Manuale și chemări
32. Pocăința și consiliile privind calitatea de membru al Bisericii


„32. Pocăința și consiliile privind calitatea de membru al Bisericii”, Manual general – Slujirea în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (2020).

„32. Pocăința și consiliile privind calitatea de membru al Bisericii”, Manual general.

Imagine
Bărbați vorbind.

32.

Pocăința și consiliile privind calitatea de membru al Bisericii

32.0

Introducere

Cea mai mare parte a pocăinței are loc între persoana respectivă, Dumnezeu și cei care au fost afectați de păcatele persoanei. Totuși, uneori, este nevoie ca episcopul sau președintele de țăruș să ajute membrii Bisericii în eforturile lor de a se pocăi.

Când ajută membri în legătură cu pocăința, episcopii și președinții de țăruși sunt iubitori și grijulii. Ei urmează exemplul Salvatorului care a înălțat persoane și le-a ajutat să se întoarcă de la păcat și să se întoarcă spre Dumnezeu (vedeți Matei 9:10-13; Ioan 8:3-11).

Așa cum este rezumat mai jos, acest capitol este structurat astfel, încât să-i îndrume pe conducători în legătură cu hotărârile cheie și acțiunile necesare pentru a ajuta pe cineva să se pocăiască de un păcat grav și a ajuta la protejarea altora.

  • Rolul Bisericii în a ajuta o persoană să se pocăiască. În secțiunile 32.1-32.4, se explică doctrina Domnului privind pocăința și iertarea. În aceste secțiuni se explică, de asemenea, cele trei scopuri ale restricțiilor privind calitatea de membru al Bisericii sau retragerii acesteia. Mai mult, se explică rolul episcopilor și al președinților de țăruși în a ajuta în procesul de pocăință.

  • Stabilirea cadrului pentru a ajuta o persoană să se pocăiască. În secțiunile 32.5-32.7, se oferă îndrumări în vederea luării hotărârii dacă un consiliu privind calitatea de membru sau sfătuirea personală reprezintă cadrul potrivit pentru a ajuta pe cineva să se pocăiască.

  • Desfășurarea sfătuirii personale. În secțiunea 32.8, se oferă îndrumări pentru sfătuirea personală de către episcop sau președintele de țăruș. Se explică, de asemenea, restricțiile neoficiale privind calitatea de membru al Bisericii.

  • Administrarea consiliilor privind calitatea de membru al Bisericii. În secțiunile 32.9-32.14, se explică cine răspunde de consiliile privind calitatea de membru, cum se desfășoară acestea și posibilele hotărâri. Rezultatele acelor hotărâri sunt, de asemenea, explicate.

  • Înapoierea privilegiilor privind calitatea de membru al Bisericii. În secțiunile 32.15-32.17, se explică cum îi pot fi restaurate unei persoane, prin pocăință, privilegiile calității de membru al Bisericii.

Dacă nu se fac alte mențiuni, referirile la președinții de țăruși sunt valabile și pentru președinții de misiuni. Referirile la episcopi sunt valabile și pentru președinții de ramuri.

Prima Președinție definește regulile și procesele privind pocăirea de păcate grave. Prima Președinție este susținută de Biroul de înregistrări confidențiale al Bisericii. Președintele de țăruș sau episcopul poate contacta acel birou dacă are întrebări administrative sau legate de reguli. Acest birou poate oferi, de asemenea, instrucțiuni despre cum să trimită cereri către Biroul Primei Președinții. Informațiile de contact sunt indicate mai jos.

Telefon: 1-801-240-2053 sau 1-800-453-3860, interior 2-2053

Număr de telefon cu apelare gratuită (GSD): 855-537-4357

E-mail: ConfidentialRecords@ChurchofJesusChrist.org


ROLUL BISERICII ÎN A AJUTA O PERSOANĂ SĂ SE POCĂIASCĂ


32.1

Pocăința și iertarea

Domnul a spus că „niciun lucru necurat nu poate moșteni împărăția cerului” (Alma 11:37; vedeți, de asemenea, 3 Nefi 27:19). Păcatele noastre ne fac necurați – nedemni să locuim în prezența Tatălui nostru Ceresc. Ele ne aduc, de asemenea, chin în această viață.

Legea dreptății a lui Dumnezeu cere să suportăm o consecință când păcătuim (vedeți Alma 42:14, 17-18). Totuși, mărețul Său plan al milei „poate să satisfacă cerințele dreptății și [ne] înconjoară… cu brațele siguranței” (Alma 34:16; vedeți, de asemenea, Mosia 15:9).

Pentru a îndeplini planul Său al milei, Tatăl Ceresc L-a trimis pe Singurul Său Fiu Născut, Isus Hristos, să ispășească pentru păcatele noastre (vedeți Alma 42:15). Isus a suferit pedeapsa pe care legea dreptății o cere pentru păcatele noastre (vedeți Doctrină și legăminte 19:15-19; vedeți, de asemenea, Alma 42:24-25). Prin acest sacrificiu, atât Tatăl, cât și Fiul au arătat infinita Lor dragoste pentru noi (vedeți Ioan 3:16).

Când noi exercităm credință întru pocăință, Tatăl Ceresc ne iartă oferind milă prin ispășirea lui Isus Hristos (vedeți Alma 34:15; vedeți, de asemenea, Alma 42:13). Când suntem curățați și iertați, putem moșteni, în cele din urmă, împărăția lui Dumnezeu (vedeți Isaia 1:18; Doctrină și legăminte 58:42).

Pocăința înseamnă mai mult decât schimbarea comportamentului. Înseamnă întoarcerea de la păcat și întoarcerea către Tatăl Ceresc și Isus Hristos. Ea duce la schimbare în inimă și în minte (vedeți Mosia 5:2; Alma 5:12-14; Helaman 15:7). Prin pocăință, noi devenim persoane noi, împăcate cu Dumnezeu (vedeți 2 Corinteni 5:17-18; Mosia 27:25-26).

Prilejul de a ne pocăi este una dintre cele mai mari binecuvântări pe care Tatăl Ceresc ne-a dat-o prin darul care este Fiul Său.

32.2

Scopurile restricțiilor privind calitatea de membru al Bisericii sau retragerii acesteia

Când o persoană este botezată, devine parte din „casa lui Dumnezeu” (Efeseni 2:19). Legământul făcut la botez cuprinde promisiunea de a ne strădui să trăim potrivit învățăturilor și poruncilor lui Hristos. Când o persoană nu face aceasta, ea își exercită credința în Isus Hristos și se pocăiește, bizuindu-se pe mila Sa de a întări și a ierta.

Dacă un membru comite un păcat grav, episcopul sau președintele de țăruș îl ajută să se pocăiască. Ca parte a acestui proces, ar putea fi necesar ca el să restricționeze, o perioadă, unele privilegii ale calității de membru al Bisericii. În unele situații, ar putea fi necesar ca el să retragă, o perioadă, calitatea de membru al Bisericii a acelei persoane.

Restricționarea sau retragerea calității de membru al Bisericii nu este menită să pedepsească. Ci aceste acțiuni sunt uneori necesare pentru a ajuta o persoană să se pocăiască și să trăiască experiența unei schimbări în inimă. Ele îi dau, de asemenea, persoanei timp să se pregătească spiritual pentru a-și înnoi legămintele și a le ține din nou.

Episcopul sau președintele de țăruș supraveghează restricțiile privind calitatea de membru sau retragerea acesteia, așa cum este prezentat în 32.5-32.14. Aceste acțiuni sunt însoțite de condiții privind pocăința. Când o persoană se pocăiește sincer, i se pot restaura privilegiile calității de membru al Bisericii.

Când restricțiile privind calitatea de membru al Bisericii sau retragerea acesteia sunt necesare, episcopul sau președintele de țăruș urmează îndrumarea Duhului Sfânt și instrucțiunile din acest capitol. El acționează în spiritul dragostei (vedeți 32.3).

Restricțiile privind calitatea de membru al Bisericii sunt ecleziastice, nu sunt civile sau penale. Ele afectează numai drepturile în Biserică ale persoanei respective (vedeți Doctrină și legăminte 134:10).

Cele trei scopuri ale restricțiilor privind calitatea de membru sau retragerii acesteia sunt cele de mai jos.

32.2.1

Să ajute la protejarea altora

Primul scop este să ajute la protejarea altora. Uneori, o persoană reprezintă o amenințare fizică sau spirituală. Comportamentele agresive, vătămarea fizică, abuzul sexual, abuzul de substanțe, faptele ilicite și apostazia sunt unele dintre modurile în care aceasta poate să apară. Cu inspirație, episcopul sau președintele de țăruș acționează pentru a-i proteja pe alții când cineva reprezintă o amenințare în aceste moduri și în alte moduri grave (vedeți Alma 5:59-60).

32.2.2

Să ajute o persoană să acceseze, prin pocăință, puterea mântuitoare a lui Isus Hristos

Al doilea scop este să ajute pe cineva să acceseze, prin pocăință, puterea mântuitoare a lui Isus Hristos. Prin acest proces, el sau ea poate deveni din nou curat sau curată și demn sau demnă să primească toate binecuvântările lui Dumnezeu.

Salvatorul ne-a învățat că „o inimă frântă și un spirit smerit” sunt sacrificiul pe care El îl cere pentru iertarea păcatului (3 Nefi 9:20). Aceasta include remușcare sinceră pentru păcate și consecințele lor (vedeți 2 Corinteni 7:9-10).

Când o persoană comite un păcat grav, restricțiile privind calitatea de membru sau retragerea acesteia o pot ajuta să ajungă să aibă o inimă frântă și un spirit smerit necesare pentru a se pocăi, a abandona cu adevărat păcatul și a înțelege consecințele păcatului. Această înțelegere poate ajuta oamenii să aprecieze mai mult legămintele pe care le-au făcut cu Dumnezeu și să dorească să țină acele legăminte în viitor.

32.2.3

Să protejeze integritatea Bisericii

Al treilea scop este să protejeze integritatea Bisericii. Restricționarea sau retragerea calității de membru al Bisericii a unei persoane poate fi necesară în cazul în care conduita acesteia dăunează grav Bisericii (vedeți Alma 39:11). Integritatea Bisericii nu este protejată prin tăinuirea sau minimalizarea păcatelor grave – ci prin abordarea lor.

32.3

Rolul judecătorilor în Israel

Imagine
Episcop discutând cu un bărbat.

Episcopii și președinții de țăruș sunt chemați și puși deoparte să fie judecători în Israel (vedeți Doctrină și legăminte 107:72-74). Ei dețin chei ale preoției pentru a-L reprezenta pe Domnul în a ajuta membri ai Bisericii să se pocăiască (vedeți Doctrină și legăminte 13:1; 107:16-18).

Deseori, episcopii și președinții de țăruși ajută în procesul pocăinței prin sfătuire personală. Acest ajutor poate include restricționarea neoficială, o perioadă, a unor privilegii ale calității de membru al Bisericii (vedeți 32.8).

În cazul unor păcate grave, conducătorii ajută în procesul pocăinței desfășurând un consiliu privind calitatea de membru (vedeți 32.6 și 32.9-32.14). Acest ajutor poate include restricționarea oficială a unor privilegii ale calității de membru al Bisericii sau retragerea calității de membru a unei persoane o perioadă (vedeți 32.11.3 și 32.11.4).

Episcopii și președinții de țăruși ajută membrii Bisericii să înțeleagă că Dumnezeu îi iubește pe copiii Săi. Pentru că El dorește ca ei să fie fericiți și să primească binecuvântări, Îi pasă, de asemenea, nespus de supunerea și pocăința lor.

Episcopii și președinții de țăruși sunt iubitori și grijulii în timp ce ajută membri să se pocăiască. Purtarea Salvatorului față de femeia prinsă în preacurvie reprezintă o îndrumare (vedeți Ioan 8:3-11). Deși El nu a spus că păcatele i-au fost iertate, El nu a condamnat-o. În schimb, El i-a spus: „Să nu mai păcătuiești” – să se pocăiască și să-și schimbe viața.

Acești conducători predau că este „bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăiește” (Luca 15:7). Ei sunt răbdători, au o atitudine încurajatoare și pozitivă. Ei inspiră speranță. Ei predau și depun mărturie că, datorită sacrificiului ispășitor al Salvatorului, toți ne putem pocăi și deveni curați.

Episcopii și președinții de țăruși caută îndrumare din partea Spiritului pentru a ști cum să ajute fiecare persoană să se pocăiască. Numai pentru păcatele cele mai grave are Biserica un standard stabilit referitor la acțiunile pe care conducătorii ei trebuie să le ia (vedeți 32.6 și 32.11). Nu există două situații care să fie la fel. Sfătuirea pe care o acordă conducătorii și procesul de pocăință pe care îl înlesnesc trebuie să fie inspirate și pot fi diferite pentru fiecare persoană.

Domnul cunoaște circumstanțele, capacitatea și maturitatea spirituală ale fiecărei persoane. Duhul Sfânt îi va ajuta pe conducători să discearnă cum să-i ajute pe membri să facă schimbările necesare pentru a se vindeca și a se împotrivi ispitei de a repeta păcatul.

Să ajute pe cineva să se pocăiască, să se întoarcă la Dumnezeu și să fie vindecat prin ispășirea lui Isus Hristos este una dintre experiențele cele mai pline de bucurie pe care le poate trăi o persoană. În Doctrină și legăminte 18:10-13, se explică:

„Amintiți-vă că valoarea sufletelor este mare înaintea lui Dumnezeu.

Pentru că, iată, Domnul, Mântuitorul vostru, a suferit moarte fizică; de aceea a suferit El durerea tuturor oamenilor, pentru ca toți oamenii să se poată pocăi și să vină la El.

Și El a înviat din morți pentru ca să-i poată aduce pe toți oamenii la El, cu condiția ca ei să se pocăiască.

Și ce mare este bucuria Sa pentru sufletul care se pocăiește!”

32.4

Mărturisirea, confidențialitatea și raportarea către autorități guvernamentale

32.4.1

Mărturisirea

Pocăința cere ca păcatele să fie mărturisite Tatălui Ceresc. Isus Hristos a spus: „În acest mod veți cunoaște dacă un om se pocăiește de păcatele lui – iată, el le va mărturisi și le va abandona” (Doctrină și legăminte 58:43; vedeți, de asemenea, Mosia 26:29).

Când membri ai Bisericii comit păcate grave, pocăința lor include, de asemenea, mărturisirea în fața episcopului sau a președintelui de țăruș. El poate, apoi, să exercite cheile Evangheliei pocăinței în folosul lor (vedeți Doctrină și legăminte 13:1; 84:26-27; 107:18, 20). Aceasta îi ajută să se vindece și să se întoarcă pe calea Evangheliei prin puterea ispășirii Salvatorului.

Scopul mărturisirii este de a încuraja membrii să se elibereze de povară, astfel încât să poată căuta pe deplin ajutorul Domnului în schimbarea și vindecarea lor. Ajungerea la „o inimă frântă și un spirit smerit” este ajutată de mărturisire (2 Nefi 2:7). Mărturisirea voluntară arată că o persoană dorește să se pocăiască.

Când un membru mărturisește, episcopul sau președintele de țăruș urmează îndrumările privind sfătuirea din 32.8. El caută, rugându-se, îndrumare privind cadrul adecvat de a-l ajuta pe membru să se pocăiască (vedeți 32.5). El analizează dacă un consiliu cu privire la calitatea de membru ar fi de folos. Dacă regulile Bisericii cer un consiliu privind calitatea de membru, el explică aceasta (vedeți 32.6 și 32.10).

Uneori, un membru a greșit unei soții ori unui alt adult sau o membră a greșit unui soț ori unui alt adult. Ca parte a pocăinței, el sau ea ar trebui, de obicei, să mărturisească acelei persoane și să caute iertare. Un tânăr care comite un păcat grav este, de obicei, încurajat să se sfătuiască cu părinții.

