1 Şi din nou eu, Alma, poruncindu-mi-se de către Dumnezeu să-l iau pe Amulec şi să merg înainte şi să predic din nou acestor oameni, sau oamenilor care locuiau în oraşul Amoniha, s-a întâmplat că, pe când am început să le predic lor, au început să mă combată, spunând:

2 Cine eşti tu? Presupunând că noi ne vom încrede în mărturia unui ^asingur om, totuşi el va trebui să ne predice nouă că pământul va dispărea?

3 Acum, ei nu înţelegeau cuvintele pe care le spuneau; pentru că ei nu ştiau că pământul va dispărea.

4 Şi ei au mai spus: Noi nu ne vom încrede în cuvintele tale dacă tu vei profeţi că acest mare oraş va fi distrus într-o ^asingură zi.

5 Acum, ei nu ştiau că Dumnezeu ar putea să facă lucruri atât de uimitoare, pentru că ei aveau inimile împietrite şi erau oameni încăpăţânaţi.

6 Şi ei au spus: ^aCine este Dumnezeu, care nu trimite ^baltă autoritate, decât un singur om la acest popor, ca să le vestească lor adevărul acestor mari şi uimitoare lucruri?

7 Şi ei au înaintat ca să pună mâna pe mine; dar uite, nu au putut. Şi eu am stat cu îndrăzneală să le spun lor, da, le-am mărturisit cu curaj, spunând:

8 Iată, o, voi, păcătoasă şi stricată ^ageneraţie, cum aţi uitat voi tradiţia strămoşilor voştri; da, cât de repede aţi uitat voi poruncile lui Dumnezeu.

9 Nu vă amintiţi că tatăl nostru, Lehi, a fost scos din Ierusalim de ^amâna lui Dumnezeu? Nu vă amintiţi că ei toţi au fost conduşi prin pustiu de către El?

10 Şi aţi uitat atât de repede de câte ori El i-a eliberat pe strămoşii noştri din mâinile duşmanilor şi i-a scăpat de a fi distruşi chiar de mâinile fraţilor lor?

11 Da, şi dacă nu ar fi fost puterea Lui de neegalat şi mila Lui şi răbdarea lui îndelungată pentru noi, am fi fost, fără îndoială, de mult şterşi de pe faţa pământului, mult înaintea acestui timp, şi poate am fi fost supuşi unei ^anesfârşite stări de mizerie şi de nenorocire.

12 Iată, acum vă spun vouă că vi se porunceşte să vă pocăiţi; şi numai dacă vă pocăiţi puteţi moşteni împărăţia lui Dumnezeu. Dar iată, asta nu este tot—El v-a poruncit să vă pocăiţi ori vă va ^adistruge complet de pe faţa pământului; da, El vă va vizita cu mânie şi în mânia Lui ^bputernică El nu se va întoarce.

13 Iată, nu vă amintiţi de cuvintele pe care El i le-a spus lui Lehi zicănd: ^aÎn măsura în care Îmi veţi ţine poruncile, veţi prospera pe pământ? Şi din nou, s-a spus că: În măsura în care nu Îmi veţi respecta poruncile, veţi fi alungaţi din prezenţa Domnului.

14 Acum aş vrea ca voi să vă amintiţi, că atât timp cât lamaniţii nu au ţinut poruncile lui Dumnezeu, ei au fost ^aalungaţi din prezenţa Domnului. Acum, noi vedem că a fost verificat prin aceasta cuvântul Domnului şi lamaniţii au fost alungaţi din prezenţa Lui, de la începutul greşelilor lor în ţinut.

15 Cu toate acestea, eu vă spun vouă că va fi mai uşor de ^asuportat pentru ei ziua judecăţii decât pentru voi, dacă voi continuaţi în păcatele voastre, da, şi chiar mai uşor în această viaţă pentru ei decât pentru voi, aceasta cu condiţia să se pocăiască.

16 Pentru că sunt multe făgăduinţe ^afăcute lamaniţilor; pentru că din cauza ^btradiţiei strămoşilor lor ei au rămas în această stare de ^cignoranţă; de aceea, Domnul va fi milos cu ei şi le va ^dprelungi existenţa pe pământ.

17 Şi într-o zi, ei vor fi ^afăcuţi să creadă în cuvântul Lui şi să cunoască incorectitudinea tradiţiilor strămoşilor lor; şi mulţi vor fi salvaţi, pentru că Domnul va fi milos cu toţi aceia care-I ^bcheamă numele.

18 Dar iată, eu vă spun că de continuaţi în ticăloşie, zilele voastre pe pământ nu vor fi prelungite, pentru că ^alamaniţii vor fi trimişi asupra voastră; şi dacă nu vă pocăiţi ei vor veni atunci când nu vă aşteptaţi şi voi veţi fi loviţi de o distrugere ^bcompletă; şi va fi din cauza cumplitei ^cmânii a Domnului.

