Buka arata’i ’e pi’ira’a
30. Te mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkalesia


« 30. Te mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia », Buka arata’i rahi : Te tāvinira’a i roto i Te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).

« 30. Te mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia », Buka arata’i rahi.

mau ta’ata e ’āfa’i ra i te rima ’atau i ni’a

30.

Te mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia

30.0

’Ōmuara’a

’Ua hōro’a te Metua i te ao ra ia Iesu Mesia i te hō’ē misiōni mo’a nō te fa’aoti (hi’o Luka 4:18–19; Ioane 6:38; 3 Nephi 27:14–16). I roto i tāna tau aupura’a, ’ua ti’aturi te Fa’aora i tāna mau pipi ma te mau hōpoi’a faufa’a rahi (hi’o Luka 10:1–9). ’Oia ato’a, tē pi’i nei te Fatu i te mau tāne ’e te mau vāhine ’ia tāvini i roto i te ’Ēkālesia i teie mahana nā roto i te mau anira’a fa’auruhia a tāna mau tāvini. ’Ua mātauhia teie mau rāve’a tāvinira’a ’ei mau pi’ira’a.

E hōro’a te mau pi’ira’a i te mau melo te mau rāve’a nō te fāri’i i te ’oa’oa nō te tāvinira’a i te Atua, nā roto i te tāvinira’a i tāna mau tamari’i (hi’o Mosia 2:17). E tauturu ato’a te mau pi’ira’a i te mau melo ’ia fa’arahi i tō rātou fa’aro’o ’e ’ia ha’afātata atu i te Fatu.

E ’ere i te mea tano ’ia hina’aro i te mau pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia (hi’o Mareko10:42–45; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:34–36). ’Aita ato’a te mau melo o te ’Ēkālesia e « nu’u i mua » mai te hō’ē pi’ira’a i te tahi atu pi’ira’a. I muri a’e i te tāvinira’a i roto i te hō’ē pi’ira’a, ’eiaha rātou e tīa’i ’ia fāri’i i te hō’ē pi’ira’a o te hō’ē hōpoi’a rahi a’e ’aore rā ti’ara’a teitei a’e. Te tāvinira’a ma te ha’apa’o maita’i i roto i te hō’ē pi’ira’a e mea faufa’a a’e ïa i te aura’a o te pi’ira’a. Tē fa’ahanahana nei te Fatu i te ha’amo’ara’a o te feiā ato’a e tāvini nei i roto i tāna ’Ēkālesia.

Tē fa’ata’a nei teie pene nāhea te mau melo i te pi’ihia ’ia tāvini i roto i te ’Ēkālesia ’e nāhea rātou i te ha’amāuruuruhia i tō rātou mau pi’ira’a. Tē vai ato’a ra te hō’ē tāpura nō te mau pi’ira’a e hōro’a nei i te ha’amāramaramara’a nō ni’a i te hōro’ara’a i te mau pi’ira’a ta’a ’ē, te pāturura’a i te mau melo i roto i tō rātou mau pi’ira’a, ’e te fa’ata’ara’a ia rātou (hi’o 30.8).

30.1

Fa’aotira’a ’o vai te ta’ata e pi’i

30.1.1

Te mau arata’ira’a rahi

’Ua pi’ihia te feiā e tāvini nei i roto i te ’Ēkālesia e te Atua (hi’o Hebera 5:4; Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:5). E ’imi te feiā fa’atere i te arata’ira’a a te Vārua nō tē fa’aoti ’o vai te ta’ata e pi’i (hi’o ato’a 4.2.6). E feruri ato’a rātou :

  • Te ti’a-mā-ra’a o te melo (mai tei fa’aotihia i roto i te hō’ē uiuira’a).

  • Te mau hōro’a ’e te mau ’aravihi tā te melo e mau nei, ’aore rā, e nehenehe e fa’ananea, nō te ha’amaita’i ia vetahi ’ē.

  • Te huru orara’a o te melo iho, tae noa atu i tōna ea ’e tāna ’ohipa.

  • Te fa’ahope’ara’a o te pi’ira’a i ni’a i te fa’aipoipora’a ’e te ’utuāfare o te melo.

E ti’a i te pi’ira’a tāta’itahi ’ia ha’amaita’i i te mau ta’ata e tāvinihia rā, te melo e tāvini rā, ’e te ’utuāfare o te melo iho. E hōro’a ato’a te mau pi’ira’a i te mau melo i te mau rāve’a ’ia tupu i te rahi.

’Ua ha’amaita’ihia te mau melo nō te mau tusia tā rātou e rave nei nō te tāvini i roto i te ’Ēkālesia. Terā rā, ’eiaha te pi’ira’a ’ia tu’u i te mau hōpoi’a teimaha i ni’a i te ta’ata ’e te ’utuāfare. ’Eiaha ato’a te mau pi’ira’a e ha’afifi i te mau melo ’ia rave fa’aoti i tā rātou mau hōpoi’a nō te ’ohipa.

Te ti’ara’a mau, e pi’ihia te melo tāta’itahi ’ia tāvini i roto hō’ē noa pi’ira’a i te taime hō’ē, ta’a ’ē noa atu i te rirora’a ’ei taea’e ’aore rā ’ei tuahine aupuru. E mea varavara roa teie huru fa’anahora’a i te tupu ’e ’ia ferurihia nā roto i te pure. ’Aita e tītauhia ’ia fa’a’ī i te mau ti’ara’a ato’a.

’Ia hōro’a-ana’e-hia te pi’ira’a i te hō’ē melo fa’aipoipo, e ha’apāpū te feiā fa’atere ē, ’ua ’ite ’e ’ua pāturu te hoa fa’aipoipo i te pi’ira’a. Hou ’a fāri’ihia ai te hō’ē pi’ira’a nō te hō’ē feiā ’āpī tamāroa ’aore rā i te hō’ē feiā ’āpī tamāhine, e tītau te feiā fa’atere i te parau fa’ati’a a tōna nā metua ’aore rā, a tōna mau ta’ata tīa’i.

