item no. 35804) e te pehe uira DVD i apitihia’tu. E nehenehe e rave mai e aore râ, e tai‘o i teie mau buka arata‘i i ni‘a i te itenati i te lds.org e aore râ, e poro‘i na roto i te Pû operaraa Materia.

  14. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 128:24.

  15. A hi‘o Isaïa 61:1 ; Luka 4:18 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:18, 31, 42.

  16. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 128:18.