19 Pentru că El nu va permite ca voi să trăiţi în nedreptăţile voastre pentru a-i distruge pe oamenii Săi. Eu vă spun vouă: Nu; El, mai curând, va suporta ca lamaniţii să-i ^adistrugă pe oamenii Săi, care se numesc poporul lui Nefi, dacă ar fi fost posibil ca ei să ^bcadă în păcate şi răutăţi, după ce au avut atâta lumină şi învăţătură de la Domnul Dumnezeul lor.

20 Da, după ce au fost atât de mult favorizaţi oamenii Domnului; da, după ce au fost favorizaţi mai mult decât orice alt naţiune, neam, limbă şi popor; după ce li s-au ^afăcut cunoscute toate lucrurile, după dorinţa lor şi credinţa lor şi rugăciunile lor, care au fost şi care sunt şi care vor veni;

21 Fiind vizitaţi de Spiritul lui Dumnezeu; vorbind cu îngerii şi vorbindu-vi-se prin glasul Domnului; şi având spiritul profeţiei şi spiritul revelaţiei şi, de asemenea, multe daruri, darul de a vorbi în alte limbi, darul de a predica şi darul Duhului Sfânt şi darul ^atălmăcirii.

22 Da, şi după ce aţi fost ^aeliberaţi de Dumnezeu de pe pământul Ierusalimului, prin mâna Domnului; fiind salvaţi de la foamete şi de la boală şi de la toate felurile de boli; şi ei fiind întăriţi în bătălii, spre a nu fi distruşi; fiind eliberaţi din ^bsclavie de fiecare dată şi fiind păziţi şi apăraţi până acum; şi ei au prosperat până au devenit bogaţi în toate lucrurile—

23 Şi acum uite, vă spun vouă că, dacă aceşti oameni, care au primit atâtea binecuvântări din mâna Domnului, au să păcătuiască în ciuda luminii şi a cunoştinţelor pe care le au, eu vă spun vouă că, dacă va fi aşa, dacă ei vor cădea în păcat, va fi mult mai uşor de ^asuportat pentru lamaniţi decât pentru ei.

24 Pentru că iată, ^afăgăduielile Domnului se extind asupra lamaniţilor, dar nu şi asupra voastră dacă păcătuiţi; pentru că nu a făgăduit Domnul deschis şi nu a decretat cu tărie că, dacă voi vă veţi răscula împotriva Lui, voi veţi fi definitiv distruşi de pe faţa pământului?

25 Şi acum, din această cauză, ca voi să nu fiţi distruşi, Domnul şi-a trimis îngerul să-i viziteze pe mulţi dintre oamenii Săi, spunându-le că trebuie să meargă înainte strigând cu putere poporului Său, spunând: ^aPocăiţi-vă, da, pentru că împărăţia cerului este aproape;

26 Şi ^anu după multe zile Fiul lui Dumnezeu va veni cu toată slava Sa; şi slava Lui va fi slava ^bSingurului Născut al Tatălui, plin de ^char, de dreptate şi de adevăr, şi de îndelungată, plin de îngăduinţa, de ^dmilă, grăbit să ^easculte strigătele poporului Său şi să răspundă rugăciunilor lor.

27 Şi iată, El vine să-i ^amântuiască pe cei care vor fi ^bbotezaţi spre pocăire cu credinţă în numele Lui.

28 De aceea, pregătiţi calea Domnului, pentru că este aproape timpul când toţi oamenii vor primi răsplata pentru ^afaptele lor, după cum au fost—dacă au fost drepţi, ei vor ^bprimi salvarea sufletelor lor, potrivit puterii şi izbăirii lui Isus Hristos; şi dacă au fost răi, ei vor primi ^ccondamnarea sufletelor lor, după puterea şi înrobirea diavolului.

29 Acum iată, aceasta este glasul îngerului strigând oamenilor.

30 Şi acum, ^apreaiubiţii mei fraţi, căci voi sunteţi fraţii mei şi voi ar trebui să fiţi preaiubiţi, iar voi ar trebui să faceţi lucruri care sunt necesare pentru pocăinţă, văzând că inimile voastre au fost foarte împietrite împotriva cuvântului lui Dumnezeu şi văzând că sunteţi oameni ^bpierduţi şi decăzuţi.

31 Şi acum s-a întâmplat că, atunci când eu, Alma, am spus aceste cuvinte, iată, oamenii erau supăraţi pe mine pentru că le-am spus că au inimile împietrite şi sunt ^aîncăpăţânaţi.

32 Şi, de asemenea, pentru că le-am spus că sunt oameni pierduţi şi decăzuţi, ei s-au supărat pe mine şi s-au gândit să pună mâna pe mine ca să mă arunce în temniţă.

33 Dar s-a întâmplat că Domnului nu le-a permis ca ei să mă ia şi să mă arunce în temniţă.

34 Şi s-a întâmplat că Amulec s-a dus şi a stat înaintea lor şi a început să le predice. Şi acum ^acuvintele lui Amulec nu au fost toate scrise, dar o parte din cuvintele lui au fost scrise în această carte.