Hou ’a fāri’ihia ai te hō’ē pi’ira’a, e hi’opo’a māite te ’episekōpo i te parau melora’a o te ta’ata nō te hi’o ē, ’aita ānei e tāpa’opa’ora’a ’aore rā e mau ’ōpanira’a i ni’a te parau melora’a. Mai te mea e tītau ’ia fāri’ihia te pi’ira’a hou te parau melora’a e tae mai ai i roto i te pāroita, e fārerei atu te ’episekōpo ’āpī i te ’episekōpo tāhito o taua melo ra.

Hou te ta’ata fa’atere o te titi e fāri’i ai te pi’ira’a, e fārereihia te ’episekōpo o te ta’ata nō te ’āparau nō ni’a i te ti’a-mā-ra’a o te melo ’e e te tahi atu mau tupura’a ’ohipa ’o te nehenehe e fa’auru i tāna tāvinira’a (mai tei fa’a’itehia i ni’a nei).

30.1.2

Te mau pi’ira’a nō te mau melo ’āpī

E tauturu te mau rāve’a nō te tāvinira’a i te mau melo ’ia tupu i te rahi i te pae vārua. E tauturu ato’a te tāvini-’āmui-ra’a i te mau melo ’ia patu i te mau aura’a piri roa. E mea faufa’a ta’a ’ē mau te reira nō te mau melo ’āpī.

E hōro’a te feiā fa’atere o te pāroita i te mau melo ’āpī i te rāve’a nō te tāvini i muri noa mai i tō rātou bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a. ’Ua rau te mau ’aravihi o te mau melo ’āpī. Nā roto i te pure, e ani te feiā fa’atere ia rātou ’ia tāvini ma te mau rāve’a e tauturu ia rātou iho ’ia tupu i te rahi ’e ’ia ha’amaita’i ia vetahi ’ē. ’Ua ineine vetahi mau melo nō te fāri’i ’oi’oi i te mau pi’ira’a. E mea au a’e nā vetahi i te mau hōpoi’a tau poto ’o te tauturu ia rātou ’ia fa’aineine nō te fāri’i i te mau pi’ira’a. Hi’o ato’a 23.2 ’e 23.5.1.

30.1.3

Te mau pi’ira’a nō te feiā e ’ere i te melo

E nehenehe te mau ta’ata e ’ere i te melo nō te ’Ēkālesia e pi’ihia i te tahi mau ti’ara’a, mai te fa’ata’i hāmonia, te fa’atere nō te hīmene, ’aore rā te hō’ē pi’ira’a nō te fa’anaho i te mau ’ātivite. Terā rā, ’eiaha rātou e pi’ihia ’ei mau ’orometua ha’api’i, ’ei mau melo i roto i te peresidenira’a pupu autahu’ara’a ’aore rā i te peresidenira’a o te ’āvirira’a, ’aore rā ’ei feiā fa’atere nō te pehe nā te Paraimere.

Te ta’ata tei tā’ōti’ahia ’aore rā ’ua fa’a’orehia te ti’ara’a melo, ’aita ’oia e fāri’i i te hō’ē pi’ira’a (hi’o 32.11.3 ’e 32.11.4).

30.1.4

Te ’ōmo’era’a

E mea mo’a te mau pi’ira’a ’e te mau ha’amāuruurura’a. Nō te reira tumu, ’ia tāpe’a ’ōmo’e noa te feiā fa’atere i te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau pi’ira’a ’e te mau ha’amāuruurura’a. E fa’a’ite te feiā fa’atere i te reira mau ha’amāramaramara’a i te hō’ē taime ’e i te hō’ē vāhi e tano i tōna nātura mo’a.

’Ei hi’ora’a, te ta’ata tei ferurihia nō te hō’ē pi’ira’a, ’aita ’oia e fa’a’itehia ē tae roa atu i te taime e hōro’ahia ai te pi’ira’a. E tauturu te reira ’ia arai i te pe’ape’a mai te mea ’aita te pi’ira’a e hōro’ahia atu.

Hau atu ā, te feiā ana’e ’o tē nehenehe e ’ite, ’o te hoa fa’aipoipo ’e te peresidenira’a o te ’āvirira’a e ti’a’au nei i te reira pi’ira’a, ’o rātou ana’e te fa’a’itehia hou te ta’ata e vauvauhia ai i mua nō te pāturura’a.

30.1.5

Te mau anira’a ’e te mau fa’ati’ara’a nō te mau pi’ira’a

Tē fa’a’ite nei te tāpura o te mau pi’ira’a o vai te nehenehe e hōro’a te anira’a nō te pi’ira’a tāta’itahi ’e nā vai e hōro’a i te parau fa’ati’a (hi’o 30.8). I roto i te tahi mau tupura’a, e hōro’a te feiā fa’atere o te autahu’ara’a ’e o te ’āvirira’a i te anira’a nō te pi’ira’a, i te peresidenira’a titi ’aore rā i te ’episekōpora’a. E ravehia te reira nā roto i te pure, ma te ’imi i te fa’aurura’a o vai te ani atu. E nehenehe ato’a rātou e fārerei atu i te ’episekōpora’a ’aore rā i te peresidenira’a titi.

’Ia feruri maita’i te mau ’episekōpo ’e te mau peresideni titi i te mau anira’a tāta’itahi, ma te ’itera’a ē ’ua ravehia te reira nā roto i te pure. Nā te ’episekōpora’a ’aore rā nā te peresidenira’a titi te hōpoi’a hope’a nō te fāri’i i te fa’aurura’a ’ia ’ite ’o vai te pi’i. ’Ia hina’aro-ana’e-hia, e nehenehe rātou e tītau i te tahi atu anira’a.

Mai te mea e fa’auruhia te hō’ē ’episekōpo ’aore rā te hō’ē peresideni titi e pi’i i te tahi atu ta’ata i te ta’ata i anihia, ’aita te reira e fa’a’ite nei ’aita te anira’a i fa’auruhia. Penei a’e tē vai ra tā te ’episekōpo ’aore rā tā te peresideni titi mau ha’amāramaramara’a ’aita tā te feiā tei hōro’a i te anira’a.

30.2

Fa’atae atu i te pi’ira’a

Te fāri’ira’a i te hō’ē pi’ira’a e ti’a ’ia riro ’ei ’ohipa e tupu ra i te pae vārua faufa’a rahi roa nō te hō’ē melo. Te mau pi’ira’a nō te tāvini i te Fatu ’e mau rāve’a mo’a ïa ’e te ’oa’oa. E fa’a’ite atu te feiā fa’atere i te reira nā roto i te rāve’a o tā rātou e hōro’a i te pi’ira’a. ’Eiaha rātou e hōro’a i te mau pi’ira’a nā roto i te tura ’ore.

