Purera’a Noera
Te tao’a hōro’a rahi roa a’e nō Noera


Te tao’a hōro’a rahi roa a’e nō Noera

Purera’a Noera a te Peresidenira’a Mātāmua nō 2022

Sābati 4 nō Tītema 2022

« E reva atu ra taua mau melahi ra i ni’a i te ra’i, ’ua parau iho ra taua mau tīa’i mamoe ra rātou rātou iho, mai haere tātou i Betelehema e hi’o i taua mea ra tā te Fatu i fa’a’ite mai ia tātou nei.

« Haere ’oi’oi atu ra rātou ’e ’ite atu ra ia Maria rāua ’o Iosepha, ’e i taua tamaiti iti ra i te vai-noa-ra’a i roto i te phātene ».1

Tē fa’atupu nei teie mau ’īrava ’ōhie nō te pāpa’ira’a mo’a o te faufa’a ’āpī tei pāpa’ihia e Luka i roto i tō tātou ferurira’a, i te hōho’a o te tupura’a hanahana nō te fānaura’a o Iesu Mesia, e fa’ahanahanahia nei nā te ao ato’a i teie mahana.

I tō’u fenua tumu nō Pōtītī, te ihotumu o te hāmani-fa’ahou-ra’a ïa i teie tupura’a nō te pāpa’ira’a mo’a, ma te fa’ahōho’ara’a i te fānaura’a e ’ohipa tumu ïa tei herehia. E ’itehia teie fa’ahōho’ara’a i te mau vāhi ato’a o te fenua i te tau Noera––e ’ohipa tumu e ’ite-ato’a-hia i roto i te rahira’a o te mau fare. Nō te hāmanira’a i te fa’ahōho’ara’a o te fānaura’a, tītau-pinepine-hia e ’ohi mai i te remu ’āpī, te ’aihere, te ’ōfa’i, ’e te tahi atu mau mātēria o te nātura nō fa’ahōho’a tano i te fānaura’a.

Teie ihotumu nō Noera te fa’ahōho’ara’a i te fānaura’a, e ’ohipa herehia i tō mātou vai-tamari’i-ra’a ’e te vai-’āpī-ra’a nā muri i tō mātou mau metua, ’e i muri iho ’e tā mātou iho mau tamari’i. ’Ua riro te fa’ahōho’ara’a i te fānaura’a ’ei hō’ē o tā’u ’ātivite au roa o teie tau matahiti.

’Ua fa’aherehere mātou i roto i te hō’ē ’āfata rā’au, te mau ti’i hōho’a na’ina’i ato’a tā mātou i fa’a’ohipa nō te hāmani i te fa’ahōho’ara’a i te fānaura’a ’e tōna mau fā’atira’a. Pinepine, e taraihia hō’ē hōho’a na’ina’i nō tō mātou ’oire. Te mau matahiti ato’a, te mau Noera ato’a, e tu’uhia mai te tahi mau ti’i ’āpī ’aore rā tao’a i te pu’e putu. Tē vai rā te mau ti’i tarai e fa’ahōho’a te mau ta’ata noho i reira, te mau fare, te ’ānimara ’e te feiā fa’a’apu, te mau fare tāviri fa’a’ohipahia te mata’i ’e te pape, ’e te tahi atu mau mātēria o te nātura nō te fa’ahōho’a te mou’a, te ’āfa’a, te mau tumu rā’au ’e te mau fa’a’apu. E fa’a’ohipahia te mau hu’ahu’a hi’o nō mau ’ānavai pape ’e te mau tahera’a pape na’ina’i. I te tahi taime, e fa’ahōho’a-ato’a-hia te mau ’ē’a turu. ’E ’oia mau, i rōpū i teie mau mea ato’a tē vai ra te mau ti’i faufa’a roa, terā tei fa’ata’ahia i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a : hō’ē nana māmoe ’e « te mau tīa’i māmoe tei taua fenua ra e ti’a ra i te mau ’āua, i te tīa’ira’a i tā rātou mau nana »,2 ’ua parau mai ra rā te melahi ia rātou, ’eiaha e māta’u ’e ’ua fa’a’ite atu te fānaura’a o te Fa’aora « e parau maita’i tā’u e hōpoi mai ia ’outou nei, ’o tē riro ïa ’ei ’oa’oara’a… nō te ta’ata ato’a »,3 e tu’u-maita’i-hia nā ti’i ’o Maria ’e ’o Iosepha nā te hiti o te phātene.4 Tē vai ato’a ra te feti’a, tā te pāpa’ira’a mo’a e parau nei ē, ’ua hōro’a i te ’oa’oara’a rahi i te ta’ata pa’ari ’e tei arata’i ia rātou i roto i tō rātou tere ia Iesu ra.5