32.4.2

Păcatele grave care nu sunt mărturisite sau sunt negate

Episcopul sau președintele de țăruș află, în general, despre un păcat grav prin mărturisire sau de la o altă persoană. El poate primi, de asemenea, îndemnuri de la Duhul Sfânt cu privire la un posibil păcat grav. Dacă se simte îndemnat de Spirit că cineva s-ar putea chinui din cauza păcatului, el poate programa un interviu. În timpul interviului, el își împărtășește îngrijorarea cu blândețe și respect. El evită orice ton acuzator.

Dacă un membru neagă comiterea unui păcat grav pe care episcopul sau președintele de țăruș îl pot demonstra pe baza informațiilor pe care le dețin, un consiliu privind calitatea de membru poate fi, totuși, desfășurat. Cu toate acestea, doar impresia spirituală nu este suficientă pentru a desfășura un consiliu (vedeți Doctrină și legăminte 10:37). Conducătorul poate aduna informații suplimentare dacă este necesar. El urmează îndrumările din 32.4.3 și 32.10.2.

32.4.3

Adunarea informațiilor

Înainte de a desfășura un consiliu privind calitatea de membru, episcopul sau președintele de țăruș adună cât mai multe informații necesare. Informațiile oferite de mărturisirea unui membru sunt, deseori, suficiente. Informațiile pot veni de la un membru al familiei, un alt conducător al bisericii, o victimă sau un participant la păcat.

Când adună informații, episcopul sau președintele de țăruș trebuie să folosească numai metode care sunt potrivite pentru un conducător al preoției. El nu trebuie să supravegheze casa persoanei sau să o înregistreze fără consimțământul acesteia. Nici nu va folosi practici care sunt împotriva legii.

Acuzațiile false sunt rare, dar pot apărea. Conducătorii preoției trebuie să fie precauți când există informații limitate, pe lângă cuvântul unei singure persoane. De exemplu, un membru care este acuzat de adulter poate nega acuzația. Scripturile explică faptul că „fiecare cuvânt împotriva [lui sau ei] va fi sprijinit pe mărturia a doi martori din biserică” (Doctrină și legăminte 42:80). „Doi martori” înseamnă două surse separate de informații. Aceasta poate include cunoașterea pe care o are un participant și o altă sursă de încredere. Uneori, ar putea fi necesar ca un conducător al preoției să aștepte, înainte de a acționa, până când devin disponibile mai multe informații.

Când un conducător al Bisericii adună informații pentru un consiliu privind calitatea de membru, el trebuie să se oprească imediat dacă află că membrul este cercetat de organele de aplicare a legii. Se procedează astfel pentru a evita posibile acuzații că acel conducător ar fi obstrucționat justiția. Pentru consiliere juridică despre aceste situații, în Statele Unite și Canada, președintele de țăruș contactează Biroul Consilierului Juridic General al Bisericii:

1-800-453-3860, interior 2-6301

1-801-240-6301

În afara Statelor Unite și Canadei, președintele de țăruș contactează consilierul juridic zonal din cadrul biroului zonal.

De obicei, un consiliu privind calitatea de membru nu este desfășurat pentru a analiza o conduită care este examinată în cadrul unei instanțe judecătorești civile sau penale până când instanța nu a dat o hotărâre definitivă. În unele cazuri, este, de asemenea, potrivit să se amâne consiliul privind calitatea de membru până după expirarea perioadei de contestare sau după ce contestația a fost respinsă.

32.4.4

Confidențialitatea

Episcopii, președinții de țăruși și consilierii lor au îndatorirea sacră de a proteja toate informațiile confidențiale care li se împărtășesc. Aceste informații pot proveni din interviuri, consiliere și mărturisiri. Aceeași îndatorire privind confidențialitatea este valabilă pentru toți cei care iau parte la consiliile privind calitatea de membru. Confidențialitatea este esențială pentru că membrii ar putea să nu mărturisească păcate sau să nu caute îndrumare dacă ceea ce împărtășesc nu este păstrat confidențial. Divulgarea unei mărturisiri trădează încrederea membrilor și cauzează pierderea încrederii acestora în conducătorii lor.

În acord cu îndatorirea lor de a păstra confidențialitatea, un episcop, președinte de țăruș sau consilierii lor pot împărtăși astfel de informații doar în condițiile următoare:

  • ei trebuie să se sfătuiască cu președintele de țăruș, președintele de misiune sau cu episcopul membrului despre desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru sau chestiuni asemănătoare. Președintele de țăruș se poate sfătui, de asemenea, cu autoritatea zonei-Cei Șaptezeci desemnată. Dacă este necesar, autoritatea zonei-Cei Șaptezeci îl trimite pe președintele de țăruș la președinția zonei. Numai președintele de țăruș hotărăște dacă un consiliu trebuie desfășurat sau rezultatul acestuia;

  • persoana se mută într-o episcopie nouă (sau conducătorul preoției este eliberat) în timp ce acțiunea privind calitatea de membru sau alte îngrijorări grave sunt în așteptare. În aceste situații, conducătorul îl înștiințează pe noul episcop sau pe noul președinte de țăruș despre îngrijorări sau acțiunea în așteptare (vedeți 32.14.7). El îl informează, de asemenea, pe conducător dacă membrul reprezintă o amenințare pentru alții;

  • episcopul sau președintele de țăruș află că un membru al Bisericii, care locuiește în afara episcopiei sau țărușului, ar fi fost implicat într-un păcat grav. În această situație, el îl contactează, în mod confidențial, pe episcopul acelui membru;

  • este necesar să se dezvăluie informații în timpul consiliului privind calitatea de membru. Toate informațiile adunate și împărtășite în cadrul unui consiliu privind calitatea de membru sunt confidențiale;

  • un membru alege să permită conducătorului să împărtășească informații anumitor persoane. Acestea pot fi părinți, conducători în biserică sau altele care pot asigura sprijin. Conducătorul nu împărtășește informații altor persoane decât celor pentru care membrul și-a dat acordul;

  • ar putea fi necesar să se împărtășească informații limitate despre hotărârea luată de un consiliu privind calitatea de membru (vedeți 32.12.2).

În toate celelalte situații, conducătorul trebuie să se informeze din 32.4.5. Între aceste cazuri se numără și acela în care legea poate cere ca o nelegiuire, cum este abuzarea unui copil, să fie raportată autorităților guvernamentale.

Pentru a sprijini conducătorii în protejarea altora și respectarea legii, Biserica asigură ajutor prin persoane de specialitate. Pentru a primi această îndrumare, conducătorii apelează, cu promptitudine, linia telefonică de asistență în caz de abuz a Bisericii, acolo unde este disponibilă (vedeți 32.4.5; 38.6.2.1). Unde nu este disponibilă, președintele de țăruș contactează consilierul juridic zonal din cadrul biroului zonei.

Într-o singură situație trebuie ca episcopul sau președintele de țăruș să dezvăluie informații confidențiale fără a căuta întâi o astfel de îndrumare. Atunci când dezvăluirea este necesară pentru a împiedica vătămări care pun viața în pericol sau răniri grave și nu este timp pentru a căuta îndrumare. În astfel de cazuri, îndatorirea de a-i proteja pe alții este mai importantă decât îndatorirea de a păstra confidențialitatea. Conducătorii trebuie să contacteze imediat autoritățile civile competente.

În cazul în care conducătorii iau notițe sau comunică unul cu altul prin mijloace electronice, ei protejează accesul la aceste informații. De asemenea, șterg sau distrug informațiile când nu mai au nevoie de ele. Ei nu împărtășesc, dacă nu este necesar, informații personale.

Autoritățile civile competente pot contesta păstrarea confidențialității pe care i se cere unui conducător al preoției s-o respecte. Dacă aceasta se întâmplă în Statele Unite și Canada, președintele de țăruș caută consiliere juridică la Biroul Consilierului Juridic General al Bisericii:

1-800-453-3860, interior 2-6301

1-801-240-6301

În afara Statelor Unite și Canadei, președintele de țăruș contactează consilierul juridic zonal din cadrul biroului zonal.

32.4.5

Raportarea către autoritățile guvernamentale

Unii oameni care se pocăiesc au încălcat legile civile sau penale. În unele cazuri, autoritățile guvernamentale nu știu acest lucru. Episcopii și președinții de țăruș încurajează membrii să urmeze legea și să raporteze astfel de aspecte, când este necesar. De asemenea, ei sfătuiesc membrii, ca atunci când raportează, să obțină consiliere juridică ce este competentă. Regulile Bisericii susțin respectarea legii.

În multe locuri, legea cere conducătorilor preoției să raporteze unele comportamente nelegale pe care ajung să le cunoască. De exemplu, unele state și țări cer ca abuzarea copilului să fie raportată organelor de aplicare a legii.

În alte țări, Biserica a creat o linie telefonică de asistență confidențială în caz de abuz pentru a ajuta episcopii și președinții de țăruși. Acești conducători trebuie să apeleze, cu promptitudine, linia telefonică de asistență în legătură cu fiecare situație în care cineva ar fi fost abuzat – sau există riscul să fie abuzat (vedeți 38.6.2.1). Aceasta poate fi apelată 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

În țările care nu dispun de o astfel de linie telefonică, episcopul care află despre un abuz trebuie să-și contacteze președintele de țăruș, care va cere îndrumare de la consilierul juridic zonal din cadrul biroului zonal.

Pentru mai multe informații despre raportarea abuzului, vedeți 38.6.2.1 și 38.6.2.7.


STABILIREA CADRULUI PENTRU A AJUTA O PERSOANĂ SĂ SE POCĂIASCĂ


32.5

Cadre pentru a ajuta o persoană să se pocăiască

După ce află că un membru a comis un păcat grav, episcopul sau președintele de țăruș ia măsuri pentru a-i proteja pe alții. De asemenea, el caută îndrumarea Duhului Sfânt pentru a stabili cadrul pentru a ajuta persoana să se pocăiască și să se apropie de Salvator.

32.5.1

Prezentare generală a cadrelor

Tabelul de mai jos prezintă trei cadre pentru a ajuta o persoană să se pocăiască. De asemenea, acesta cuprinde rezumatul considerentelor pe care conducătorii să le aibă în vedere când hotărăsc ce cadru să folosească.

Cadre pentru a ajuta o persoană să se pocăiască

Cadru

Unele considerente (vedeți, de asemenea, 32.7)

Cadru

Consiliu privind calitatea de membru la nivel de țăruș

Unele considerente (vedeți, de asemenea, 32.7)

  • Pentru membri care au primit înzestrarea în templu.

  • Este necesar dacă unui bărbat sau unei femei care a fost înzestrat sau înzestrată i se va retrage, probabil, calitatea de membru al Bisericii pentru vreunul dintre păcatele grave sau faptele discutate în 32.6.1, 32.6.2 sau 32.6.3.

Cadru

Consiliu privind calitatea de membru la nivel de episcopie

Unele considerente (vedeți, de asemenea, 32.7)

  • Pentru oricare membru.

  • Este necesar în cazul păcatelor grave discutate în 32.6.1.

  • Poate fi necesar în cazul păcatelor grave și faptelor discutate în 32.6.2 și 32.6.3.

  • Este insuficient dacă unui bărbat sau unei femei care a fost înzestrat sau înzestrată i se va retrage, probabil, calitatea de membru al Bisericii pentru vreunul dintre păcatele grave sau faptele menționate în 32.6.1, 32.6.2 sau 32.6.3.

Cadru

Sfătuirea personală (vedeți 32.8)

Unele considerente (vedeți, de asemenea, 32.7)

  • Pentru oricare membru.

  • Poate include restricții neoficiale privind calitatea de membru al Bisericii.

  • Poate fi insuficientă în cazul păcatelor grave sau faptelor în cazul cărora un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi de ajutor în procesul pocăinței (vedeți 32.6.2 și 32.6.3).

  • Este insuficientă în cazul păcatelor grave care necesită un consiliu privind calitatea de membru (vedeți 32.6.1).

  • Este insuficientă dacă unui bărbat sau unei femei care a fost înzestrat sau înzestrată i se va retrage, probabil, calitatea de membru sau de membră a Bisericii pentru vreunul dintre păcatele grave sau faptele menționate în 32.6.1, 32.6.2 sau 32.6.3.

Sfătuirea personală și restricțiile neoficiale stabilite de episcop sau președintele de țăruș nu sunt uneori suficiente pentru a ajuta o persoană să se pocăiască de păcate grave. Domnul a pus la dispoziție consiliile privind calitatea de membru pentru a ajuta judecătorul în Israel în aceste situații. (Vedeți Exodul 18:12-27; Mosia 26:29-36; Doctrină și legăminte 42:80-83102.) Pentru unele păcate grave, regulile Bisericii stabilesc că este necesar un consiliu (vedeți 32.6.1). Încălcarea legămintelor din templu mărește probabilitatea ca un consiliu privind calitatea de membru să fie necesar (vedeți 32.7.4).

În episcopie, consilierii episcopului ajută în cadrul consiliilor privind calitatea de membru. În țăruș, ajutorul este acordat de consilierii președintelui de țăruș. La unele consilii privind calitatea de membru la nivel de țăruș participă de asemenea, înaltul consiliu (vedeți 32.9.2). În cadrul consiliului privind calitatea de membru, episcopatul sau președinția țărușului se întâlnește cu persoana în spiritul dragostei.

32.5.2

Stabilirea cadrului și momentului optim

Când se stabilește care dintre aceste cadre ar ajuta cel mai bine o persoană să se pocăiască, conducătorii caută îndrumarea Duhului Sfânt. De asemenea, ei analizează următorii factori:

  • gravitatea păcatului și regulile Bisericii cu privire la necesitatea unui consiliu (vedeți 32.6);

  • circumstanțele persoanei (vedeți 32.7).

Episcopul se sfătuiește cu președintele de țăruș în legătură cu situații concrete. El trebuie să primească aprobarea președintelui de țăruș înainte de a desfășura un consiliu privind calitatea de membru.

În aspectele dificile, președintele de țăruș poate căuta sfatul autorității zonei-Cei Șaptezeci desemnate. Președintele de țăruș trebuie să se sfătuiască cu președinția zonei în legătură cu aspectele rezumate în 32.6.3. Totuși, numai președintele de țăruș hotărăște dacă un consiliu trebuie desfășurat pentru a aborda conduita respectivă. Dacă se desfășoară un consiliu, președintele de țăruș sau episcopul hotărăște rezultatul.

Dacă episcopul sau președintele de țăruș hotărăște că este suficientă sfătuirea personală, el urmează îndrumările din 32.8. Dacă el stabilește că este necesar un consiliu privind calitatea de membru sau dacă regulile Bisericii cer un consiliu, cel care îl conduce urmează procedurile din 32.9-32.14.

Înainte să desfășoare consiliul, episcopul sau președintele de țăruș poate stabili că restricțiile neoficiale privind calitatea de membru ar fi cea mai bună soluție o perioadă. El desfășoară consiliul când acesta ar încuraja cel mai bine pocăința sinceră din partea membrului. Totuși, el nu trebuie să întârzie desfășurarea unui consiliu dacă este necesar să-i protejeze pe alții.

32.6

Gravitatea păcatului și regulile Bisericii

Gravitatea unui păcat reprezintă un lucru important în hotărârea cadrului care 1) va ajuta la protejarea altora și 2) va ajuta o persoană să se pocăiască. Domnul a spus că El „nu poate privi păcatul nici cu cea mai mică îngăduință” (Doctrină și legăminte 1:31; vedeți, de asemenea, Mosia 26:29). Slujitorii Săi nu trebuie să ignore dovada unui păcat grav.

Păcatele grave sunt o ofensă intenționată și majoră împotriva legilor lui Dumnezeu. Categoriile de păcate grave sunt enumerate mai jos:

Secțiunile care urmează descriu când desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru este necesară, când ar putea fi necesară și când nu este necesară.

32.6.1

Când desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru este necesară

Episcopul sau președintele de țăruș trebuie să desfășoare un consiliu privind calitatea de membru când informațiile sugerează că este posibil ca un membru să fi comis oricare dintre păcatele descrise în această secțiune. Pentru aceste păcate, este necesar un consiliu indiferent de nivelul de maturitate spirituală a membrului sau de înțelegere a Evangheliei de către acesta.