Tē fa’a’ite nei te tāpura o te mau pi’ira’a, ’o vai te nehenehe e fāri’i i te pi’ira’a tāta’itahi (hi’o 30.8). I muri a’e i te fāri’ira’a i te mau parau fa’ati’a e tītauhia, e fārerei atu te ta’ata fa’atere i ha’amanahia i te melo nō te ta’a maita’i e fa’ati’a ānei te ti’ara’a o te melo ’ia tāvini. E ’imi ato’a te ta’ata fa’atere i te hāro’aro’a e mea ti’a-mā ānei te melo ’e ’ua ineine ānei nō te tāvini.

’Ia hōro’a ana’e te hō’ē ta’ata fa’atere i te hō’ē pi’ira’a, e fa’ata’a ’oia ē, nō ’ō mai te reira i te Fatu ra. Mai te mea e hina’arohia, e nehenehe ’oia e hōro’a i te taime i te melo nō te feruri nā roto i te pure i te pi’ira’a, nō te tītau i tōna iho ha’apāpūra’a pae vārua.

E nehenehe ato’a te ta’ata fa’atere e :

  • Fa’ata’a i te fā, te faufa’a rahi ’e te mau hōpoi’a o te pi’ira’a.

  • Tauturu i te melo ’ia rōtahi nā mua roa i ni’a i te mau ta’ata tāna e tāvini. (Mai te mea e nehenehe, e hōro’a te ta’ata fa’atere i te hō’ē tāpura nō teie mau ta’ata nō roto mai i te Fa’anahora’a nō te feiā fa’atere ’e te terēfie [DDG].)

  • Fa’aitoito i te melo ’ia ’imi i te Vārua o te Fatu i roto i te ravera’a i te pi’ira’a.

  • Fa’a’ite pāpū ē, e tauturu te Fatu i te melo ’e e ha’amaita’i iāna nō tāna tāvinira’a ha’apa’o maita’i.

  • Parau i te melo nā vai e hōro’a i te ha’api’ipi’ira’a ’e te pāturura’a nō te pi’ira’a.

  • Parau i te melo ’o vai tāna e fa’a’ite atu i tāna mau tauto’ora’a.

  • Fa’aara i te melo i te mau rurura’a ato’a e tītauhia iāna ’ia haere ’e te mau mātēria tauturu ato’a e vai ra.

  • Tauturu i te melo ’ia ’ite te rahira’a taime e tītauhia nō te pi’ira’a.

  • ’Āparau i te mau māna’ona’ora’a ta’a ’ē ’aore rā te mau tītaura’a o te pi’ira’a.

  • Pāhono i te mau uira’a a te melo.

Mai te mea ’ua fa’aipoipohia te melo, e ani te ta’ata fa’atere ’ia tae mai te hoa fa’aipoipo i te taime e fāri’ihia ai te pi’ira’a.

Mai te mea te pi’ira’a tē vai ra te ’ohipara’a ’e te mau tamari’i ’aore rā te feiā ’āpī, ’ia fa’ata’a te ta’ata fa’atere ē, e tītauhia i te melo ’ia rāve i te ha’api’ipi’ira’a nō niā i te pārurura’a i te mau tamari’i ’e te feiā ’āpī. E roa’a teie ha’api’ipi’ira’a i ni’a ProtectingChildren.ChurchofJesusChrist.org. E ti’a i te melo ’ia fa’aoti i te reira i roto i te roara’a hō’ē ’āva’e i muri mai i tōna pāturura’ahia ’e i muri iho i te mau toru matahiti ato’a.

vahine e tai’o rā i te tamari’i

30.3

Te pāturura’a i te mau melo i roto i te mau pi’ira’a

Te feiā tei pi’ihia i roto i te rahira’a o te mau ti’ara’a a te ’Ēkālesia, e ti’a ia rātou ’ia fāri’i i te hō’ē pāturura’a hou rātou ’a ha’amata ai i te tāvini (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 28:13 ; 42:11). Nā roto i te pāturura’a i te feiā tei pi’ihia nō te tāvini, tē hōro’a nei te mau melo i tā rātou pāturura’a ’e tō rātou hina’aro ’ia tauturu.

Tē fa’a’ite nei te tāpura o te mau pi’ira’a e tītauhia ānei te hō’ē pāturura’a ’e ’o vai te ’āmui mai i roto.(hi’o 30.8). Nā te ta’ata fa’atere tei hi’opo’a i te fāri’ira’a o te pi’ira’a, ’aore rā te hō’ē ta’ata fa’atere o te autahu’ara’a tāna i ha’amana, e vauvau i te ta’ata ’ia pāturuhia.

Te ta’ata e fa’atere i te pāturura’a e fa’aara ’oia nā mua ’o vai tei ha’amāuruuruhia i terā ti’ara’a (mai te mea tē vai ra). E ani ’oia i te mau melo ’ia fa’a’ite mai i te ha’amāuruurura’a nō te tāvinira’a a taua ta’ata ra (hi’o 30.6).

’Ia vauvau-ana’e-hia te hō’ē ta’ata ’ia pāturuhia, e ani te ta’ata fa’atere o te autahu’ara’a i ha’amanahia iāna ’ia ti’a mai i ni’a. E nehenehe te ta’ata fa’atere e fa’a’ohipa i te mau parau mai teie i muri nei :

« Te pi’ihia nei [te i’oa] ’ei [ti’ara’a]. Te feiā ato’a e fāri’i nei i te pāturu [iāna] ’ia fa’a’ite mai nā roto i te ’āfa’ira’a i te rima i ni’a. [Fa’aea poto noa.] Te feiā ’o tē pāto’i nei, mai te mea tē vai ra, ’a fa’a’ite ato’a mai. [Fa’aea poto noa.] »

Te ta’ata ’o tei vauvauhia i mua, ’ia ’āmui ato’a mai ’oia i roto i te pāturura’a. Mai te mea ’ua hau atu i te hō’ē ta’ata tei vauvauhia te i’oa i mua, e nehenehe rātou e pāturuhia ’ei pupu.