Nā te mau melo ato’a o te ’utuāfare te fa’anahora’a i te fa’ahōho’ara’a o te fānaura’a. I te roara’a e rave rahi mahana ’aore rā hepetoma, hō’ē ’apa’apa i muri mai i te tahi, ’ua fa’ati’ahia te mau tuha’a ato’a i tō rātou vaira’a mau.

I te roara’a o terā tau, e hi’o mātou ma te fa’ahiahia i te fa’ahōho’ara’a o te fānaura’a ’e e ha’amana’o mātou i te mau mea i tupu, tei fa’ata’ahia mai i roto i te mau pāpa’ira’a a Mataio ’e a Luka, tei fa’ariro i teie fa’ahanahanara’a e mea faufa’a mau. ’Ua fa’ati’ahia te mau ’ā’amu nō te fa’aro’o o Maria ’e o Iosepha ; nō tō rāua tere e haere « i Galilea ra i te ’oire o Davida i Iusea i parauhia ra o Betelehema » ;6 ’e nō te fifi tā rāua i fa’aruru nō te ’ite mai i te hō’ē vāhi nō te noho atu.

I te pae hope’a rā, ’ua tae mai te mahana Noera, ’e e tu’uhia te ti’i pēpe Iesu i roto i te phātene, ’e e fāriu atu te paraparaura’a i muri iho i ni’a i te faufa’a rahi o Iesu Mesia i roto i tō tātou orara’a ’e te mea tāna i rave nō tātou7 ’e nōna tei riro ’ei hōro’a rahi a’e o te mau hōro’a ato’a.

E pū’ohu teie hīmene i te mana’o nō te vārua o te fa’ahanahanara’a :

« ’Auē te aupurura’a mārū i te tama a Maria !

’Auē te tama iti ē te mā ’e te maita’i roa !

Tei hi’ihia i roto i te ’aihere o te phātene

I terā Noera hāhano mātāmua !

Te tīa’ira’a o te mau tau ’e o te taura ta’ata

’Ua fa’atumuhia i ni’a i tō hōho’a mata teatea !

’Auē te tama ’o tō hanahana tei fa’a’ī i te fenua nei !

’Auē te tama iti o te haeha’a te fānaura’a !

Te mau tīa’i māmoe, i arata’ihia mai nā te ātea,

E ti’a ra ma te ha’amori i raro a’e i te feti’a,

’E ’a topa turi ai te mau matoi

’E ’ua fa’ahanahanahia ’oe !

’Auē te tama ’o te ’āruehia e te mau melahi !

’Auē te tama iti, tō tātou Ari’i Tama !

E rā mai te rā’au e vai rā nō te mau ’oto ato’a

I roto i tenā nā mata māramarama ’e te ateate !

’Auē te ō faufa’a mau hōro’ahia nō te ta’ata nei

’Ia upo’oti’a tātou i te faufa’a ’āi’a i te ra’i ra ! »8

’Ua fa’a’ite pāpū mai te Fa’aora iho ia tātou i tāna ō : « I parau atu vau ia ’outou i teie nei mau parau, ’ia hauhia tō ’outou iā’u nei. E pohe tō ’outou i teie nei ao : E fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u ».9

« I aroha mai te Atua i tō te ao, ’e ’ua tae roa i te hōro’a mai i tāna Tamaiti fānau tahi, ’ia ’ore ’ia pohe tē fa’aro’o iāna ra, ’ia roa’a rā te ora mure ’ore »10

’Auē ïa ō māere rahi ; ’auē ïa ō fa’ahiahia mau !