Vedeți 32.11 pentru posibilele rezultate ale consiliilor care sunt întrunite pentru discutarea păcatelor enumerate în această secțiune. Restricțiile neoficiale privind calitatea de membru nu sunt o opțiune pentru aceste consilii.

32.6.1.1

Fapte violente și abuz

Omor. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă un membru omoară pe cineva. Așa cum este folosit aici, termenul omor se referă la curmarea, deliberată și nejustificată, a vieții omenești. Retragerea calității de membru al Bisericii a unei persoane este necesară.

Omorul nu include acțiunea polițienească sau militară în timpul exercitării îndatoririlor de serviciu. Avortul nu este definit drept omor în acest context. Dacă moartea a fost cauzată de un accident sau de autoapărare sau apărarea altora, curmarea unei vieți omenești poate să nu fie definită drept omor. Acest lucru poate fi, de asemenea, adevărat în alte situații, cum ar fi atunci când o persoană are capacitate mintală limitată.

Viol. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar în cazul unui viol. Așa cum este folosit aici, termenul viol se referă la relații sexuale forțate sau relații sexuale cu cineva care nu își poate da acordul legal din cauza capacității mintale sau fizice reduse. Așa cum este folosit aici, termenul viol nu se referă la relații sexuale consimțite între doi minori care au vârste apropiate.

Condamnare pentru agresiune sexuală. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă un membru este condamnat pentru agresiune sexuală.

Abuz asupra unui copil sau unui tânăr. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă o persoană abuzează un copil sau tânăr așa cum este explicat în 38.6.2.3.

Abuz asupra soției/soțului sau asupra unui alt adult. Există un spectru al gravității comportamentului abuziv. Pentru a ști când este necesar un consiliu privind calitatea de membru în cazul unui abuz asupra soției/soțului sau asupra unui alt adult, vedeți 38.6.2.4 .

Comportament violent agresiv. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă un adult vatămă fizic oameni în mod repetat prin comportament violent și este o amenințare pentru alții.

32.6.1.2

Imoralitate sexuală

Incest. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar în cazul unui incest așa cum este definit în 38.6.10. Retragerea calității de membru al Bisericii a unei persoane este aproape întotdeauna necesară.

Pornografie infantilă. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă o persoană este implicată în pornografie infantilă, așa cum este prezentată în 38.6.6.

Căsătorie pluralistă. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă o persoană intră, în cunoștință de cauză, într-o căsătorie pluralistă. Unele căsătorii pluraliste pot avea loc în secret, soția neștiind despre una sau mai multe alte soții. Retragerea calității de membru al Bisericii este necesară dacă o persoană intră, în cunoștință de cauză, într-o căsătorie pluralistă.

Comportament sexual agresiv. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă un adult vatămă oameni în mod repetat din punct de vedere sexual și este o amenințare pentru alții.

32.6.1.3

Fapte ilicite

Comportament financiar agresiv. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă un adult are antecedente privind vătămarea deliberată sau repetată din punct de vedere financiar și este o amenințare pentru alții (vedeți 38.6.2.4). Acest lucru include fapta ilicită în domeniul investiției și alte activități similare. Pierderile financiare neintenționate din cauza condițiilor economice nu sunt considerate fapte ilicite. Dacă sunt implicate litigii, conducătorii preoției pot hotărî să aștepte până când rezultatul este final. Dacă un membru a fost implicat în delapidarea de fonduri sau proprietăți ale Bisericii, vedeți 32.6.3.3.

32.6.1.4

Încălcarea încrederii

Păcat grav în timpul deținerii unei poziții importante în Biserică. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar dacă un membru comite un păcat grav în timpul deținerii unei poziții proeminente. Printre acestea se numără cea de autoritate generală, oficiant general al Bisericii, autoritate a zonei-Cei Șaptezeci, președinte de templu sau coordonatoare a femeilor în templu, președinte de misiune și soția sa, președinte de țăruș, patriarh sau episcop. Acest lucru nu este valabil în cazul președinților de ramură. Totuși, privilegiile calității de membru al Bisericii a unui președinte de ramură pot fi restricționate sau retrase în același mod ca în cazul altor membri.

32.6.1.5

Alte câteva fapte

Condamnări pentru infracțiuni. Un consiliu privind calitatea de membru este necesar în majoritatea cazurilor în care o persoană este condamnată pentru o infracțiune.

32.6.2

Când poate fi necesară desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru

Desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru poate fi necesară în situațiile de mai jos.

32.6.2.1

Fapte violente și abuz

Domnul a poruncit: „Să nu omori… nici să nu faci nimic asemănător” (Doctrină și legăminte 59:6; caractere cursive adăugate). Printre faptele violente și abuzul pentru care desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesară se numără (dar nu se limitează la) cele enumerate mai jos.

Tentativă de omor. Încercarea deliberată de a omorî pe cineva.

Abuz sexual, inclusiv atac și hărțuire. Abuzul sexual include o gamă largă de fapte (vedeți 38.6.18). Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar pentru o persoană care a atacat sau a abuzat sexual pe cineva. Este mult mai probabil ca un consiliu să fie necesar pentru a ajuta un membru să se pocăiască dacă acesta a încălcat legămintele din templu sau dacă păcatul a fost repetat. Vedeți 38.6.18.3 pentru a ști când este necesar un consiliu.

Abuz asupra soției/soțului sau asupra unui alt adult. Există un spectru al gravității comportamentului abuziv (vedeți 38.6.2.4). Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar pentru o persoană care și-a abuzat soția/soțul sau a abuzat un alt adult. Este mult mai probabil ca un consiliu să fie necesar pentru a ajuta un membru să se pocăiască dacă acesta a încălcat legămintele din templu sau dacă păcatul a fost repetat. Vedeți 38.6.2.4 pentru a ști când este necesar un consiliu.

32.6.2.2

Imoralitate sexuală

Legea castității dată de Domnul înseamnă abstinență de la relații sexuale în afara căsătoriei legale între un bărbat și o femeie potrivit legii lui Dumnezeu (vedeți Exodul 20:14; Doctrină și legăminte 63:16). Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar în cazul unei imoralități sexuale așa cum este descrisă în 38.6.5. În aceste situații, este mult mai probabil ca un consiliu să fie necesar pentru a ajuta un membru să se pocăiască dacă acesta a încălcat legămintele din templu sau dacă păcatul a fost repetat. Vedeți 32.6.1.2 pentru a ști când este necesar un consiliu.

32.6.2.3

Fapte ilicite

Cele zece porunci ne învață: „Să nu furi” sau „să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău” (Exodul 20:15-16). Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar în cazul unei tâlhării, unui jaf, furt, unei delapidări, unui sperjur și unei fraude. În aceste situații, este mult mai probabil ca un consiliu să fie necesar pentru a ajuta un membru să se pocăiască dacă acesta a încălcat legămintele din templu sau dacă păcatul a fost repetat.

Vedeți 32.6.1.3 pentru a ști când este necesar un consiliu pentru fapte ilicite. Dacă un membru a fost implicat în delapidarea de fonduri sau proprietăți ale Bisericii, vedeți 32.6.3.3. Pentru informații privind frauda prin afinitate, vedeți 38.8.2.

32.6.2.4

Încălcarea încrederii

Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar dacă un membru:

  • comite un păcat grav în timpul deținerii unei poziții cu autoritate sau de încredere în Biserică sau în comunitate;

  • comite un păcat grav care este larg cunoscut.

În aceste situații, este mult mai probabil ca un consiliu să fie necesar pentru a ajuta un membru să se pocăiască dacă acesta a încălcat legămintele din templu sau dacă păcatul a fost repetat.

Vedeți 32.6.1.4 pentru a ști când este necesar un consiliu. Dacă un membru a fost implicat în delapidarea de fonduri sau proprietăți ale Bisericii, vedeți 32.6.3.3.

32.6.2.5

Alte câteva fapte

Regele Beniamin ne-a învățat: „Nu pot să vă spun toate lucrurile prin care puteți păcătui; căci sunt diferite căi și mijloace, chiar atât de multe încât nu le pot număra” (Mosia 4:29). Un consiliu ar putea fi necesar dacă o persoană:

  • prezintă semne ale urmării unui tipar comportamental privind comiterea păcatelor grave (vedeți Doctrină și legăminte 82:7);

  • renunță în mod deliberat la îndeplinirea responsabilităților din cadrul familiei, inclusiv la susținerea financiară a copilul si plătirea pensiei alimentare;

  • amenință cu violența fizică, fie în persoană, fie online (vedeți 32.2.1);

  • vinde droguri nelegale;

  • comite alte infracțiuni grave.

În aceste situații, este mult mai probabil ca un consiliu să fie necesar pentru a ajuta un membru să se pocăiască dacă acesta a încălcat legămintele din templu sau dacă păcatul a fost repetat.

Un consiliu privind calitatea de membru poate fi necesar dacă un membru se supune unui avort, face aranjamentele necesare pentru un avort, plătește pentru un avort sau încurajează avortul. Vedeți 38.6.1 pentru îndrumări.

Când desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru este necesară sau poate fi necesară

Tipul de păcat

Un consiliu privind calitatea de membru este necesar (vedeți 32.6.1)

Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar (vedeți 32.6.2)

Tipul de păcat

Fapte violente și abuz

Un consiliu privind calitatea de membru este necesar (vedeți 32.6.1)

  • Omor

  • Viol

  • Condamnare pentru agresiune sexuală

  • Abuz asupra unui copil sau unui tânăr

  • Comportament agresiv violent

Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar (vedeți 32.6.2)

  • Tentativă de omor

  • Abuz sexual, inclusiv atac și hărțuire (vedeți 38.6.18 pentru a ști când este necesar un consiliu)

  • Abuz asupra soției/soțului sau asupra unui alt adult (vedeți 38.6.2.4 pentru a ști când este necesar un consiliu)

Tipul de păcat

Imoralitate sexuală

Un consiliu privind calitatea de membru este necesar (vedeți 32.6.1)

  • Incest

  • Pornografie infantilă

  • Căsătorie pluralistă

  • Comportament sexual agresiv

Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar (vedeți 32.6.2)

  • Adulter, preacurvie, relații între persoane de același sex și toate celelalte relații sexuale în afara căsătoriei legale dintre un bărbat și o femeie, inclusiv întâlnirile sexuale online sau la telefon

  • Concubinaj, uniuni și parteneriate civile și căsătorie între persoane de același sex

  • Folosirea intensivă sau compulsivă a pornografiei care a vătămat considerabil căsnicia sau familia unui membru

Tipul de păcat

Fapte ilicite

Un consiliu privind calitatea de membru este necesar (vedeți 32.6.1)

  • Comportament financiar agresiv, cum ar fi fapta ilicită și alte activități similare (vedeți 32.6.3.3 dacă un membru a fost implicat în delapidarea de fonduri sau proprietăți ale Bisericii)

Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar (vedeți 32.6.2)

  • Tâlhărie, spargere, furt sau delapidare (vedeți 32.6.3.3 dacă un membru a fost implicat în delapidarea de fonduri sau proprietăți ale Bisericii)

  • Sperjurul

Tipul de păcat

Încălcarea încrederii

Un consiliu privind calitatea de membru este necesar (vedeți 32.6.1)

  • Păcat grav în timpul deținerii unei poziții importante în Biserică

Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar (vedeți 32.6.2)

  • Păcat grav în timpul deținerii unei poziții cu autoritate sau de încredere în Biserică sau în comunitate (vedeți 32.6.3.3 dacă un membru a fost implicat în delapidarea de fonduri sau proprietăți ale Bisericii)

  • Păcat grav care este larg cunoscut

Tipul de păcat

Alte câteva fapte

Un consiliu privind calitatea de membru este necesar (vedeți 32.6.1)

  • Majoritatea condamnărilor pentru infracțiuni

Un consiliu privind calitatea de membru ar putea fi necesar (vedeți 32.6.2)

  • Avortul (cu excepția cazului în care se aplică o excepție din 38.6.1)

  • Tipar comportamental privind comiterea păcatelor grave

  • Renunțarea în mod deliberat la îndeplinirea responsabilităților din cadrul familiei, inclusiv la susținerea financiară a copilului si la plătirea pensiei alimentare

  • Vânzarea de droguri nelegale

  • Alte infracțiuni grave

32.6.3

Când se consultă președintele de țăruș cu președinția zonei despre necesitatea unui consiliu privind calitatea de membru sau a altei măsuri

Unele chestiuni necesită o abordare mai sensibilă și mai multe îndrumări. Pentru a ști cum să ajute cel mai bine, președintele de țăruș trebuie să se consulte cu președinția zonei despre situațiile din această secțiune. Totuși, numai președintele de țăruș hotărăște dacă un consiliu trebuie desfășurat pentru a aborda conduita respectivă. Dacă se desfășoară un consiliu, președintele de țăruș sau episcopul hotărăște rezultatul.

Dacă un consiliu privind calitatea de membru este desfășurat pentru una dintre chestiunile rezumate în această secțiune, hotărârea consiliului trebuie să fie „rămâne cu drepturi depline”, „restricții oficiale privind calitatea de membru” sau „retragerea calității de membru”. Este nevoie de aprobare din partea Primei Președinții pentru a ridica restricțiile oficiale sau a reprimi persoana în Biserică (vedeți 32.16.1, numărul 9).

32.6.3.1

Alte măsuri

Dacă nu se desfășoară un consiliu privind calitatea de membru, printre alte măsuri care ar putea fi luate se numără:

  • restricții neoficiale privind calitatea de membru (vedeți 32.8.3);

  • adnotări pe înregistrarea calității de membru (vedeți 32.14.5);

  • restricții privind rânduielile, care restricționează unei persoane dreptul de a primi preoția sau a exercita preoția ori de a primi o recomandare pentru templu și a utiliza una.

Președintele de țăruș se sfătuiește cu președinția zonei înainte ca una dintre aceste măsuri să fie luată.

32.6.3.2

Apostazia

Aspectele legate de apostazie au un impact care depășește limitele teritoriale ale unei episcopii sau ale unui țăruș. Acestea trebuie să fie abordate, cu promptitudine, pentru a-i proteja pe alții.

Episcopul se sfătuiește cu președintele de țăruș dacă simte că acțiunile unui membru pot reprezenta apostazie. Episcopul sau președintele de țăruș poate stabili restricții neoficiale privind calitatea de membru în cazul membrului (vedeți 32.8.3). Președintele de țăruș se sfătuiește, cu promptitudine, cu președinția zonei. Totuși, numai președintele de țăruș hotărăște dacă un consiliu privind calitatea de membru trebuie desfășurat sau dacă sunt necesare alte măsuri.

Așa cum este folosit aici, termenul apostazie se referă la un membru care face oricare dintre următoarele:

  • se opune, în mod repetat, clar și deliberat Bisericii, doctrinei ei, regulilor ei sau conducătorilor ei;

  • continuă să predea drept doctrină a Bisericii ceea ce nu este doctrina Bisericii după ce a fost corectat de episcop sau de președintele de țăruș;

  • prezintă un tipar comportamental lucrând în mod intenționat să slăbească credința și activitatea membrilor Bisericii;

  • continuă să urmeze învățăturile sectelor apostate după ce a fost corectat de episcop sau președintele de țăruș;

  • se alătură în mod oficial unei alte biserici și promovează învățăturile ei. (Inactivitatea totală în Biserică sau frecventarea unei alte biserici nu constituie apostazie. Totuși, dacă un membru se alătură, în mod oficial, unei alte biserici și susține învățăturile ei, retragerea calității de membru a acestuia poate fi necesară.)

Salvatorul i-a învățat pe nefiți că trebuiau să continue să păstorească pe cel care a păcătuit. „Dar dacă nu se pocăiește, atunci el să nu fie numărat printre poporul Meu pentru ca el să nu distrugă poporul Meu” (3 Nefi 18:31).

32.6.3.3

Delapidarea de fonduri ale Bisericii

Dacă un membru delapidează fonduri ale Bisericii sau fură bunuri valoroase ale Bisericii, președintele de țăruș se consultă cu președinția zonei dacă ar putea fi necesar un consiliu privind calitatea de membru sau dacă ar putea fi necesară o altă măsură. Conducătorii trebuie să ia în considerare:

  • suma delapidată sau furată;

  • dacă delapidarea a fost un eveniment unic sau dacă a fost comisă în mod repetat;

  • dacă a fost făcută o rambursare;

  • nivelul mustrării de conștiință al persoanei;

  • poziția deținută de membru (vedeți 32.6.1.4 pentru membrii care dețin o poziție proeminentă în Biserică).