Mai te mea e pāto’i te hō’ē melo ha’apa’o maita’i i te pi’ira’a, e fārerei atu ma te ’ōmo’e te ta’ata fa’atere peresideni ’aore rā te tahi atu ta’ata fa’atere o te autahu’ara’a tei fa’ata’ahia iāna, i muri a’e i te purera’a. E ’imi te ta’ata fa’atere ’ia hāro’aro’a i te tumu i pāto’i ai te melo. E ui ’oia ’ua ’ite ānei te melo i te huru haere’a ’o te nehenehe e pāto’i i te ta’ata ’ia rave i te ti’ara’a. Mai te mea ’aita te melo pāto’i i ’ite i taua huru haere’a ra, e fa’aitoitohia ’oia ’ia pāturu ’e ’ia turu i te ta’ata i roto i te pi’ira’a.

’O te mau melo ha’apa’o maita’i ana’e te nehenehe e ’āmui mai i roto i te pāturura’a. Terā rā, mai te mea e māna’ona’ora’a tō te hō’ē melo ’ore ’aore rā, tō te hō’ē melo e ’ere i te mea ha’apa’o maita’i nō ni’a te ’ohipa e tupu ra, e nehenehe ’oia e fa’a’ite atu i te reira i te ’episekōpo ’aore rā i te peresideni titi ma te ’ōmo’e, i muri a’e i te purera’a.

30.4

Fa’ata’ara’a i te mau melo nō te tāvini i roto i te mau pi’ira’a

E ti’a te feiā tei pi’ihia i ni’a i te rahira’a o te mau ti’ara’a a te ’Ēkālesia ’ia fa’ata’ahia. Tē fa’a’ite nei te tāpura nō te mau pi’ira’a ’o vai te nehenehe e rave i te fa’ata’ara’a (hi’o 30.8). Tei mātauhia e tupu te reira i muri a’e i te pāturura’ahia te mau melo ’e hou rātou ’a ha’amata ai i te tāvini.

Te fa’ata’ara’a i te hō’ē melo nō te hō’ē pi’ira’a, tōna aura’a, ’o te hōro’ara’a ïa iāna te mana nō te ha’a i roto i taua pi’ira’a ra (hi’o 3.4.3.1). Tei roto i te hō’ē fa’ata’ara’a tē vai ra ato’a te hō’ē ha’amaita’ira’a ’e te mau parau fafau ’o te arata’ihia e te Vārua. Nō te mau ha’amāramaramara’a hau atu, hi’o 18.11

30.5

Te roara’a o te tāvinira’a

Mai te mea e nehenehe, e fa’ati’a te feiā fa’atere i te mau melo ’ia tāvini i roto i tō rātou pi’ira’a, ’ia nava’i roa nō te ha’amau i te mau aura’a pūai ’e te feiā tā rātou e tāvini ra. E hina’aro ato’a paha te mau melo i te taime nō te ha’api’i mai ’e nō te tupu i te rahi i roto i tā rātou mau hōpoi’a. E mea faufa’a ta’a ’ē paha te reira nō te feiā fa’atere o te feiā ’āpī ’e te mau tamari’i, e tae noa atu nō te mau peresideni o te Sōtaiete Tauturu ’e o te pupu peresibutero. Te roara’a tano a’e o te tāvinira’a a te feiā fa’atere, e piti ’aore rā e pae matahiti ’ua nava’i roa.

30.6

Te ha’amāuruurura’a i te mau melo i tō rātou mau pi’ira’a

I te rahira’a taime, e ha’amāuruuruhia te mau melo nō te mau pi’ira’a, ’ia fa’auru ana’e te Fatu i tō rātou feiā fa’atere ’ia ha’amāuruuru ia rātou. Tē vai ra te mau melo, mai te mau peresideni titi ’e misiōni, tei ha’amāuruuruhia i muri a’e i te hō’ē pu’e tau i fa’ata’ahia. E nehenehe ato’a te hō’ē ta’ata e ha’amāuruuruhia nō te tahi atu mau tumu, mai te huru orara’a o te ta’ata iho ’e te ’utuāfare.

’Ia ha’amāuruuru-ana’e-hia te hō’ē peresideni ’aore rā te hō’ē ’episekōpo, e ha’amāuruuru-ato’a-hia tōna nā tauturu. Nō te tahi atu mau melo i roto i te ’āvirira’a, mai te mau terēfie, te mau pāpa’i parau ’e te mau ’orometua ha’api’i, ’aita rātou e ha’amāuruuruhia.

Te mau ha’amāuruurura’a i roto i te mau pi’ira’a o te ’Ēkālesia, e ravehia te reira e te hō’ē ta’ata nō te hō’ē ā ha’amanara’a ’e te ta’ata tei vauvau i te mau pi’ira’a. ’Ei hi’ora’a, mai te mea ’ua vauvau te hō’ē melo o te ’episekōpora’a i te hō’ē pi’ira’a, nā te hō’ē melo o te ’episekōpora’a e ha’amāuruuru.

Te vauvaura’a i te hō’ē ha’amāuruurura’a e hō’ē ïa rāve’a faufa’a roa nō te hō’ē ta’ata fa’atere ’ia fa’a’ite i te ’ā’au mēhara ’e te ’itera’a i te rima o te Atua i roto i te tāvinira’a a taua melo ra. E fārerei te ta’ata fa’atere i te melo iho nō te fa’aara iāna i te ha’amāuruurura’a, hou ’a fa’aarahia ai i mua i te ’āmuira’a. E nehenehe ’oia e mā’iti i te ani i te melo ’ia fa’a’ite mai i te mea tāna i ha’api’i mai nā roto i te tāvinira’a i roto i te reira pi’ira’a. ’O te feiā ana’e tei tītauhia ’ia ’ite ’o te fa’a’itehia nō ni’a i te ha’amāuruurura’a, hou te reira e fa’aarahia ai.

E fa’aara te hō’ē ti’a fa’atere autahu’ara’a i ha’amanahia i te ha’amāuruurura’a i roto i te hō’ē ā fa’anahora’a mai tei pāturuhia. E nehenehe te ta’ata fa’atere e fa’ahiti i te mau ta’o mai teie i muri nei :

« Tē ha’amāuruuruhia nei [te i’oa] i roto i tōna ti’ara’a ’ei [ti’ara’a]. Te feiā e hina’aro e fa’a’ite i tō rātou māuruuru nō tāna tāvinira’a, ’a fa’a’ite mai i te reira nā roto i te ’āfa’ira’a i te rima i ni’a ».