« Te pu’e tau Noera e taime ïa nō te feruri ’e nō te ’ohipa i ni’a i te mau ha’amaita’ira’a ’e te mau rāve’a tei roa’a ia tātou maoti te fānaura’a, te ora, te tāra’ehara ’e te ti’a-fa’ahou-ra’a o tō tātou Fa’aora, o Iesu Mesia ».11

Tē ha’amana’o nei au i te ha’amaita’ira’a nō te ’ite mai te hau ’e te tīa’ira’a noa atu i rōpū i te mau fifi ’e te mau tāmatara’a ;12 te ha’amaita’ira’a nō te arata’ira’a hanahana i roto i te mau taime upo’oti’ara’a ’e te tapinevara’a ;13 te ha’amaita’ira’a nō te ’itera’a ātea ’e te fā rahi a’e, ma te ’ite mau ’e te ti’aturi ē, tē vai ra atu ā i muri mai i teie orara’a tāhuti nei ;14 te ha’amaita’ira’a o te ’ā’au mēhara noa atu e mea iti tā tātou nō tō tātou mau hina’aro ; te ha’amaita’ira’a o te tāmahanahana ’ia ’ite tātou te vai-’ōtahi-ra’a ;15 ’e te ha’amaita’ira’a e hōro’a noa atu e mea iti tā tātou.

Teie ’e te tahi atu mau ha’amaita’ira’a tā tātou e vai nei maoti Iesu Mesia ! ’Oia mau, nō te ’aiū Iesu vau i tīa’i ai ma te ’ana’anatae ’ia tu’uhia ’oia i roto i te phātene i te mahana nō Noera, i roto i tā mātou fa’ahōho’ara’a o te fānaura’a ! ’O ’ōna, tei riro ’ei tao’a hōro’a rahi a’e nō tātou, tei hōro’a mai i te ha’amaita’ira’a faufa’a rahi maoti tōna ora, tōna hi’ora’a maita’i, tāna mau ha’api’ira’a, ’e tāna tūsia.

Nō reira tē ani nei au : ’Aita ānei e ti’a ia tātou, tātou nei, e fa’a’ohipa teie mau ha’amaita’ira’a nō te ha’amāmā i te zugo a vetahi ’ē, e tauturu ’e e fa’aitoito ia rātou ’ia tū’ati mai i te vārua o teie tau mo’a ’e ’ia fa’ahanahana i te parau ’āpī tei fa’aarahia i te mau tīa’i māmoe i te Noera mātāmua ?

E nehenehe te Mesia e fa’ataui i tā tātou Noera i ni’a a’e i te rīpene o te hāmani maita’i ’e te here, ’e ’ia pū’ohu i tā tātou fa’ahanahanara’a i te aroha ’oia ho’i « te here mau o te Mesia [’o] te vai noa e a muri noa atu ».16 « Noa atu tō tātou mau mana’o e haere atu ’e e ho’i mai, ’aita tōna here nō tātou e taui ».17 E tamau noa tōna here i te roara’a o te matahiti ’e i te roara’a o tō tātou orara’a.

Te fa’atumu-fa’ahou-ra’a i tō tātou rōtahira’a i ni’a i te Mesia i roto i te pu’e tau Noera, e hōro’a mai te reira i te aura’a mau o tōna here i roto i tō tātou orara’a ’e hō’ē ’aravihi rahi a’e nō te here ’e nō tāvini ia vetahi ’ē.

’Ia tāpe’a ana’e mai tātou i te vārua o te Noera, e tāpe’a mai tātou i te vārua o te Mesia. E fa’atumu ana’e tātou i teie pu’e tau i ni’a ia Iesu Mesia, te Māramarama o te ao nei, ’e ’ia ’ana’ana tō tātou iho māramarama i teie pu’e tau ma te fa’a’ite i tō tātou here, te aroha, ’e te tāvinira’a ia vetahi ’ē.

Nō te mea ’ua haere mai ’oia, e aura’a tō tō tātou orara’a. Nō te mea ’ua haere mai ’oia, tē vai nei te ti’aturira’a. O ’oia te Fa’aora o te ao nei, ’e o ’oia tā tātou tao’a hōro’a rahi roa a’e ; nō reira, tē pūpū nei au i tō’u ’itera’a pāpū. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.