Președintele de țăruș raportează una dintre următoarele în Resursele conducătorului și ale funcționarului:

  • rezultatele la care s-a ajuns în urma unui consiliu privind calitatea de membru;

  • că el s-a sfătuit cu președinția zonei și a hotărât că nu era necesar un consiliu privind calitatea de membru.

Dacă Departamentul pentru Audit al Bisericii stabilește că un conducător sau un angajat al Bisericii a delapidat fonduri sau proprietăți ale Bisericii, Prima Președinție îndrumă, în general, ca înregistrarea calității sale de membru să fie adnotată. Expresia „conducător” este definită ca fiind atât o persoană care deține o poziție proeminentă în Biserică, cât și consilieri, funcționari și președinții de ramuri. Când procesul pocăinței este complet, președintele de țăruș poate solicita ștergerea adnotării (vedeți 32.14.5 și 34.7.5). O adnotare nu înseamnă că a avut loc un consiliu privind calitatea de membru sau că s-a întreprins o altă acțiune.

32.6.3.4

Persoanele transgen

Episcopii și președinții de țăruși care lucrează cu persoane care se identifică drept persoane transgen trebuie să urmeze îndrumările din 38.6.23.

32.6.4

Când un consiliu privind calitatea de membru nu este, în mod normal, necesar

Un consiliu privind calitatea de membru nu este în mod normal necesar în situațiile de mai jos.

32.6.4.1

Eșecul de a se conforma unor standarde ale Bisericii

Un consiliu privind calitatea de membru nu se desfășoară pentru acțiunile enumerate mai jos. Totuși, observați excepția de la ultima situație:

  • inactivitatea în cadrul Bisericii;

  • neîndeplinirea îndatoririlor din cadrul Bisericii;

  • neplata zeciuielii;

  • păcate comise prin omisiune;

  • masturbare;

  • nerespectarea Cuvântului de înțelepciune;

  • folosirea pornografiei, cu excepția pornografiei infantile (așa cum este prezentată în 38.6.6) sau folosirea intensivă sau compulsivă a pornografiei care a vătămat considerabil căsnicia sau familia unui membru (așa cum este prezentat în 38.6.13).

32.6.4.2

Eșecul în afaceri sau neplata datoriilor

Conducătorii nu trebuie să utilizeze consiliile privind calitatea de membru pentru a soluționa disputele legate de afaceri. Eșecul în afaceri și neplata datoriilor nu sunt motive pentru desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru. Totuși, un consiliu trebuie desfășurat în cazul unor activități ilicite grave sau al altor practici financiare înșelătoare grave (vedeți 32.6.1.3).

32.6.4.3

Neînțelegerile civile

Nu se desfășoară consilii privind calitatea de membru pentru a se rezolva neînțelegeri civile (vedeți Doctrină și legăminte 134:11).

32.7

Circumstanțele persoanei

Domnul a spus: „Brațul milei Mele este întins către voi și oricine va veni, pe acela Eu îl voi primi; și binecuvântați sunt aceia care vin la Mine” (3 Nefi 9:14). Circumstanțele unei persoane sunt un lucru important de luat în considerare când:

  • se hotărăște cadrul potrivit pentru a ajuta persoana să se pocăiască de păcate grave (vedeți 32.5 și 32.6);

  • se iau hotărâri în cadrul sfătuirii personale sau consiliilor privind calitatea de membru (vedeți 32.8 și 32.11).

Episcopii și președinții de țăruș caută să cunoască gândul și voia Domnului în fiecare situație. Ei iau în considerare factorii de mai jos când hotărăsc ce cadru să folosească și care va fi rezultatul. Acești factori nu dictează o anume hotărâre. Ci aceștia sunt de ajutor pentru o hotărâre pe care conducătorii trebuie să o ia rugându-se și fiind îndrumați de Spirit.

32.7.1

Amploarea păcatului

Gravitatea unui păcat este măsurată prin amploarea lui. Acest lucru poate include numărul de păcate comise și frecvența lor, gravitatea vătămării rezultate din ele și numărul de oameni care au fost răniți prin ele.

32.7.2

Interesele victimei

Conducătorii iau în considerare interesele victimelor și ale altora. Printre acestea se pot număra soția/soțul unei persoane și alți membri ai familiei. Conducătorii iau, de asemenea, în considerare gravitatea vătămării.

32.7.3

Dovada pocăinței

Este nevoie de îndrumare spirituală pentru a discerne dacă o persoană s-a pocăit în mod sincer. O astfel de pocăință este arătată mai sigur prin fapte neprihănite de-a lungul unei perioade, decât prin întristare profundă în timpul unui singur interviu. Printre factorii care trebuie luați în considerare se numără:

  • tăria credinței în Isus Hristos;

  • natura confesiunii;

  • profunzimea întristării pentru păcat;

  • repararea pagubelor produse celor răniți;

  • respectarea cerințelor legale;

  • succesul privind renunțarea la păcat;

  • credința în supunerea față de porunci după comiterea păcatului;

  • onestitatea față de conducătorii Bisericii și față de alții;

  • dorința de a urma sfatul conducătorilor Bisericii.

Imagine
Femeie rugându-se.

32.7.4

Încălcarea legămintelor făcute în templu

Domnul a declarat: „Cui i s-a dat mult i se va cere mult” (Doctrină și legăminte 82:3). O persoană care a primit înzestrarea în templu a făcut legăminte să trăiască potrivit unui standard mai înalt. Încălcarea acestor legăminte amplifică gravitatea păcatului. Acest lucru crește probabilitatea ca desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru să fie necesară.

32.7.5

Poziție de încredere sau cu autoritate

Gravitatea unui păcat este amplificată dacă o persoană l-a comis fiind într-o poziție de încredere sau cu autoritate, cum ar fi cea de părinte, conducător sau învățător.

32.7.6

Repetarea

Repetarea aceluiași păcat grav poate indica un comportament sau o dependență adânc înrădăcinată care împiedică progresul către adevărata pocăință. Pe lângă restricțiile privind calitatea de membru care ar putea fi necesare, programele pentru recuperarea persoanelor dependente și consilierea de specialitate ar putea fi de ajutor (vedeți 32.8.2).

32.7.7

Vârsta, maturitatea și experiența

Conducătorii iau în considerare vârsta, maturitatea și experiența când sfătuiesc un membru sau hotărăsc rezultatul unui consiliu privind calitatea de membru. Îngăduința este adesea potrivită în cazul celor imaturi în Evanghelie. De exemplu, îngăduința poate fi potrivită în cazul membrilor tineri care au o conduită imorală, dacă ei renunță la păcat și dau dovadă de pocăință sinceră. Totuși, este posibil să fie nevoie de măsuri mai serioase dacă ei continuă această conduită.

32.7.8

Capacitatea mintală

Boala mintală, dependența sau capacitatea mintală limitată nu scuză o persoană care a comis un păcat grav. Totuși, aceștia sunt factori de luat în considerare. Ca parte a faptului de a ajuta o persoană să se pocăiască, conducătorii caută îndrumarea Domnului privind măsura în care persoana înțelege principiile Evangheliei și nivelul de responsabilitate.

32.7.9

Mărturisirea voluntară

Mărturisirea voluntară și întristarea după voia lui Dumnezeu pentru propriile fapte arată o dorință de pocăire.

32.7.10

Timpul care a trecut între comiterea păcatului și mărturisire

Mărturisirea este o parte a pocăinței și nu trebuie amânată. Uneori, un păcat este urmat de o perioadă îndelungată de reparare și de viață trăită având credință. Dacă un membru mărturisește un păcat și nu l-a repetat, acest lucru poate arăta că a renunțat la acesta. În acest caz, mărturisirea poate încheia, în loc să înceapă, procesul pocăinței.

32.7.11

Păcatele care implică membri care locuiesc în episcopii diferite sau în țăruși diferiți

Uneori, membrii care comit împreună un păcat grav locuiesc în episcopii diferite sau în țăruși diferiți. În această situație, președinții de țăruși se sfătuiesc împreună cu privire la necesitatea de impunere de restricții sau de desfășurare a consiliilor privind calitatea de membru. Ei discută, de asemenea, dacă există motive pentru care restricțiile sau hotărârile consiliului să fie aceleași sau dacă există alte aspecte care ar putea indica nevoia de rezultate diferite.


DESFĂȘURAREA SFĂTUIRII PERSONALE


32.8

Sfătuirea personală și restricțiile neoficiale privind calitatea de membru

Sfătuirea personală este deseori suficientă pentru a ajuta la protejarea altora și pentru a ajuta o persoană să acceseze, prin pocăință, puterea mântuitoare a ispășirii lui Isus Hristos. O astfel de sfătuire poate, de asemenea, să ajute membrii să se păzească de păcate mai grave. În cadrul sfătuirii personale, conducătorii pot, de asemenea, să stabilească restricții neoficiale privind calitatea de membru pentru a ajuta un membru să se pocăiască de unele păcate grave (vedeți 32.8.3).

Păcatele grave nu trebuie tratate cu superficialitate (vedeți Doctrină și legăminte 1:31). Încălcarea legămintelor din templu crește probabilitatea ca un consiliu privind calitatea de membru să fie necesar (vedeți 32.7.4).

Mai jos, sunt enumerate îndrumări care să-i ajute pe conducători să știe când sfătuirea și restricțiile neoficiale ar putea fi suficiente (vedeți, de asemenea, 32.7):

  • persoana nu a comis un păcat care necesită un consiliu privind calitatea de membru (vedeți 32.6.1);

  • persoana a mărturisit în mod voluntar și se pocăiește cu adevărat;

  • persoana se pocăiește de un păcat grav pe care nu l-a mai comis înainte;

  • păcatul persoanei nu a încălcat legămintele făcute în templu;

  • persoana are circumstanțe atenuante importante.

32.8.1

Sfătuirea personală

Îndrumările de mai jos se pun în practică atunci când un episcop sau un președinte de țăruș sfătuiește un membru pentru a-l ajuta să se pocăiască.

  • Cereți doar suficiente informații pentru a hotărî 1) atitudinea membrului față de comportamentul păcătos și 2) natura, frecvența și durata comportamentului. Nu cereți mai multe detalii decât este necesar pentru a înțelege situația. Nu adresați întrebări care pot apărea ca urmare a curiozității personale.

  • Întrebați cum i-a afectat pe alții conduita respectivă.

  • Concentrați-vă asupra condițiilor pozitive care măresc convertirea membrului și devotamentul lui față de Domnul. Încurajați membrul să ia anumite măsuri pentru a realiza schimbarea comportamentului și schimbarea în inimă pentru a se pocăi. Invitați persoana să se apropie de Salvator, căutând tăria Sa și să simtă dragostea Sa mântuitoare.

  • Încurajați activitățile înălțătoare, cum ar fi rugăciunea, studiul din scripturi și participarea la adunările Bisericii. Propovăduiți că munca de întocmire a istoriei familiei și munca în templu pot reduce influența dușmanului. Încurajați faptul de a sluji altora și de a împărtăși Evanghelia.

  • Încurajați repararea pagubelor produse celor vătămați de păcate și faptul de a cere iertare.

  • Încurajați îndepărtarea de influențele rele. Ajutați membrii să ia măsuri preventive pentru a se împotrivi anumitor ispite.

  • Admiteți că sunteți conducător ecleziastic, nu consilier de specialitate. Pe lângă sfătuirea pe care o oferiți, consilierea comportamentală ar putea fi benefică pentru unii membri. Unii suferă de boli mintale. După cum este necesar, sfătuiți membrii să caute ajutorul specialiștilor din domeniul medical și cel al sănătății mintale (vedeți 31.3.6).

  • Rugați-vă și căutați îndrumarea Spiritului înainte de a stabili restricții neoficiale privind calitatea de membru. Unora dintre membri le-ar putea fi util să-și exercite mai activ privilegiile calității de membru al Bisericii decât faptul de a le fi restricționate.

  • Urmăriți progresul pentru a oferi încurajare, a consolida tăria spirituală și a monitoriza progresul.

După ce membrul a mărturisit episcopului sau președintelui de țăruș, sfătuirea în scopul urmăririi progresului poate avea loc în mai multe moduri. Conducătorul însuși o poate oferi. Sau, având permisiunea membrului, el își poate desemna unul dintre consilieri s-o ofere.

Având consimțământul membrului, episcopul sau președintele de țăruș poate desemna membri ai cvorumului vârstnicilor sau membre ale Societății de Alinare să ajute în moduri concrete. În cazul tinerilor, el poate desemna membrele președinției Tinerelor Fete sau sfătuitorii din cadrul cvorumului Preoției aaronice să ajute. Cei care sunt desemnați să ajute au dreptul să primească inspirație pentru a îndeplini acea însărcinare (vedeți 4.2.6).

Când desemnează pe cineva să ajute cu sfătuirea în scopul urmăririi progresului, conducătorul oferă doar informațiile necesare suficiente pentru a ajuta membrul. Persoana desemnată trebuie să păstreze confidențialitatea. Ea informează, de asemenea, episcopul despre progresul și nevoile membrului.

Imagine
Femeie rugându-se.

32.8.2

Să ajutăm oamenii să abordeze dependențele și folosirea pornografiei

Sfătuirea personală implică uneori faptul de a ajuta membrii să se pocăiască de păcate legate sau cauzate de dependențe. Aceste dependențe pot include substanțe sau o gamă largă de comportamente. Dependențele vatămă persoane, căsnicii și familii. Episcopii pot sfătui membrii să caute ajutor folosind programele Bisericii pentru recuperarea persoanelor dependente și de la specialiștii din domeniul medical și cel al sănătății mintale.

Folosirea pornografiei devine din ce în ce mai frecventă. Indiferent dacă vizionarea de materiale pornografice este intensivă sau ocazională, ea este dăunătoare. Alungă Spiritul. Slăbește capacitatea de a accesa puterea care vine din ținerea legămintelor. De asemenea, vatămă relații prețioase.

Sfătuirea personală și restricțiile neoficiale privind calitatea de membru sunt, de regulă, suficiente pentru a ajuta o persoană să se pocăiască pentru folosirea pornografiei. De obicei, nu sunt desfășurate consilii privind calitatea de membru. Pentru excepții, vedeți 38.6.6 și 38.6.13. Consilierea de specialitate poate fi de ajutor.

Președinții de țăruș și episcopii sprijină membrii familiei după cum este necesar. Părinții pot fi incluși când tinerii sunt sfătuiți în legătură cu folosirea pornografiei. Soțul/soția poate fi inclus/inclusă când este sfătuită o persoană căsătorită.

Pentru mai multe informații despre sfătuirea membrilor care sunt implicați în pornografie, vedeți 38.6.13.

32.8.3

Restricții neoficiale privind calitatea de membru

Pe lângă încurajarea acțiunilor pozitive în cadrul sfătuirii, episcopul sau președintele de țăruș poate stabili restricții neoficiale cu privire la unele privilegii ale calității de membru al Bisericii pentru o perioadă. Dacă sunt gestionate în mod înțelept, aceste restricții pot ajuta în procesul pocăinței și în progresul spiritual. Ele sunt considerate neoficiale, deoarece nu sunt notate în înregistrarea calității de membru.

Restricțiile neoficiale pot dura câteva săptămâni, mai multe luni sau mai mult dacă este necesar pentru ca persoana să se pocăiască pe deplin. În circumstanțe neobișnuite, perioada poate fi mai lungă de un an.

Conducătorii caută îndrumarea Spiritului cu privire la restricții care ar putea ajuta cel mai bine o persoană să se pocăiască. Acestea ar putea include (dar nu se limitează la) suspendarea privilegiului de a sluji în cadrul unei chemări în Biserică, de a exercita preoția sau de a intra în templu. Conducătorul poate, de asemenea, restricționa persoana respectivă de la a oferi cuvântări, lecții sau rugăciuni în adunări ale Bisericii. În cazul în care conducătorul suspendă dreptul de a intra în templu, el anulează recomandarea pentru templu în Resursele conducătorului și ale funcționarului (LCR).