’Aita te ti’a fa’atere e ani i te pāto’ira’a.

30.7

Te pi’ira’a, te fa’atōro’ara’a ’e te fa’ata’ara’a i te mau ’episekōpo

Nā te peresidenira’a titi e hōro’a i te i’oa o te mau taea’e ’ia pi’ihia ’aore rā ’ia ha’amāuruuruhia ’ei ’episekōpo. E hāponohia te mau parau anira’a i te Peresidenira’a Mātāmua nā roto i te Fa’anahora’a a te feiā fa’atere ’e te terēfie (DDG). E nehenehe te hō’ē melo nō te peresidenira’a titi, te terēfie, ’aore rā te pāpa’i parau fa’atere e fa’aineine i te parau anira’a. Terā rā, ’o te peresideni titi ana’e te nehenehe e hāpono i te reira.

E mea faufa’a roa te mau hōpoi’a a te hō’ē ’episekōpo (hi’o 7.1). E tītau rātou i te hō’ē ta’ata parauti’a, te mā i te pae morare, te pa’ari i te pae vārua, ’e tei ’ī i te fa’aro’o nō te Fa’aora. E ’imi te peresidenira’a titi i te ha’apāpūra’a a te Vārua nō ni’a i te ta’ata tei anihia. ’Ia ani ana’e rātou i te hō’ē ta’ata ’ia tāvini ’ei ’episekōpo, e feruri māite rātou 1 Timoteo 3:2–7. E’ita rātou e ani i te mau mana’o o te mau melo o te pāroita. E hōro’ahia te tahi atu mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau tītaura’a o te hō’ē ’episekōpo i roto te DDG.

Hou te peresideni titi e nehenehe ai e pi’i i te hō’ē ’episekōpo ’āpī, e ti’a iāna ’ia fāri’i i te parau fa’ati’a pāpa’i a te Peresidenira’a Mātāmua, nō tāna anira’a. Ma teie parau fa’ati’a, e nehenehe te peresideni titi e fa’atōro’a ’e e fa’ata’a i te ’episekōpo, i muri a’e i tō te mau melo o te pāroita fa’a’itera’a i tā rātou pāturura’a. E tītau-ato’a-hia te parau fa’ati’a a te Peresidenira’a Mātāmua, hou te peresideni titi e ha’amāuruuru ai i te hō’ē ’episekōpo. E’ita e ti’a i te peresideni titi e hōro’a i teie mau hōpoi’a i te tahi atu ta’ata.

Mai te mea, te ta’ata ’o tei pi’ihia ’ei ’episekōpo e ’ere i te tahu’a rahi, e ara te peresideni titi ’ia fa’atōro’ahia ’oia ’ei tahu’a rahi hou te fa’atōro’ara’a iāna ’ei ’episekōpo. Mai te mea ’ua fa’atōro’a-a’ena-hia te reira ta’ata ’ei ’episekōpo i mua ra, tītau-noa-hia ïa ’ia fa’ata’a iāna ’ei ’episekōpo nō te pāroita. Mai te mea e pi’ihia te mau tāne ’ei mau tauturu nō te ’episekōpo e ’ere rātou i te tahu’a rahi, e fa’atōro’ahia rātou ’ei mau tahu’a rahi hou rātou e fa’ata’ahia ai.

vahine e fāri’i rā i te ha’amaita’ira’a o te autahu’ara’a

I muri a’e i tō te Peresidenira’a Mātāmua hōro’ara’a i te parau fa’ati’a nō te anira’a i te hō’ē ta’ata ’ia tāvini ’ei ’episekōpo, e fa’ati’a rātou i te peresideni titi, ’ia fa’atōro’a ’e ’ia fa’ata’a iāna. Te peresideni titi :

  1. E pi’i ’oia i te ta’ata ma te fa’ahiti i tōna mau i’oa tā’āto’a.

  2. E fa’ahiti ’oia ē, tē rave nei ’oia i teie ’ohipa nā roto i te mana o te Autahu’ara’a a Melehizedeka.

  3. E fa’atōro’a ’oia i te ta’ata ’ei ’episekōpo (maori rā ’ua fa’atōro’a-a’ena-hia ’oia).

  4. E fa’ata’a ’oia iāna nō te peresideni i ni’a i te pāroita tā’āto’a ’e ’ia riro ’ei peresideni nō te Autahu’ara’a a Aarona ’e te pupu tahu’a, ma te ha’apāpū i tāna mau hōpoi’a nō te Autahu’ara’a a Aarona ’e nō te feiā ’āpī tamāhine i roto i te pāroita (hi’o 7.1.2).

  5. E hōro’a ’oia i ni’a iāna i te mau tāviri ato’a, te mau ti’ara’a, te mau mana, ’e te ha’amanara’a o te tōro’a ’episekōpo, ma te fa’ahiti ta’a ’ē i te mau ’ohipa a te ’episekōpo ’ei ha’avā i ’Īsera’ela ’e ’ei tahu’a rahi peresideni i roto i te pāroita (hi’o 7.1.1 ’e 7.1.3).

  6. E fa’ahiti ’oia i te mau ha’amaita’ira’a mai te au i tā te Vārua e fa’auru mai.

  7. E fa’aoti ’oia nā roto i te i’oa o Iesu Mesia.

E nehenehe ato’a te hō’ē Hitu ’Ahuru ārea ’aore rā te hō’ē Huimana Fa’atere rahi e pi’i, e fa’atōro’a ’e e fa’ata’a i te hō’ē ’episekōpo ma te parau fa’ati’a a te Peresidenira’a Mātāmua.

30.8

Tāpura o te mau pi’ira’a

Te tāpura i muri nei e mau pi’ira’a nō te pāroita ’e nō te titi tei mā’itihia. ’Ua fa’ata’ahia te tahi atu mau pi’ira’a ’e mau fāna’ora’a nō te tāvini i te tahi atu vāhi i roto i teie buka arata’i.

’Aita e tītauhia i te hō’ē pāroita ’aore rā i te hō’ē titi ’ia rave i te mau pi’ira’a ato’a i tāpurahia i roto i teie tāpura. E fa’aoti te feiā fa’atere i te mau pi’ira’a e rave ’ia au i te mau hina’aro o te ’āmuira’a ’e te feiā e vai ra nō te tāvini.

Fa’ata’ara’a : E pi’ihia te mau ta’ata tā’ati i roto i te hiero i raro a’e i te arata’ira’a a te Peresideni o te ’Ēkālesia. Nō te reira tumu, ’eiaha te mau ta’ata tā’ati e ha’a nei ’ia pi’ihia e tāvini i roto i te ’episekōpora’a ’aore rā te peresidenira’a ’āma’a, mata’eina’a, titi ’aore rā misiōni.

30.8.1

Te mau pi’ira’a i roto te pāroita

Pi’ira’a

Anira’a nā

Parau fa’ati’a nā

Pāturuhia nā

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Pi’ira’a

Te ’episekōpo

Anira’a nā

Peresidenira’a titi, ma te fa’a’ohipara’a te DDG

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a Mātāmua ’e te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ’āpōsetolo

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi i muri mai i te fāri’ira’a i te parau fa’ati’a a te Peresidenira’a Mātāmua (hi’o 30.7)

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te ’episekōpora’a

Anira’a nā

’Episekōpo

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi, ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te terēfiee o te pāroita (’e tauturu terēfie o te pāroita mai te mea e tītauhia)

Anira’a nā

’Episekōpora’a

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi, ’aore rā te tauturu i fa’auehia, ’aore rā te melo ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

Pi’ira’a

Te pāpa’i parau fa’atere o te pāroita (’e te tauturu pāpa’i parau fa’atere o te pāroita mai te mea e tītauhia)

Anira’a nā

’Episekōpora’a

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi, ’aore rā te tauturu i fa’auehia, ’aore rā te melo ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

Pi’ira’a

Te peresideni o te pupu peresibutero

Anira’a nā

Peresidenira’a titi (ma te ani i te mana’o o te ’episekōpo)

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te peresidenira’a o te pupu peresibutero

Anira’a nā

Peresideni pupu (ma te ani i te mana’o o te ’episekōpo)

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi, ’aore rā te tauturu i fa’auehia, ’aore rā te melo ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

Pi’ira’a

Te tahi atu mau pi’ira’a o te pupu peresibutero

Anira’a nā

Peresidenira’a o te pupu

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pupu (e vauvauhia i roto i te hō’ē rurura’a a te pupu e te peresideni o te pupu ’aore rā te hō’ē tauturu i fa’auehia)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni pupu ’aore rā, te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau peresideni o te ’āvirira’a pāroita (Feiā ’Āpī Tamāroa, Sōtaiete Tauturu, Feiā ’Āpī Tamāhine, Paraimere, Ha’api’ira’a Sābati)

Anira’a nā

’Episekōpora’a

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te mau peresidenira’a o te ’āvirira’a pāroita

Anira’a nā

Te peresideni o te ’āvirira’a

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te tahi atu mau pi’ira’a o te Sōtaiete Tauturu a te pāroita

Anira’a nā

Peresidenira’a o te Sōtaiete Tauturu

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te Sōtaiete Tauturu (e vauvauhia i roto i te purera’a a te Sōtaiete Tauturu e te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te tahi atu mau pi’ira’a o te Feiā ’Āpī Tamāhine, Paraimere ’e Ha’api’ira’a Sābati a te pāroita

Anira’a nā

Te peresidenira’a o te ’āvirira’a

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te ta’ata fa’atere misiōni a te pāroita (hō’ē melo nō te peresidenira’a pupu peresibutero e amo i teie ti’ara’a ; mai te mea ’o terā iho ā, ’aita ’oia e tītauhia ’ia pi’ihia, ’ia pāturuhia, ’aore rā ’ia fa’ata’ahia nō te reira)

Anira’a nā

’Episekōpora’a (ma te fārerei atu te mau peresideni o te pupu peresibutero ’e o te Sōtaiete Tauturu)

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau misiōnare pāroita

Anira’a nā

’Episekōpora’a ’aore rā, te mau peresideni nō te pupu peresibutero ’e o te Sōtaiete Tauturu

Parau fa’ati’a nā

Te ’episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te ta’ata fa’atere nō te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare a te pāroita (hō’ē melo nō te peresidenira’a pupu peresibutero e amo i teie ti’ara’a ; mai te mea ’o terā iho ā, ’aita ’oia e tītauhia ’ia pi’ihia, ’ia pāturuhia, ’aore rā ’ia fa’ata’ahia nō te reira)

Anira’a nā

’Episekōpora’a (ma te fārerei atu te mau peresideni o te pupu peresibutero ’e o te Sōtaiete Tauturu)

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau tauturu nō te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare a te pāroita

Anira’a nā

’Episekōpora’a ’aore rā te mau peresideni o te pupu peresibutero ’e o te Sōtaiete Tauturu

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau rima tauturu nō te peresideni o te pupu tahu’a

Anira’a nā

Te ’episekōpo (’ei peresideni nō te pupu tahu’a)

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo nō te pupu (e vauvauhia i roto i te purera’a a te pupu e te ’episekōpo ’aore rā, e te tauturu i fa’auehia)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo

Pi’ira’a

Te mau peresideni o te pupu ha’api’i ’e di’akono

Anira’a nā

’Episekōpora’a

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo nō te pupu (e vauvauhia i roto i te purera’a a te pupu e te ’episekōpo ’aore rā, e te tauturu i fa’auehia)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

E pi’ihia e te ’episekōpo ’aore rā e te tauturu i fa’auehia ; e fa’ata’ahia e te ’episekōpo

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te mau peresidenira’a o te pupu ha’api’i ’e di’akono ’e te mau pāpa’i parau o te pupu

Anira’a nā

Te mau peresideni o te pupu

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo nō te pupu (e vauvauhia i roto i te purera’a a te pupu e te ’episekōpo ’aore rā, e te tauturu i fa’auehia)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau peresideni o te piha Feiā ’Āpī Tamāhine

Anira’a nā

’Episekōpora’a (ma te hi’o i te mana’o o te peresidenira’a o te Feiā ’Āpī Tamāhine)