Faptul de a lua din împărtășanie este o parte importantă a pocăinței. Acest lucru nu ar trebui să fie prima restricție stabilită pentru o persoană care se pocăiește și care are inima frântă și spiritul smerit. Totuși, dacă o persoană a comis păcate grave, un conducător poate suspenda acest privilegiu o perioadă.

În mod normal, conducătorii nu spun nimănui altcuiva despre restricțiile neoficiale decât dacă este un lucru necesar de știut (vedeți 32.12.2).

Atunci când persoana face un anume progres în privința pocăinței sincere, episcopul sau președintele de țăruș poate îndepărta restricțiile neoficiale după cum este îndrumat de Spirit. Dacă membrul continuă tiparul păcatului, ar putea fi de ajutor sau necesar să se desfășoare un consiliu privind calitatea de membru.


ADMINISTRAREA CONSILIILOR PRIVIND CALITATEA DE MEMBRU AL BISERICII


Consiliile privind calitatea de membru al Bisericii se desfășoară când episcopul sau președintele de țăruș hotărăște că acestea sunt de ajutor sau când sunt cerute de regulile Bisericii (vedeți 32.6). Ele se desfășoară la nivel de episcopie, țăruș, ramură, district sau misiune. Această secțiune oferă informații despre administrarea acestora.

32.9

Participarea și responsabilitatea

Tabelul de mai jos arată cine participă în mod normal la consiliile privind calitatea de membru.

Participanții la consiliile privind calitatea de membru

Consiliu privind calitatea de membru la nivel de episcopie

Participanții la consiliile privind calitatea de membru

  • Persoana pentru care se desfășoară consiliul

  • Episcopul și consilierii săi

  • Funcționarul episcopiei

  • Președintele cvorumului vârstnicilor sau președinta Societății de Alinare (opțional; vedeți 32.10.1)

Consiliu privind calitatea de membru la nivel de țăruș

Participanții la consiliile privind calitatea de membru

  • Persoana pentru care se desfășoară consiliul

  • Președintele de țăruș și consilierii săi

  • Funcționarul țărușului

  • Înalți consilieri (în anumite situații după cum este explicat în 32.9.2)

  • Episcopul persoanei pentru care se desfășoară consiliul (opțional; vedeți 32.9.3)

  • Președintele cvorumului vârstnicilor sau președinta Societății de Alinare (opțional; vedeți 32.10.1)

32.9.1

Președintele de țăruș

Președintele de țăruș:

  • are autoritate asupra consiliilor privind calitatea de membru în cadrul țărușului; totuși, majoritatea acestor consilii sunt desfășurate de episcopi;

  • trebuie să-și dea aprobarea înainte ca un episcop să poată desfășura un consiliu privind calitatea de membru;

  • desfășoară un consiliu privind calitatea de membru la nivel de țăruș dacă unui bărbat sau unei femei care și-a primit înzestrarea în templu i se va retrage, probabil, calitatea de membru al Bisericii;

  • poate desfășura un consiliu dacă un membru contestă hotărârea unui consiliu privind calitatea de membru la nivel de episcopie;

  • trebuie să-și ofere acordul înainte ca recomandarea consiliului privind calitatea de membru la nivel de episcopie de a retrage calitatea de membru a unei persoane neînzestrate să fie definitivă.

32.9.2

Înaltul consiliu

Membrii înaltului consiliu nu participă în mod normal la consiliile privind calitatea de membru la nivel de țăruș. Totuși, membrii înaltului consiliu pot participa în cazul situațiilor dificile (vedeți Doctrină și legăminte 102:2). De exemplu, președinția țărușului poate invita membrii înaltului consiliu să participe când:

  • există fapte contestate;

  • aceștia aduc valoare și echilibru;

  • membrul solicită ca ei să participe;

  • un membru al președinției țărușului sau membrii familiei sale sunt implicați (vedeți 32.9.7).

32.9.3

Episcopul (sau președintele de ramură dintr-un țăruș)

Episcopul:

  • are autoritate asupra consiliilor privind calitatea de membru la nivel de episcopie;

  • discută cu președintele de țăruș și obține aprobarea sa înainte de a desfășura un consiliu;

  • nu poate să desfășoare un consiliu dacă unui bărbat sau unei femei care și-a primit înzestrarea în templu i se va retrage, probabil, calitatea de membru al Bisericii. În aceste situații trebuie desfășurat un consiliu privind calitatea de membru la nivel de țăruș;

  • poate fi invitat să participe la consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș pentru un membru al episcopiei a cărui calitate de membru este analizată. Participarea sa trebuie să fie aprobată de președintele de țăruș și de persoana respectivă.

Un consiliu privind calitatea de membru la nivel de episcopie sau de ramură poate să recomande retragerea calității de membru al Bisericii a persoanei dacă aceasta nu a fost înzestrată. Totuși, aprobarea președintelui de țăruș este necesară înainte ca hotărârea să fie definitivă.

Uneori, un consiliu privind calitatea de membru la nivel de episcopie se desfășoară pentru un membru înzestrat și lucrările dezvăluie că membrului îi va fi, probabil, retrasă calitatea de membru. În aceste cazuri, episcopul trimite situația la președintele de țăruș.

32.9.4

Președintele de misiune

Președintele de misiune:

  • are autoritate asupra consiliilor privind calitatea de membru în ramurile și districtele misiunii;

  • trebuie să-și dea aprobarea înainte ca un președinte de district sau de ramură să desfășoare un consiliu privind calitatea de membru;

  • desfășoară un consiliu privind calitatea de membru dacă unui bărbat sau unei femei care și-a primit înzestrarea în templu i se va retrage, probabil, calitatea de membru al Bisericii. Dacă timpul sau distanța împiedică acest lucru, el își poate desemna unul dintre consilieri să prezideze asupra consiliului. El numește alți doi deținători ai preoției lui Melhisedec să participe;

  • acolo unde este posibil, desfășoară consilii privind calitatea de membru pentru cei care nu au fost înzestrați. Dacă timpul sau distanța împiedică acest lucru, el poate autoriza trei deținători ai preoției lui Melhisedec să-l desfășoare. În acest caz, președintele de district sau președintele de ramură al membrului conduce, în mod normal, consiliul;

  • poate desfășura un consiliu dacă un membru contestă hotărârea unui consiliu privind calitatea de membru la nivel de district sau de ramură;

  • cu aprobarea unei autorități generale de la Departamentul Misionari, desfășoară un consiliu privind calitatea de membru dacă un misionar comite un păcat grav în câmpul misiunii (vedeți 32.9.8). El revede, de asemenea, problema împreună cu un membru al președinției zonei și se consultă cu președintele de țăruș al țărușului de acasă al misionarului;

  • trebuie să-și ofere acordul înainte ca recomandarea consiliului privind calitatea de membru, la nivel de ramură sau district, de a retrage calitatea de membru a unei persoane neînzestrate să fie definitivă.

Dacă un misionar mărturisește un păcat grav pe care l-a comis înainte de a sluji în misiune, președintele de misiune își contactează reprezentantul din câmpul misiunii din cadrul Departamentului Misionari pentru îndrumare.

Când un președinte de misiune desfășoară un consiliu privind calitatea de membru, el numește doi deținători ai preoției lui Melhisedec să-l ajute. Doar în circumstanțe neobișnuite, el ar trebui să numească tineri misionari să ajute. El urmează aceleași proceduri ca în cazul consiliilor privind calitatea de membru la nivel de țăruș (vedeți 32.10). Totuși, înaltul consiliu sau consiliul districtului nu participă.

32.9.5

Președintele de district sau președintele de ramură dintr-o misiune

Un președinte de district sau un președinte de ramură dintr-o misiune poate desfășura un consiliu privind calitatea de membru când este autorizat de președintele de misiune. Consiliul districtului nu participă.

Un consiliu privind calitatea de membru la nivel de district sau de ramură poate să recomande retragerea calității de membru al Bisericii a persoanei dacă aceasta nu a fost înzestrată în templu. Totuși, aprobarea președintelui de misiune este necesară înainte ca hotărârea să fie definitivă.

32.9.6

Funcționarul țărușului sau al episcopiei

Funcționarul țărușului sau al episcopiei:

  • păstrează notițe scrise ale consiliului doar cât timp este necesar să trimită formularul Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii;

  • pregătește formularul dacă este rugat de conducătorul care conduce consiliul;

  • nu ia parte la discuția sau la hotărârea din cadrul consiliului.

32.9.7

Participarea în circumstanțe neobișnuite

Dacă un consilier din președinția țărușului nu poate participa la un consiliu privind calitatea de membru, președintele de țăruș roagă un înalt consilier sau un alt înalt preot să-i țină locul. Dacă președintele de țăruș nu poate participa, Prima Președinție poate autoriza pe unul dintre consilierii săi să prezideze în locul său.

Dacă un consilier din episcopat nu poate participa la un consiliu privind calitatea de membru, episcopul poate ruga un înalt preot din episcopie să-i țină locul. Dacă episcopul nu poate participa, trimite cazul președintelui de țăruș, care convoacă un consiliu privind calitatea de membru la nivel de țăruș. Episcopul nu poate desemna pe unul dintre consilierii săi să convoace un consiliu privind calitatea de membru.

Dacă un consiliu privind calitatea de membru se desfășoară pentru un membru al familiei episcopului sau al unuia dintre consilierii săi, acesta se desfășoară la nivel de țăruș. Dacă se desfășoară pentru un membru al familiei unuia dintre consilierii președintelui de țăruș, președintele de țăruș desemnează un alt înalt preot să ia locul consilierului. Dacă se desfășoară un consiliu pentru un membru al familiei președintelui de țăruș, el se consultă cu Biroul Primei Președinții.

Dacă un membru obiectează la participarea episcopului sau a consilierilor săi, consiliul privind calitatea de membru se desfășoară la nivel de țăruș. Dacă un membru obiectează la participarea unuia dintre consilierii președintelui de țăruș, președintele de țăruș desemnează un alt înalt preot să ia locul consilierului. Dacă membrul obiectează la participarea președintelui de țăruș sau dacă președintele de țăruș simte că nu poate fi imparțial, el se consultă cu Biroul Primei Președinții.

32.9.8

Faptul de a hotărî care conducător desfășoară un consiliu în circumstanțe speciale

Consiliile privind calitatea de membru se desfășoară aproape întotdeauna în unitatea geografică a Bisericii în care se află înregistrarea calității de membru a persoanei.

Uneori, un consiliu privind calitatea de membru este necesar pentru o persoană care se mută. Dacă se mută în cadrul aceluiași țăruș, președintele de țăruș discută cu episcopii ambelor episcopii și hotărăște unde ar trebui să se desfășoare.

Dacă membrul se mută în afara țărușului, președinții ambilor țăruși discută și hotărăsc unde ar trebui să se desfășoare consiliul. Dacă ei hotărăsc că ar trebui să se desfășoare în fosta episcopie sau fostul țăruș, înregistrarea calității de membru se păstrează în acea episcopie până la încheierea consiliului. În caz contrar, înregistrarea este transferată în noua episcopie. Episcopul sau președintele de țăruș informează în mod confidențial episcopul sau președintele de țăruș actual al membrului despre motivul pentru care este necesar un consiliu.

Uneori, un consiliu privind calitatea de membru este necesar pentru un membru care locuiește departe de casă temporar. De exemplu, un consiliu ar putea fi necesar pentru un student sau un membru care este în cadrul forțelor armate. Episcopul de unde locuiește temporar membrul poate oferi sfaturi și sprijin. Totuși, el nu trebuie să desfășoare un consiliu privind calitatea de membru decât dacă înregistrarea calității de membru se află în unitatea sa și el s-a sfătuit cu episcopul episcopiei de acasă.

Uneori, un misionar comite un păcat grav când se află în câmpul misiunii, care nu este mărturisit până după ce este eliberat. Episcopul și președintele de țăruș discută despre care dintre ei ar trebui să desfășoare consiliul privind calitatea de membru. Unul dintre ei discută cu fostul președinte de misiune înainte de a-l desfășura.

32.10

Proceduri pentru consiliile privind calitatea de membru

32.10.1

Oferirea înștiințării și pregătirea pentru consiliu

Episcopul sau președintele de țăruș oferă membrului o înștiințare scrisă despre consiliul privind calitatea de membru care se va desfășura pentru acesta. Acesta semnează scrisoarea. Scrisoarea include informațiile de mai jos.

„[Episcopatul sau președinția țărușului] desfășoară un consiliu privind calitatea de membru pentru dumneavoastră. Consiliul se va desfășura în [data și la ora] în [locul].

Acest consiliu va examina [rezumați conduita necorespunzătoare în termeni generali, dar nu oferiți detalii sau dovezi].

Sunteți invitat să participați la consiliu pentru a vă oferi răspunsul. Puteți oferi declarații scrise de la persoane care ar putea oferi informații relevante. Puteți invita astfel de persoane să se adreseze consiliului în numele dumneavoastră dacă acest lucru este aprobat în prealabil de președintele de țăruș sau de episcop. Puteți, de asemenea, să invitați [președinta Societății de Alinare sau președintele cvorumului vârstnicilor la nivel de episcopie] să fie prezentă/prezent și să ofere sprijin.

Oricine participă trebuie să fie dispus să se conformeze naturii respectuoase a consiliului, inclusiv procedurilor și confidențialității acestuia. Consilierul juridic și susținători în afara celor la care s-a făcut deja referire mai sus nu pot fi prezenți”.

Un paragraf final ar putea include exprimarea a dragostei, speranței și preocupării.

Îndrumări privind pe cine ar putea invita persoana să vorbească în cadrul consiliului sunt oferite în 32.10.3, numărul 4.

Dacă scrisoarea nu poate fi predată personal, aceasta poate fi trimisă prin poștă printr-o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire.

Episcopul sau președintele de țăruș programează un consiliu privind calitatea de membru la o oră care este convenabilă pentru persoană. De asemenea, el se asigură că a existat suficient timp pentru a se obține declarații de la victimele conduitei necorespunzătoare, dacă acestea doresc să le ofere (vedeți 32.10.2).

Episcopul sau președintele de țăruș pregătește membrul pentru consiliu explicându-i scopul și procedurile. De asemenea, el explică hotărârile pe care ar putea să le ia consiliul și rezultatele acestora. Dacă membrul a mărturisit, conducătorul explică faptul că mărturisirea va trebui folosită în cadrul consiliului privind calitatea de membru.

32.10.2

Obținerea declarațiilor de la victime

Când un membru al Bisericii este victimă (cum ar fi în cazul unui incest, al abuzului asupra copilului, al abuzului asupra soției/soțului sau al unei fapte ilicite), episcopul sau președintele de țăruș contactează episcopul sau președintele de țăruș actual al persoanei. Acești conducători hotărăsc dacă ar fi de ajutor să ofere victimei ocazia de a oferi o declarație scrisă despre conduita necorespunzătoare și efectele acesteia. Aceste declarații pot fi citite în cadrul unui consiliu privind calitatea de membru (vedeți 32.10.3, numărul 3). Conducătorii Bisericii nu au autoritatea de a iniția contactul cu victimele care nu sunt membre ale Bisericii.

Orice comunicare cu o victimă în acest scop este desfășurată de actualul ei episcop sau președinte de țăruș. Dacă victima oferă o declarație, acest conducător o dă episcopului sau președintelui de țăruș care desfășoară consiliul privind calitatea de membru. Conducătorii trebuie să aibă o grijă deosebită pentru a evita provocarea altor traume. Pentru alte măsuri de precauție, vedeți 32.4.3.

Orice întrebări despre o victimă cu vârsta sub 18 ani sunt adresate prin părinții sau tutorii legali ai copilului exceptând cazul în care faptul de a face acest lucru ar putea expune victima la riscuri.

Pentru informații despre episcopii și președinții de țăruși care primesc îndrumări în cazurile de abuz, vedeți 32.4.5 și 38.6.2.1.