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te piha (e vauvauhia i roto i te purera’a a te Feiā ’Āpī Tamāhine e te ’episekōpo ’aore rā, e te tauturu i fa’auehia)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te peresidenira’a o te piha Feiā ’Āpī Tamāhine ’e te mau pāpa’i parau o te piha

Anira’a nā

Te peresideni o te piha

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te piha (e vauvauhia i roto i te purera’a a te Feiā ’Āpī Tamāhine e te ’episekōpo ’aore rā, e te tauturu i fa’auehia)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau ta’ata ’aravihi nō te ’ohipa tōtauturu ’e nō te fa’arava’ira’a iāna iho a te pāroita, mai te mea e tītauhia

Anira’a nā

’Episekōpora’a

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau ta’ata ’aravihi nō te pū mātēria tauturu a te pāroita, mai te mea e tītauhia

Anira’a nā

Te peresideni o te Ha’api’ira’a Sābati

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te ta’ata fa’aau ’ohipa pehe a te pāroita

Anira’a nā

’Episekōpora’a

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te tahi atu mau pi’ira’a o te pāroita

Anira’a nā

’Episekōpora’a

Parau fa’ati’a nā

’Episekōpora’a

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pāroita

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te ’episekōpo ’aore rā te tauturu i fa’auehia

  1. E mea varavara roa teie ’ohipa e tupu, e hina’aro paha te hō’ē melo o te pāroita e ha’amata i te tāvini i roto i te hō’ē pi’ira’a, hou ’oia ’a pāturuhia ai. ’Ia tupu ana’e te reira ’ohipa, e vauvau atu te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a i te reira melo nō te hō’ē pāturura’a mana, i te taime e ti’a ai. ’Ia rave ’oia i te reira mai tei fa’ata’ahia i roto te 30.3. ’Oia ato’a, te hōro’ara’a i te mau melo o te pāroita i tē rāve’a nō te pāto’ira’a i teie ’ohipa.

Piha o te Ha’api’ira’a Sābati

30.8.2

Te mau pi’ira’a i roto te ’āma’a

Pi’ira’a

Anira’a nā

Parau fa’ati’a nā

Pāturuhia nā

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Pi’ira’a

Te peresideni ’āma’a

Anira’a nā

Te peresidenira’a titi, misiōni ’aore rā mata’eina’a

Parau fa’ati’a nā

Te peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei ’aore rā te peresidenira’a misiōni

Pāturuhia nā

Te mau melo o te ’āma’a

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā misiōni (’aore rā te peresideni mata’eina’a, mai te mea ’ua fa’auehia)

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te peresidenira’a ’āma’a

Anira’a nā

Te peresideni ’āma’a

Parau fa’ati’a nā

Te peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei ’aore rā te peresidenira’a misiōni (’aore rā, mai te mea e fa’ati’ahia e te peresideni misiōni, te peresidenira’a mata’eina’a)

Pāturuhia nā

Te mau melo o te ’āma’a

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi, misiōni ’aore rā mata’eina’a ’aore rā, te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te terēfie, te tauturu terēfie, ’e te pāpa’i parau fa’atere o te ’āma’a

Anira’a nā

Te peresidenira’a ’āma’a

Parau fa’ati’a nā

Te peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei ’aore rā te peresidenira’a misiōni (’aore rā, mai te mea e fa’ati’ahia e te peresideni misiōni, te peresidenira’a mata’eina’a)

Pāturuhia nā

Te mau melo o te ’āma’a

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā, hō’ē tauturu ’aore rā te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia (nō te mau ’āma’a i roto i te titi) ; te peresideni mata’eina’a ’aore rā, hō’ē ta’ata fa’atere o te autahu’ara’a tāna i fa’aue (nō te mau ’āma’a i roto te misiōni)

Pi’ira’a

Te peresideni o te pupu peresibutero

Anira’a nā

Te peresidenira’a titi, mata’eina’a ’aore rā misiōni (ma te hi’o i te mana’o o te peresideni ’āma’a)

Parau fa’ati’a nā

Te peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei ’aore rā te peresidenira’a misiōni (’aore rā, mai te mea e fa’ati’ahia e te peresideni misiōni, te peresidenira’a mata’eina’a)

Pāturuhia nā

Te mau melo o te ’āma’a

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te peresideni misiōni, (’aore rā, mai te mea ’ua fa’auehia, te peresideni mata’eina’a)

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te peresidenira’a o te pupu peresibutero

Anira’a nā

Te peresideni o te pupu (ma te hi’o i te mana’o o te peresideni ’āma’a)

Parau fa’ati’a nā

Te peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei ’aore rā te peresidenira’a misiōni (’aore rā, mai te mea e fa’ati’ahia e te peresideni misiōni, te peresidenira’a mata’eina’a)

Pāturuhia nā

Te mau melo o te ’āma’a

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā, te peresideni misiōni ’aore rā, hō’ē tauturu ’aore rā te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia (’aore rā, mai te mea ’ua fa’auehia, te peresideni mata’eina’a ’aore rā te tahi atu ta’ata fa’atere o te autahu’ara’a)

Pi’ira’a

Te tahi atu mau pi’ira’a nō te ’āma’a

Anira’a nā

Hi’o 30.8.1, te monora’a i te peresideni ’āma’a ’ei ’episekōpo ’e te ’āma’a ’ei pāroita.

Parau fa’ati’a nā

Hi’o 30.8.1, te monora’a i te peresideni ’āma’a ’ei ’episekōpo ’e te ’āma’a ’ei pāroita.

Pāturuhia nā

Hi’o 30.8.1, te monora’a i te peresideni ’āma’a ’ei ’episekōpo ’e te ’āma’a ’ei pāroita.

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Hi’o 30.8.1, te monora’a i te peresideni ’āma’a ’ei ’episekōpo ’e te ’āma’a ’ei pāroita.