32.10.3

Desfășurarea consiliului

Chiar înainte de începerea consiliului, episcopul sau președintele de țăruș le spune participanților pentru cine se desfășoară consiliul și ce conduită necorespunzătoare a fost raportată. Dacă este necesar, el explică procedurile consiliului.

Persoana, dacă este prezentă, este, apoi, invitată să intre în încăpere. Dacă episcopul a fost invitat să participe la consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș, el este, de asemenea, invitat în încăpere în acest moment. Dacă persoana a invitat președinta Societății de Alinare la nivel de episcopie sau președintele cvorumului vârstnicilor să fie prezentă sau prezent și să ofere sprijin, ea este invitată sau el este invitat să intre, de asemenea, în încăpere.

Episcopul sau președintele de țăruș conduce consiliul în spiritul dragostei, așa cum este rezumat mai jos.

  1. El invită pe cineva să ofere rugăciunea de deschidere.

  2. El declară conduita necorespunzătoare raportată. El oferă persoanei (dacă este prezentă) ocazia de a confirma, a nega sau a clarifica această declarație.

  3. Dacă membrul confirmă conduita necorespunzătoare, episcopul sau președintele de țăruș continuă cu numărul cinci de mai jos. Dacă membrul o neagă, episcopul sau președintele de țăruș prezintă informațiile despre aceasta. Acest lucru poate include faptul de a prezenta documente de încredere și de a citi, cu glas tare, orice declarații scrise de victime (vedeți 32.10.2). Dacă el citește o astfel de declarație, el protejează identitatea victimei.

  4. Dacă membrul neagă conduita necorespunzătoare, el poate prezenta informații consiliului. Acestea pot fi scrise. Sau membrul poate ruga persoane care ar putea oferi informații relevante să se adreseze consiliului, câte una pe rând. Astfel de persoane trebuie să fie membre ale Bisericii, cu excepția cazului în care episcopul sau președintele de țăruș a hotărât în prealabil că o persoană care nu este membru poate participa. Acestea așteaptă într-o încăpere separată până când sunt rugate să vorbească. Fiecare persoană părăsește încăperea în care se desfășoară consiliul după ce a terminat de vorbit. Acestea trebuie să se supună de bunăvoie naturii respectuoase a consiliului, inclusiv procedurilor și confidențialității acestuia. Membrii nu pot avea prezent un consilier juridic. Nici nu pot avea alte persoane care să îi sprijine în afara celor la care s-a făcut referire în al doilea paragraf al acestei secțiuni.

  5. Episcopul sau președintele de țăruș poate adresa întrebări membrului în mod politicos și respectuos. El poate, de asemenea, adresa întrebări altor persoane cărora membrul le-a cerut să ofere informații. Consilierii din cadrul episcopatului sau președinției țărușului pot, de asemenea, să adreseze întrebări. Orice întrebări adresate trebuie să fie scurte și să se limiteze la faptele esențiale.

  6. După ce au fost prezentate toate informațiile relevante, episcopul sau președintele de țăruș permite membrului să părăsească încăperea. Funcționarului i se permite, de asemenea, să părăsească încăperea, dacă membrii înaltului consiliu nu au participat la consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș. Dacă episcopul membrului este prezent la consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș, i se permite să părăsească încăperea. Dacă președinta Societății de Alinare sau președintele cvorumului vârstnicilor participă pentru a oferi sprijin, ei sau lui i se permite, de asemenea, să părăsească încăperea.

  7. Episcopul sau președintele de țăruș își întreabă consilierii dacă au comentarii sau informații de oferit. Dacă membrii înaltului consiliu au participat la consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș, el îi întreabă dacă au comentarii și informații de oferit.

  8. Alături de consilierii săi, episcopul sau președintele de țăruș caută, rugându-se, voia Domnului în legătură cu această chestiune. Doar președintele de țăruș și consilierii săi sau episcopul și consilierii săi trebuie să se afle în încăpere în acest timp. În cazul în care consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș include membrii înaltului consiliu, președinția țărușului se duce, de obicei, în biroul președintelui de țăruș.

  9. Episcopul sau președintele de țăruș le spune consilierilor care este hotărârea sa și îi roagă să o supună unui vot de susținere. În cazul în care consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș include prezența membrilor înaltului consiliu, președinția țărușului se întoarce în încăpere și roagă membrii înaltului consiliu să o supună unui vot de susținere. Dacă un consilier sau un înalt consilier are o opinie diferită, episcopul sau președintele de țăruș ascultă și caută să rezolve diferențele. Responsabilitatea hotărârii aparține oficiantului care prezidează.

  10. El invită persoana înapoi în încăpere. Dacă funcționarului i s-a permis să părăsească încăperea, el este, de asemenea, invitat în încăpere. Dacă episcopul membrului este prezent la consiliul privind calitatea de membru la nivel de țăruș, el este, de asemenea, invitat în încăpere. Dacă președinta Societății de Alinare sau președintele cvorumului vârstnicilor participă pentru a oferi sprijin, ea sau el este, de asemenea, invitată sau invitat înapoi.

  11. Episcopul sau președintele de țăruș împărtășește hotărârea consiliului în spiritul dragostei. Dacă hotărârea este de a restricționa oficial privilegiile calității de membru al Bisericii ale persoanei sau de a-i retrage calitatea de membru, el explică respectivele condiții (vedeți 32.11.3 și 32.11.4). El explică, de asemenea, cum pot fi ridicate restricțiile și oferă alte instrucțiuni și sfaturi. Episcopul sau președintele de țăruș poate suspenda consiliul pentru o perioadă pentru a căuta mai multă îndrumare sau informații înainte de luarea unei hotărâri. În acest caz, el explică acest lucru.

  12. El explică dreptul persoanei de a contesta hotărârea (vedeți 32.13).

  13. El invită pe cineva să ofere rugăciunea de încheiere.

Fie că persoana este prezentă, fie că nu, episcopul sau președintele de țăruș o înștiințează despre hotărâre, așa cum este explicat în 32.12.1.

Niciunui participant la consiliul privind calitatea de membru nu îi este permis să facă vreo înregistrare audio, video sau vreo consemnare. Un funcționar poate lua notițe cu scopul de a pregăti Raportul consiliului privind calitatea de membru al Bisericii. Totuși, astfel de notițe nu trebuie să fie o consemnare cuvânt cu cuvânt sau o stenogramă. După ce raportul a fost pregătit, el distruge, cu promptitudine, toate notițele.

32.11

Hotărârile consiliilor privind calitatea de membru

Hotărârile consiliilor privind calitatea de membru trebuie să fie îndrumate de Spirit. Ele trebuie să reflecte dragostea și speranța oferite de Salvator celor care se pocăiesc. Posibile hotărâri sunt descrise mai jos. Când iau aceste hotărâri, conducătorii iau în considerare circumstanțele rezumate în 32.7.

După orice consiliu privind calitatea de membru, episcopul sau președintele de țăruș trimite, cu promptitudine, un formular Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii prin LCR (vedeți 32.14.1).

Posibile hotărâri ale consiliilor privind calitatea de membru sunt rezumate în secțiunile următoare.

32.11.1

Rămâne cu drepturi depline

În unele situații, o persoană poate fi nevinovată și rămâne cu drepturi depline. În alte situații, o persoană poate să fi comis păcatul, să se pocăiască sincer și să rămână cu drepturi depline. Episcopul sau președintele de țăruș poate sfătui și avertiza în legătură cu acțiuni viitoare. După consiliu, el continuă să acorde sprijin după cum este necesar.

Imagine
Cuplu stând împreună.

32.11.2

Sfătuirea personală cu episcopul sau președintele de țăruș

În unele consilii privind calitatea de membru, conducătorii pot stabili că membrul nu este in situația de a avea drepturi depline – dar că restricțiile oficiale privind calitatea de membru nu sunt justificate. În aceste situații, consiliul poate hotărî că persoana trebuie să aibă parte de sfătuire personală și de corectare din partea episcopului sau președintelui de țăruș. Această sfătuire poate include restricții neoficiale privind calitatea de membru, așa cum este prezentat în 32.8.3.

Sfătuirea personală și restricțiile neoficiale privind calitatea de membru nu reprezintă o opțiune când se desfășoară un consiliu pentru păcatele menționate în 32.6.1.

32.11.3

Restricții oficiale privind calitatea de membru

În unele consilii privind calitatea de membru, conducătorii pot stabili că cel mai bine este să restricționeze oficial, o perioadă, privilegiile privind calitatea de membru al Bisericii ale unei persoane. Restricțiile oficiale pot fi adecvate pentru toate păcatele sau situațiile, mai puțin cele pentru care calitatea de membru trebuie retrasă (vedeți 32.11.4).

Cei care au restricții oficiale privind calitatea de membru sunt, încă, membri ai Bisericii. Totuși, privilegiile lor privind calitatea de membru al Bisericii sunt restricționate după cum urmează:

  • nu le este permis să intre în templu. Totuși, pot continua să poarte veșmântul din templu dacă sunt înzestrați. Dacă membrul are o recomandare pentru templu, conducătorul o anulează în LCR;

  • nu le este permis să exercite preoția;

  • nu le este permis să ia din împărtășanie sau să participe la susținerea oficianților Bisericii;

  • nu le este permis să ofere cuvântări, lecții sau rugăciuni în adunări ale Bisericii. Nici nu le este permis să slujească într-o chemare în cadrul Bisericii.

Ei sunt încurajați să participe la adunări și activități ale Bisericii în cazul în care conduita lor este în ordine. Sunt, de asemenea, încurajați să plătească zeciuială și să ofere daruri.

Episcopul sau președintele de țăruș poate adăuga alte condiții, cum ar fi faptul de a sta departe de materiale pornografice și alte influențe rele. El adaugă, în general, condiții pozitive. Printre acestea se pot număra să participe cu regularitate la adunările Bisericii, să se roage cu regularitate și să citească din scripturi și alte materiale ale Bisericii.

Dacă privilegiile privind calitatea de membru al Bisericii ale unei persoane sunt restricționate oficial, acest lucru este consemnat în înregistrarea calității de membru.

Perioada restricției oficiale este, de obicei, de cel puțin un an și poate fi mai îndelungată. Când membrul face progresul cerut în procesul de pocăință sinceră, episcopul sau președintele de țăruș desfășoară un alt consiliu pentru a se analiza ridicarea restricțiilor (vedeți 32.16.1). Dacă membrul continuă tiparul păcatului, conducătorul poate desfășura un alt consiliu pentru a lua în considerare alte măsuri.

32.11.4

Retragerea calității de membru

În unele consilii privind calitatea de membru, conducătorii pot stabili că cel mai bine este să retragă, o perioadă, calitatea de membru al Bisericii a unei persoane (vedeți Mosia 26:36; Alma 6:3; Moroni 6:7; Doctrină și legăminte 20:83).

Retragerea calității de membru al Bisericii a unei persoane este necesară în cazul omorului (cum este definit în 32.6.1.1) și căsătoriei pluraliste (cum este explicat în 32.6.1.2). Este aproape întotdeauna necesară în cazul incestului, așa cum se explică în 32.6.1.2 și 38.6.10.

După cum îndrumă Spiritul, retragerea calității de membru a unei persoane poate fi, de asemenea, necesară în următoarele cazuri:

  • în cazul celor a căror conduită reprezintă o amenințare gravă pentru alții;

  • în cazul celor care au comis păcate deosebit de grave;

  • în cazul celor care nu arată pocăință de păcatele grave (vedeți considerente din 32.7);

  • în cazul celor care comit păcate grave care dăunează Bisericii.

Un consiliu privind calitatea de membru la nivel de episcopie, ramură sau district poate recomanda retragerea calității de membru al Bisericii în cazul unei persoane care nu a primit înzestrarea în templu. Totuși, aprobarea președintelui de țăruș sau de misiune este necesară înainte ca hotărârea să fie finală.

Cei a căror calitate de membru al Bisericii a fost retrasă nu se pot bucura de niciun privilegiu al calității de membru:

  • nu le este permis să intre în templu sau să poarte veșmântul din templu. Dacă persoana are recomandare pentru templu, conducătorul o anulează în LCR;

  • nu le este permis să exercite preoția;

  • nu le este permis să ia din împărtășanie sau să participe la susținerea oficianților Bisericii;

  • nu le este permis să ofere cuvântări, lecții sau rugăciuni în adunări ale Bisericii sau să conducă vreo activitate în cadrul bisericii. Nici nu le este permis să slujească într-o chemare în cadrul Bisericii;

  • nu le este permis să plătească zeciuială și să ofere daruri.

Ei sunt încurajați să participe la adunări și activități ale Bisericii în cazul în care conduita lor este disciplinată.

Cei cărora li s-a retras calitatea de membru al Bisericii pot fi luați în considerare pentru a fi reprimiți prin botez și confirmare. De obicei, ei trebuie să arate, cel puțin un an, că s-au pocăit sincer. Episcopul sau președintele de țăruș desfășoară un alt consiliu privind calitatea de membru pentru a analiza reprimirea (vedeți 32.16.1).

Hotărârile consiliului privind calitatea de membru și rezultatele

Hotărâre

Rezultate

Hotărâre

Rămâne cu drepturi depline (vedeți 32.11.1)

Rezultate

  • Niciunul.

Hotărâre

Sfătuirea personală cu episcopul sau președintele de țăruș (vedeți 32.11.2)

Rezultate

  • Poate avea unele privilegii privind calitatea de membru restricționate neoficial.

  • Restricțiile au, de obicei, durata de mai puțin de un an; în circumstanțe neobișnuite, pot avea o durată mai mare.

  • Restricțiile neoficiale sunt ridicate după pocăință sinceră.

  • Acțiunea nu este consemnată în înregistrarea calității de membru.

Hotărâre

Restricții oficiale privind calitatea de membru (vedeți 32.11.3)

Rezultate

  • Privilegiile privind calitatea de membru sunt restricționate oficial.

  • Restricțiile au, de obicei, durata de cel puțin un an și pot dura chiar mai mult.

  • Acțiunea este consemnată în înregistrarea calității de membru.

  • Restricțiile oficiale sunt ridicate după pocăință sinceră, un consiliu privind calitatea de membru și, dacă este necesar, aprobarea Primei Președinții.

  • Indicatorul din înregistrarea calității de membru este îndepărtat dacă restricțiile sunt ridicate după un consiliu privind calitatea de membru (cu excepția adnotărilor necesare; vedeți 32.14.5).

Hotărâre

Retragerea calității de membru (vedeți 32.11.4)

Rezultate

  • Toate rânduielile sunt revocate.

  • Toate privilegiile privind calitatea de membru sunt retrase, de obicei, pentru cel puțin un an.

  • O persoană este eligibilă pentru a fi reprimită prin botez și confirmare numai după pocăință sinceră, întrunirea unui consiliu privind calitatea de membru și, dacă este necesar, aprobarea Primei Președinții (vedeți 32.16).

  • O persoană înzestrată anterior este eligibilă pentru a primi o restaurare a binecuvântărilor numai cu aprobarea Primei Președinții și după cel puțin un an întreg de la reprimire (vedeți 32.17.2).

  • În cazul unei persoane înzestrate anterior, indicatorul „Este necesară restaurarea binecuvântărilor” este îndepărtat din înregistrarea calității de membru numai după ce este înfăptuită rânduiala (adnotările necesare rămân; vedeți 32.14.5).

32.11.5

Întrebări referitoare la hotărâri privind aspecte dificile

Episcopii transmit președintelui de țăruș întrebările despre îndrumările manualului referitoare la consiliile privind calitatea de membru.

În aspectele dificile, președintele de țăruș poate căuta sfatul autorității zonei-Cei Șaptezeci desemnate. Președintele de țăruș trebuie să se sfătuiască cu președinția zonei în legătură cu aspectele rezumate în 32.6.3. Totuși, președintele de țăruș nu trebuie să întrebe autoritatea zonei-Cei Șaptezeci sau autoritatea generală ce să hotărască în aspectele dificile. Președintele de țăruș hotărăște dacă trebuie desfășurat un consiliu pentru a analiza conduita. Dacă se desfășoară un consiliu, președintele de țăruș sau episcopul hotărăște rezultatul.

32.11.6

Autoritatea Primei Președinții

Prima Președinție deține autoritatea finală cu privire la toate restricțiile privind calitatea de membru al Bisericii și retragerea acesteia.

32.12

Înștiințări și anunțuri

Hotărârea luată de un consiliu privind calitatea de membru este comunicată persoanei – și altora după cum este necesar – așa cum se explică mai jos.

32.12.1

Înștiințarea unei persoane cu privire la hotărâre

În general, episcopul sau președintele de țăruș îi comunică persoanei rezultatul la care ajunge consiliul când acesta se încheie. Totuși, el poate suspenda consiliul o perioadă pentru a căuta mai multă îndrumare sau informații înainte de a lua o hotărâre.

Un consiliu privind calitatea de membru la nivel de episcopie, ramură sau district poate recomanda retragerea calității de membru al Bisericii în cazul unei persoane care nu a primit înzestrarea în templu. Totuși, aprobarea președintelui de țăruș sau de misiune este necesară înainte ca hotărârea să fie finală.

Episcopul sau președintele de țăruș explică efectele hotărârii, așa cum este prezentat în 32.11. În general, el oferă, de asemenea, sfaturi cu privire la condițiile pocăinței pentru ca restricțiile să poată fi ridicate sau ca persoana să poată fi reprimită în Biserică.

Episcopul sau președintele de țăruș înmânează, cu promptitudine, persoanei o înștiințare scrisă cu privire la hotărâre și efectele ei. Această înștiințare conține o declarație generală că acțiunea a fost luată ca urmare a conduitei contrare legilor și ordinii Bisericii. Aceasta poate cuprinde, de asemenea, sfaturi referitoare la ridicarea restricțiilor privind calitatea de membru sau la reprimirea în Biserică. Prin aceasta, persoana trebuie să fie înștiințată că poate contesta hotărârea (vedeți 32.13).

Dacă persoana nu participă la consiliu, înștiințarea scrisă poate fi suficientă pentru a o informa cu privire la hotărâre. De asemenea, episcopul sau președintele de țăruș se poate întâlni cu persoana.

Episcopul sau președintele de țăruș nu dă persoanei un exemplar al formularului Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii.

32.12.2

Informarea altora despre o hotărâre

Dacă un episcop sau președinte de țăruș aplică restricții neoficiale privind calitatea de membru a unei persoane în cadrul unei sfătuiri personale, el, de obicei, nu informează pe nimeni altcineva (vedeți 32.8.3). Totuși, acești conducători comunică unul cu altul cu privire la restricțiile neoficiale în timp ce ajută membrii.

Dacă privilegiile calității de membru a unei persoane sunt restricționate oficial sau retrase în cadrul unui consiliu privind calitatea de membru, episcopul sau președintele de țăruș comunică hotărârea numai celor care este necesar s-o cunoască. Se aplică îndrumările de mai jos.

  • El ia în considerare nevoile victimelor și potențialelor victime și sentimentele familiei persoanei respective.

  • Nu comunică hotărârea dacă persoana o contestă. Totuși, el poate comunica faptul că este contestată, dacă simte că acest lucru este necesar pentru a proteja potențialele victime. El o poate comunica, de asemenea, pentru a sprijini vindecarea victimelor (deși el nu menționează numele victimelor) sau pentru a proteja integritatea Bisericii.

  • După cum este necesar, episcopul comunică hotărârea, în mod confidențial, membrilor consiliului episcopiei. Face aceasta pentru a informa conducătorii care ar putea avea în vedere persoana pentru chemări, pentru a preda lecții sau a rosti rugăciuni sau cuvântări. Face aceasta, de asemenea, pentru a încuraja conducătorii să ofere îngrijire și sprijin membrului și familiei sale.

  • Cu aprobare din partea președintelui de țăruș, episcopul poate comunica hotărârea în adunările cvorumului vârstnicilor și Societății de Alinare la nivel de episcopie, dacă situația implică:

    • comportamente agresive care reprezintă un pericol pentru alții;

    • predarea doctrinei false sau alte forme de apostazie;

    • păcate fățișe, cum ar fi, practicarea căsătoriei pluraliste sau folosirea învățăturilor ce încurajează cultul propriei personalități pentru a atrage adepți;

    • contrazicerea în public a acțiunilor sau învățăturilor conducătorilor generali sau locali ai Bisericii.

  • În astfel de cazuri, poate fi necesar ca președintele de țăruș să autorizeze trimiterea unui anunț către membrii altor episcopii din țăruș.

  • În unele cazuri, episcopul sau președintele de țăruș poate simți că ar fi de ajutor să se înștiințeze unele sau toate victimele și familiile lor că a fost desfășurat un consiliu privind calitatea de membru pentru acea persoană. El face aceasta prin episcopul lor sau președintele lor de țăruș.

  • Dacă tendințele agresive ale unei persoane îi pune în pericol pe alții, episcopul sau președintele de țăruș poate avertiza asupra acestui fapt pentru a ajuta la protejarea altora. El nu dezvăluie informații confidențiale și nu face speculații.

  • În toate celelalte cazuri, episcopul sau președintele de țăruș limitează orice comunicare la o declarație generală. El afirmă doar că privilegiile calității de membru al Bisericii a persoanei au fost restricționate sau retrase pentru conduită care contravine legilor sau ordinii Bisericii. El cere celor prezenți să nu discute despre aceasta. El nu întreabă dacă ei susțin sau se opun acțiunii.

  • Dacă un membru rămâne cu drepturi depline după un consiliu privind calitatea de membru (vedeți 32.11.1), episcopul sau președintele de țăruș poate comunica aceasta pentru a risipi zvonurile.

32.12.3

Comunicarea renunțării la calitatea de membru

În unele cazuri, ar putea fi necesar ca episcopul să comunice că o persoană a renunțat la calitatea sa de membru în Biserică (vedeți 32.14.9). Episcopul nu furnizează niciun alt detaliu.

32.13

Contestarea unei hotărâri

Un membru poate trimite contestația privind o hotărâre luată de un consiliu privind calitatea de membru la nivelul episcopiei președintelui de țăruș în termen de 30 de zile. Președintele de țăruș desfășoară un consiliu de țăruș privind calitatea de membru pentru a examina contestația. De asemenea, el poate cere unui episcop să reconvoace un consiliu și să reexamineze o hotărâre, mai ales dacă există informații noi.

Un membru poate contesta hotărârea luată de un consiliu privind calitatea de membru la nivel de țăruș scriind o scrisoare Primei Președinții în termen de 30 de zile. Membrul înmânează scrisoarea președintelui de țăruș pentru a o trimite Primei Președinții.

Într-o misiune, un membru poate trimite contestația referitoare la o hotărâre a unui consiliu privind calitatea de membru la nivel de ramură sau de district președintelui de misiune în termen de 30 de zile. Președintele de misiune desfășoară un consiliu privind calitatea de membru pentru a examina contestația. Dacă timpul sau distanța îl împiedică să facă aceasta, el urmează instrucțiunile din 32.9.4.

Dacă un președinte de misiune a condus consiliul, membrul poate contesta hotărârea scriind o scrisoare Primei Președinții în termen de 30 de zile. Membrul dă scrisoarea președintelui de misiune pentru a o trimite Primei Președinții.

Persoana care contestă hotărârea specifică în scris presupusele erori sau incorectitudini ale procedurii sau hotărârii.

Dacă un consiliu privind calitatea de membru este desfășurat pentru a examina o contestație, este posibilă una din două hotărâri:

  • menținerea hotărârii inițiale;

  • modificarea hotărârii inițiale.

Hotărârile Primei Președinții sunt finale și nu mai pot fi contestate.

32.14

Rapoartele și înregistrările privind calitatea de membru

32.14.1

Raportul consiliului privind calitatea de membru al Bisericii

După oricare consiliu privind calitatea de membru, episcopul sau președintele de țăruș trimite, cu promptitudine, formularul Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii prin LCR. El poate cere funcționarului să pregătească raportul. El se asigură că nu este păstrat local niciun exemplar tipărit sau electronic. El se asigură, de asemenea, că toate însemnările folosite pentru a pregăti raportul sunt distruse cu promptitudine.

32.14.2

Restricțiile oficiale privind calitatea de membru al Bisericii

Restricțiile oficiale privind calitatea de membru al Bisericii sunt consemnate în înregistrarea calității de membru a persoanei. Sediul central al Bisericii face aceste consemnări după ce primește Raportul consiliului privind calitatea de membru al Bisericii. Când un membru s-a pocăit, conducătorul trebuie să desfășoare un alt consiliu pentru a examina ridicarea acestor restricții (vedeți 32.16.1).

32.14.3

Înregistrările după ce calitatea de membru al Bisericii a unei persoane este retrasă

Când calitatea de membru al Bisericii a unei persoane este retrasă, sediul central al Bisericii șterge înregistrarea calității de membru după primirea Raportului consiliului privind calitatea de membru al Bisericii. Dacă persoana dorește, conducătorii o ajută să se pregătească pentru a fi reprimită în Biserică prin botez și confirmare (vedeți 32.16.1).

32.14.4

Înregistrările după reprimirea în Biserică

După ce o persoană este reprimită în Biserică, episcopul trimite formularul Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii. Nu se creează un certificat de botez și confirmare. Ci botezul și confirmarea sunt consemnate în formularul Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii.

Dacă membrul nu a fost înzestrat, sediul central al Bisericii atribuie o înregistrare a calității de membru care indică datele botezului inițial și ale altor rânduieli. Înregistrarea nu face nicio referire la pierderea calității de membru al Bisericii.

Dacă membrul a fost înzestrat, sediul central al Bisericii actualizează înregistrarea calității de membru pentru a indica noile date de botez și confirmare. Această înregistrare include, de asemenea, mesajul „Este necesară restaurarea binecuvântărilor”. După ce binecuvântările membrului sunt restaurate (vedeți 32.17.2), înregistrarea calității de membru este actualizată pentru a indica datele botezului inițial și ale altor rânduieli. Aceasta nu face nicio referire la pierderea calității de membru al Bisericii.

32.14.5

Înregistrările calității de membru cu adnotări

Conform autorizării de către Prima Președinție, sediul central al Bisericii adnotează înregistrarea calității de membru a unei persoane în toate situațiile menționate mai jos.

  1. Episcopul sau președintele de țăruș trimite un formular Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii indicând că respectiva calitate de membru a persoanei a fost oficial restricționată sau retrasă pentru oricare dintre conduitele următoare:

    1. incest;

    2. abuz sexual asupra unui copil, exploatare sexuală a unui copil sau abuz fizic ori emoțional grav asupra unui copil sau unui tânăr;

    3. implicare în pornografie infantilă, așa cum este prezentată în 38.6.6;

    4. căsătorie pluralistă;

    5. comportament sexual agresiv împotriva unei persoane adulte;

    6. transgen – acțiuni pe care le implică tranziția la opusul sexului de la naștere al unei persoane (vedeți 38.6.23);

    7. delapidarea fondurilor Bisericii sau furtul din proprietatea Bisericii (vedeți 32.6.3.3);

    8. folosire abuzivă a ajutoarelor de bunăstare ale Bisericii;

    9. comportament amenințător (cum ar fi cel sexual, violent sau legat de probleme financiare) sau conduită care dăunează Bisericii.

  2. Episcopul sau președintele de țăruș trimite înștiințare scrisă că acea persoană:

    1. a recunoscut sau a fost condamnată pentru o nelegiuire implicând una dintre faptele menționate mai sus;

    2. a fost găsită responsabilă, într-o acțiune civilă pentru faptă ilicită sau alte fapte nelegale implicând una dintre faptele menționate mai sus.

Când un episcop primește o înregistrare a calității de membru care are o adnotare, acesta urmează instrucțiunile din adnotare.

Doar Prima Președinție poate autoriza ștergerea unei adnotări din înregistrarea calității de membru. Dacă președintele de țăruș recomandă ștergerea unei adnotări, el folosește LCR (vedeți 6.2.3). Biroul Primei Președinții îl înștiințează dacă recomandarea a fost aprobată sau nu.

32.14.6

Raportarea furtului din fondurile Bisericii

În cazul în care calitatea de membru a unei persoane este restricționată sau retrasă pentru delapidarea fondurilor Bisericii, episcopul sau președintele de țăruș raportează așa cum este prezentat în 34.7.5.

32.14.7

Restricțiile privind transferul pe înregistrările calității de membru

Uneori, un membru al Bisericii se mută în timp ce acțiunea privind calitatea de membru sau alte îngrijorări serioase sunt în desfășurare. Uneori, este necesar ca un episcop să împărtășească informații noului episcop înainte de transferarea înregistrării calității de membru la noua unitate. În aceste situații, episcopul (sau funcționarul, dacă este autorizat) poate include o restricție privind transferul pe înregistrarea calității de membru. Înregistrarea rămâne în unitate până când episcopul (sau funcționarul, dacă este autorizat) ridică restricția. Aceasta permite episcopului să comunice îngrijorări și informații.

32.14.8

Înregistrările celor încarcerați

Unii membri au fost condamnați pentru o nelegiuire și sunt încarcerați. Episcopul sau președintele de țăruș al unității în care persoana a locuit când nelegiuirea a fost comisă ia toate măsurile necesare pentru restricționarea sau retragerea oficială a calității de membru. Dacă privilegiile calității de membru au fost restricționate, conducătorul (sau funcționarul, dacă este autorizat) transmite înregistrarea calității de membru unității care răspunde de locul în care persoana este încarcerată. În cazul în care calitatea de membru a fost retrasă, episcopul sau președintele de țăruș contactează conducătorul acelei unități (vedeți 32.15).

32.14.9

Solicitările de renunțare la calitatea de membru

Dacă un membru solicită renunțarea la calitatea sa de membru în Biserică, episcopul îl contactează pentru a afla dacă acesta este dornic să discute îngrijorările și să încerce să le rezolve. Episcopul și membrul se pot sfătui, de asemenea, cu președintele de țăruș. Conducătorul se asigură că membrul înțelege urmările renunțării la calitatea de membru al Bisericii.

  • Aceasta revocă toate rânduielile.

  • Aceasta anulează toate privilegiile calității de membru.

  • Reprimirea prin botez și confirmare poate avea loc numai după un interviu riguros și, în multe cazuri, un consiliu privind calitatea de membru (vedeți 32.16.2).

  • O persoană înzestrată anterior este eligibilă pentru a primi o restaurare a preoției și binecuvântărilor din templu doar cu aprobarea Primei Președinții și după cel puțin un an întreg de la reprimire (vedeți 32.17.2).

Dacă membrul dorește încă să renunțe la calitatea de membru al Bisericii, acesta înmânează episcopului o solicitare scrisă semnată. Episcopul trimite solicitarea președintelui de țăruș prin LCR. Președintele de țăruș citește și trimite solicitarea prin acest sistem. Conducătorii trebuie să acționeze cu promptitudine cu privire la solicitări.

O persoană poate, de asemenea, să renunțe la calitatea de membru trimițând o solicitare certificată notarial, semnată la sediul central al Bisericii.

Minorul care dorește să renunțe la calitatea de membru al Bisericii urmează aceeași procedură ca un adult, cu o singură excepție: solicitarea trebuie să fie semnată de minor (dacă are peste opt ani) și de părintele (părinții) sau tutorele (tutorii) care au custodia legală a minorului.

Dacă un membru care renunță la calitatea de membru amenință cu o acțiune în instanță împotriva Bisericii sau conducătorilor ei, președintele de țăruș urmează instrucțiunile din 38.8.23.

În legătură cu o solicitare de a se renunța la calitatea de membru trebuie să se acționeze chiar dacă respectivii conducători ai preoției au informații despre un păcat grav. Orice informație despre păcate nerezolvate este notată când solicitarea este trimisă prin sistemul LCR. Aceasta permite conducătorilor preoției să rezolve astfel de probleme în viitor dacă persoana trimite solicitare pentru reprimirea în Biserică (vedeți 32.16.2).

Un conducător al preoției nu trebuie să recomande renunțarea la calitatea de membru al Bisericii pentru a evita desfășurarea unui consiliu privind calitatea de membru.

Conducătorii continuă să păstorească pe cei care renunță la calitatea de membru dacă aceștia nu solicită încetarea oricărei comunicări.


ÎNAPOIEREA PRIVILEGIILOR PRIVIND CALITATEA DE MEMBRU AL BISERICII


Dacă privilegiile calității de membru al Bisericii ale unei persoane au fost restricționate sau retrase, conducătorii înfrățesc persoana, îi oferă sfat și o sprijină în măsura în care ea le permite. În această secțiune se explică cum pot fi înapoiate acele privilegii.

32.15

Continuă să păstorească

Rolul episcopului sau președintelui de țăruș ca judecător general nu se încheie când un membru a primit restricții privind calitatea de membru sau i s-a retras calitatea de membru al Bisericii. El continuă să păstorească, după cum permite persoana, pentru ca ea să se poată bucura din nou de binecuvântările calității de membru al Bisericii. Episcopul se întâlnește cu regularitate cu persoana și, când acest lucru este de folos și posibil, cu soția/soțul persoanei. Salvatorul i-a învățat pe nefiți:

„Voi să nu-l alungați pe el afară din… locurile voastre de [preaslăvire], căci unuia ca el trebuie să continuați voi să-i slujiți; căci voi nu știți dacă ei nu se vor întoarce și se vor pocăi și vor veni la Mine cu toată inima, iar Eu îi voi tămădui; iar voi să fiți mijlocul prin care Salvarea să le fie adusă lor” (3 Nefi 18:32).

Timpul care urmează imediat după ce persoanei i s-a restricționat sau i s-a retras calitatea de membru este dificil și critic pentru acea persoană și familia sa. Conducătorii trebuie să manifeste sensibilitate față de aceste necesități și să încurajeze și să sprijine membrii familiei.

Episcopul se asigură că membri grijulii sunt desemnați să păstorească o persoană a cărei calitate de membru al Bisericii a fost restricționată sau retrasă, după cum permite persoana. Aceștia păstoresc, de asemenea, alți membri ai familiei. Persoanele a căror calitate de membru a fost restricționată pot beneficia de participarea la activități de indexare (vedeți 25.4.3).

Dacă persoana se mută din episcopie, episcopul îl informează pe noul episcop și explică ce este încă necesar să se întreprindă înainte ca restricțiile privind calitatea de membru al Bisericii să fie ridicate. În cazul în care calitatea de membru al Bisericii a unei persoane a fost retrasă sau persoana a renunțat la calitatea de membru, episcopul stabilește aceeași comunicare dacă persoana a consimțit să fie sprijinită de conducători din Biserică.

32.16

Ridicarea restricțiilor oficiale sau reprimirea în Biserică

32.16.1

Consiliile privind calitatea de membru pentru ridicarea restricțiilor oficiale sau reprimirea unei persoane

Când privilegiile privind calitatea de membru sunt restricționate sau retrase în cadrul unui consiliu privind calitatea de membru, un alt consiliu trebuie desfășurat pentru a examina ridicarea restricțiilor sau reprimirea persoanei în Biserică. De asemenea, acest consiliu trebuie să aibă același nivel de autoritate cu consiliul inițial (sau superior lui). De exemplu, dacă un președinte de țăruș sau de misiune a prezidat consiliul inițial, un președinte de țăruș sau de misiune prezidează consiliul care examinează ridicarea restricțiilor sau reprimirea persoanei.

Episcopul actual sau președintele de țăruș actual desfășoară consiliul. El se asigură întâi că persoana s-a pocăit și este pregătită și demnă să se bucure de binecuvântările calității de membru al Bisericii.

De obicei, este necesar ca cei a căror calitate de membru al Bisericii a fost restricționată oficial să arate pocăință sinceră cel puțin un an înainte de examinarea ridicării restricțiilor. Este necesar aproape întotdeauna ca cei a căror calitate de membru al Bisericii a fost retrasă să arate pocăință sinceră cel puțin un an înainte ca reprimirea lor să fie examinată. În cazul unui membru care a deținut o poziție proeminentă în Biserică în momentul comiterii păcatului grav, perioada este, în general, mai îndelungată (vedeți 32.6.1.4).

Consiliul care examinează ridicarea restricțiilor sau reprimirea în Biserică a unei persoane urmează aceleași îndrumări ca alte consilii privind calitatea de membru. Episcopul are nevoie de aprobarea președintelui de țăruș pentru a desfășura consiliul. Într-o misiune, președintele de ramură sau cel de district are nevoie de aprobarea președintelui de misiune.

Îndrumările de mai jos se pun în practică atunci când se desfășoară un consiliu privind calitatea de membru pentru a se examina ridicarea restricțiilor privind calitatea de membru al Bisericii sau reprimirea în Biserică a unei persoane. Nu toate aceste îndrumări se pot pune în practică în fiecare caz.

  1. Revederea raportului consiliului inițial privind calitatea de membru. Episcopul sau președintele de țăruș revede formularul Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii. El solicită un exemplar prin LCR. După revederea formularului, el îl poate contacta pe episcopul sau președintele de țăruș din locul în care s-a ținut consiliul inițial pentru a căuta lămuriri.

  2. Intervievarea persoanei. Episcopul sau președintele de țăruș intervievează riguros persoana pentru a discerne tăria credinței ei în Isus Hristos și măsura pocăinței. El stabilește, de asemenea, dacă persoana a îndeplinit condițiile prezentate în acțiunea inițială.

  3. Determinarea situației acțiunii tribunalului penal sau civil. Uneori, persoana a recunoscut sau a fost condamnată pentru o nelegiuire. Uneori, persoana a fost găsită răspunzătoare într-o acțiune civilă pentru faptă ilicită sau alte fapte nelegale. În aceste cazuri, conducătorul nu desfășoară, în general, un consiliu până când persoana nu a îndeplinit condițiile unei sentințe, unui ordin sau unei judecăți făcute de autorități juridice. Aceste condiții pot include închisoarea, perioada de probă, eliberarea condiționată, precum și amenzile sau restituirea. În cazul excepțiilor este necesară aprobarea Primei Președinții înainte de a desfășura un consiliu privind calitatea de membru. Aceste excepții ar putea include pe cineva care a îndeplinit cerințele juridice și a arătat pocăință sinceră, dar este eliberat condiționat pe viață sau are de plătit o amendă considerabilă.

  4. Contactarea conducătorilor preoției ai victimelor. Episcopul sau președintele de țăruș îl contactează pe episcopul sau pe președintele de țăruș al tuturor victimelor (vedeți 32.10.2).

  5. Trimiterea înștiințării cu privire la consiliu. El înștiințează persoana cu privire la data, ora și locul consiliului.

  6. Desfășurarea consiliului. El desfășoară consiliul potrivit îndrumărilor din 32.10.3. El întreabă persoana ce a făcut pentru a se pocăi. El întreabă, de asemenea, persoana despre dedicarea sa față de Isus Hristos și Biserică. După ce au fost prezentate toate aspectele relevante, el permite membrului să părăsească încăperea. Alături de consilierii săi, el se roagă gândindu-se la acțiunea pe care s-o întreprindă. Cele trei hotărâri posibile sunt:

    1. continuarea restricțiilor privind calitatea de membru sau retragerii acesteia;

    2. ridicarea restricțiilor sau autorizarea reprimirii;

    3. recomandarea către Prima Președinție ca restricțiile să fie ridicate sau reprimirea să fie autorizată (dacă este necesar, în conformitate cu „Solicitarea aprobării Primei Președinții” de mai jos).

  7. Împărtășirea hotărârii. După ce consiliul ia o hotărâre, oficiantul care prezidează o împărtășește persoanei. Dacă este necesară aprobarea Primei Președinții, el explică faptul că hotărârea este o recomandare pentru Prima Președinție.

  8. Trimiterea unui raport. Episcopul sau președintele de țăruș trimite formularul Raport al consiliului privind calitatea de membru al Bisericii prin LCR. El poate cere funcționarului să pregătească acest raport. El se asigură că nu este păstrat local niciun exemplar tipărit sau electronic. El se asigură, de asemenea, că toate însemnările folosite pentru a pregăti raportul sunt distruse cu promptitudine.

  9. Solicitarea aprobării Primei Președinții (dacă este necesar). În circumstanțele de mai jos, aprobarea din partea Primei Președinții este necesară pentru ridicarea restricțiilor oficiale privind calitatea de membru sau reprimirea persoanei în Biserică. Această aprobare este necesară chiar dacă respectiva conduită a avut loc după ce calitatea de membru al Bisericii a fost restricționată oficial sau retrasă.

    Președintele de țăruș trimite o cerere Primei Președinții doar dacă el recomandă aprobarea (vedeți 6.2.3):

    1. omor;

    2. incest;

    3. abuz sexual asupra unui copil sau unui tânăr, exploatare sexuală a unui copil sau unui tânăr ori abuz fizic sau emoțional grav asupra unui copil sau unui tânăr săvârșit de un adult sau de un tânăr care este cu câțiva ani mai mare;

    4. implicare în pornografie infantilă în situația în care există o condamnare legală;

    5. apostazie;

    6. căsătorie pluralistă;

    7. comiterea unui păcat grav în timpul deținerii unei poziții importante în Biserică;

    8. transgen – acțiuni pe care le implică tranziția la opusul sexului de la naștere al unei persoane (vedeți 38.6.23);

    9. delapidarea fondurilor Bisericii sau furtul din proprietatea Bisericii.

  10. Înștiințarea scrisă cu privire la hotărâre. Episcopul sau președintele de țăruș se asigură că persoana primește, cu promptitudine, înștiințarea scrisă cu privire la hotărâre și efectele ei.

  11. Botezul și confirmarea. În cazul în care calitatea de membru al Bisericii a unei persoane a fost retrasă în consiliul inițial, aceasta trebuie să fie botezată și confirmată din nou. Dacă este necesară aprobarea Primei Președinții, aceste rânduieli pot fi înfăptuite numai după ce este primită această aprobare. Nu este creat un certificat de botez și confirmare (vedeți 32.14.4).

32.16.2

Reprimirea după renunțarea la calitatea de membru al Bisericii

Dacă o persoană renunță oficial la calitatea de membru al Bisericii, aceasta trebuie să fie botezată și confirmată pentru a fi reprimită în Biserică. În cazul adulților, reprimirea nu este luată în considerare înainte de împlinirea a cel puțin un an de la renunțarea la calitatea de membru.

Când o persoană solicită reprimirea, episcopul sau președintele de țăruș cere un exemplar al formularului Raport privind măsuri administrative care a însoțit cererea de renunțare. El îl poate obține prin LCR.

Episcopul sau președintele de țăruș intervievează apoi, riguros, persoana. El întreabă despre motivele solicitării inițiale și dorința de a fi reprimită. În spiritul dragostei, el întreabă despre păcate grave pe care persoana ar fi putut să le comită înainte sau după renunțarea la calitatea de membru. Conducătorul nu începe procedura de reprimire înainte de a fi mulțumit de măsura în care persoana s-a pocăit și este pregătită și demnă să se bucure de binecuvântările calității de membru al Bisericii.

Îndrumări pentru reprimire după renunțare

  • Un consiliu privind calitatea de membru se desfășoară dacă persoana avea restricții oficiale privind calitatea de membru la momentul renunțării.

  • Un consiliu privind calitatea de membru se desfășoară dacă persoana a comis un păcat grav, inclusiv apostazia, înaintea renunțării la calitatea de membru.

În alte circumstanțe, un consiliu privind calitatea de membru nu se desfășoară dacă episcopul sau președintele de țăruș nu stabilește că acesta este necesar.

Când un consiliu privind calitatea de membru este necesar pentru o persoană care a primit înzestrarea în templu, președintele de țăruș îl desfășoară. Când este necesar un consiliu pentru o persoană care nu a fost înzestrată, episcopul îl desfășoară, cu aprobare din partea președintelui de țăruș.

Dacă persoana a avut vreuna dintre conduitele menționate în 32.16.1, numărul 9, fie înainte, fie după renunțarea la calitatea de membru al Bisericii, aprobarea Primei Președinții este necesară pentru reprimirea ei. Dacă persoana a avut vreuna dintre conduitele menționate în 32.14.5, numărul 1, fie înainte, fie după renunțarea la calitatea de membru, se va face o adnotare pe înregistrarea calității de membru.

Persoana care solicită reprimirea trebuie să întrunească aceleași standarde ca ceilalți care sunt botezați. Când episcopul sau președintele de țăruș este mulțumit că persoana este demnă și sinceră în dorința sa de a fi reprimită, persoana poate fi botezată și confirmată. Nu este creat un certificat de botez și confirmare (vedeți 32.14.4).

Imagine
Bărbat luând din împărtășanie.

32.17

Activitatea în Biserică, rânduirea și restaurarea binecuvântărilor după reprimire

32.17.1

Activitatea în Biserică și rânduirea

Tabelul de mai jos indică nivelul corespunzător al activității în Biserică pentru cineva care a fost reprimit prin botez și confirmare.

Neînzestrat anterior

Înzestrat anterior

Deținători ai preoției anterior

Neînzestrat anterior

  • Imediat după botez și confirmare, acestuia i se poate conferi preoția și poate fi rânduit la oficiul preoției pe care îl deținea la momentul retragerii calității de membru al Bisericii sau renunțării la aceasta. Acestea nu sunt prezentate în vederea susținerii.

  • Poate fi eliberată o recomandare pentru templu pentru botezuri și confirmări prin înlocuitor.

Înzestrat anterior

  • Nu poate fi rânduit la niciun oficiu al preoției. Când preoția și binecuvântările din templu îi sunt restaurate, oficiul preoției deținut anterior îi va fi restaurat, așa cum este prezentat în 32.17.2. Nu poate înfăptui rânduieli până atunci.

  • Poate participa la orice activitate a Bisericii la care poate participa un membru neînzestrat care nu deține preoția.

  • Nu poate purta veșmântul din templu și primi vreun fel de recomandare pentru templu înainte ca binecuvântările să-i fie restaurate.

Alți membri

Neînzestrat anterior

  • Poate participa la activitățile Bisericii așa cum ar face-o un nou convertit.

  • Poate fi eliberată o recomandare pentru templu pentru botezuri și confirmări prin înlocuitor.

Înzestrat anterior

  • Poate participa la orice activitate a Bisericii la care poate participa un membru care nu este înzestrat și nu deține preoția.

  • Nu poate purta veșmântul din templu și nu poate primi niciun fel de recomandare pentru templu înainte ca binecuvântările să îi fie restaurate (vedeți 32.17.2).

32.17.2

Restaurarea binecuvântărilor

Cei care au primit anterior înzestrarea din templu și au fost reprimiți prin botez și confirmare își pot primi preoția și binecuvântările din templu numai prin rânduiala restaurării binecuvântărilor (vedeți Doctrină și legăminte 109:21). Ei nu sunt rânduiți la oficii ale preoției sau înzestrați din nou. Aceste binecuvântări sunt restaurate prin rânduială. Frații sunt restaurați la oficiul preoției pe care l-au deținut anterior, cu excepția oficiilor de Cei Șaptezeci, episcop sau patriarh.

Doar Prima Președinție poate autoriza înfăptuirea rânduielii restaurării binecuvântărilor. Membrii acesteia nu vor analiza o cerere pentru această rânduială mai devreme de trecerea unui an de la momentul în care persoana a fost reprimită prin botez și confirmare.

Episcopul și președintele de țăruș intervievează persoana pentru a stabili dacă este demnă și pregătită. Când președintele de țăruș simte că persoana este pregătită, el solicită restaurarea binecuvântărilor folosind LCR. Vedeți 6.2.3 în legătură cu responsabilitatea președintelui de țăruș atunci când trimite cereri către Prima Președinție.

Dacă membrii Primei Președinții aprobă restaurarea binecuvântărilor, ei desemnează o autoritate generală sau pe președintele de țăruș să intervieveze persoana. Dacă persoana este demnă, acest conducător înfăptuiește rânduiala pentru a restaura binecuvântările persoanei.

Pentru informații privind înregistrările calității de membru și restaurarea binecuvântărilor, vedeți 32.14.4.