30.8.3

Te mau pi’ira’a i roto te titi

Pi’ira’a

Anira’a nā

Parau fa’ati’a nā

Pāturuhia nā

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Pi’ira’a

Te peresideni titi

Anira’a nā

Hō’ē tino Huimana fa’atere rahi ’aore rā Hitu ’Ahuru ārea i fa’auehia

Parau fa’ati’a nā

Hō’ē tino Huimana fa’atere rahi ’aore rā Hitu ’Ahuru ārea i fa’auehia

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Hō’ē tino Huimana fa’atere rahi ’aore rā Hitu ’Ahuru ārea i fa’auehia

Pi’ira’a

Nā tauturu i roto i te hō’ē peresidenira’a titi ’āpī

Anira’a nā

Te peresideni titi

Parau fa’ati’a nā

Hō’ē tino Huimana fa’atere rahi ’aore rā Hitu ’Ahuru ārea i fa’auehia

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Hō’ē tino Huimana fa’atere rahi ’aore rā Hitu ’Ahuru ārea i fa’auehia

Pi’ira’a

Te tauturu ’āpī i roto i te hō’ē peresidenira’a titi tahito

Anira’a nā

Te peresideni titi, ma te fa’a’ohipara’a te DDG

Parau fa’ati’a nā

Te Peresidenira’a Mātāmua

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi i muri mai i te fāri’ira’a i te parau fa’ati’a a te Peresidenira’a Mātāmua

Pi’ira’a

Te terēfie o te titi (’e te tauturu terēfie o te titi, mai te mea e tītauhia)

Anira’a nā

Te peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Te peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te pāpa’i parau fa’atere o te titi (’e te tauturu pāpa’i parau fa’atere o te titi, mai te mea e tītahuhia)

Anira’a nā

Peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau melo o te ’āpo’ora’a teitei

Anira’a nā

Peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te patereāreha o te titi, ’oia ato’a hō’ē patereāreha tei fa’atōro’a-a’ena-hia i roto i te tahi atu titi

Anira’a nā

Te peresidenira’a titi, ma te fa’a’ohipara’a te DDG

Parau fa’ati’a nā

Te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi i muri a’e i te fāri’ira’a i te parau fa’ati’a a te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti ; ’aore rā a te hō’ē melo nō te Peresidenira’a Mātāmua ’aore rā nō te pupu nō te Tino ’Ahuru ma Piti

Pi’ira’a

Peresideni o te Sōtaiete Tauturu a te titi

Anira’a nā

Peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi

Pi’ira’a

Te mau peresideni o te Feiā ’Āpī Tamāhine ’e o te Paraimere a te titi

Anira’a nā

Peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau peresideni o te Feiā ’Āpī Tamāroa ’e o te Ha’api’ira’a Sābati a te titi

Anira’a nā

E pi’i te peresidenira’a titi i te mau melo nō te ’āpo’ora’a teitei ’ia amo i teie mau ti’ara’a

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi (e ti’a ’ia pāturuhia rātou ’ei melo nō te ’āpo’ora’a teitei ’e ’ei peresideni nō teie mau ’āvirira’a)

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te hō’ē tauturu i fa’auehia (e ti’a ’ia pi’ihi rātou ’e ’ia fa’ata’ahia ’ei melo nō te ’āpo’ora’a teitei ’e ’ei mau peresideni nō teie mau ’āvirira’a)

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te mau peresidenira’a o te ’āvirira’a a te titi, te mau pāpa’i parau ’e te tahi atu, mai te mea e tītauhia

Anira’a nā

Te peresideni o te ’āvirira’a a te titi (ma te hi’o i te mana’o o te peresidenira’a titi ’aore rā o te melo nō te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia)

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia ’aore rā te melo o te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

Pi’ira’a

Te mau hi’opo’a o te titi

Anira’a nā

Peresideni nō te tōmite hi’opo’a o te titi (te tauturu i roto i te peresidenira’a titi)

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

’Aita e pāturuhia

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi ’aore rā hō’ē tauturu i fa’auehia (nā te peresideni titi e fa’aoti e tītauhia ānei te fa’ata’ara’a)

Pi’ira’a

Te mau ’orometua séminaire ’e institut ’e te mau arata’i ha’amāramarama o te titi, mai te peu e hina’arohia

Anira’a nā

Peresidenira’a titi (i muri a’e i te hi’ora’a te mana’o o te ’episekōpo ’e te mau ti’a o te seminaire ’e te institut)

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia, ’aore rā te melo nō te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

Pi’ira’a

Te feiā ’aravihi o te titi nō te ’ohipa tōtauturu e te mitora’a iāna iho mai te mea e hina’arohia

Anira’a nā

Peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia, ’aore rā te melo o te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

Pi’ira’a

Te fa’atere nō te tūreiara’a, te mau tauturu fa’atere ’e te feiā ’aravihi o te titi

Anira’a nā

Peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia, ’aore rā te melo o te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

Pi’ira’a

Te tahi atu mau pi’ira’a o te titi

Anira’a nā

Peresidenira’a titi

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a titi ’e te ’āpo’ora’a teitei

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a titi

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te tauturu i fa’auehia, ’aore rā te melo o te ’āpo’ora’a teitei i fa’auehia

  1. Mai te mea, ’ei ’ohipa ta’a ’ē mau, e hina’aro te mau ti’a fa’atere ’āpī o te titi e ha’amata i tā rātou tāvinira’a hou te ’āmuira’a titi, e ti’a ’ia pāturuhia rātou i roto i te mau purera’a ’ōro’a. E ti’a ’ia fa’aitihia mai teie mau pāturura’a. Nā te hō’ē melo o te peresidenira’a titi ’aore rā o te ’āpo’ora’a teitei e vauvau mai i te mau pāturura’a.

    E mea varavara roa, e hina’aro te hō’ē melo nō te titi e ha’amata i te tāvini hou ’oia e pāturuhia ai i roto ānei i te hō’ē ’āmuira’a titi ’aore rā, i roto i te mau purera’a ’ōro’a. ’Ia tupu noa atu te reira, e vauvauhia te ta’ata nō te pātutura’a mana, i te taime e ti’a ai, ’ia ravehia te reira mai tei fa’a’itehia i roto te 30.3. ’Oia ato’a, te hōro’ara’a i te mau melo o te titi i te rāve’a nō te pāto’i i te reira ’ohipa.

  2. Nā te peresidenira’a titi nā roto atu i te ’āpo’ora’a teitei, e fa’ata’a i te peresideni o te tōmite nō te mau fa’a’oa’oara’a a te titi (mai te mea e tītauhiahia) ’e te ti’a ha’apa’o i te ti’ahapa a te titi. ’Aita rātou e pi’ihia, e pāturuhia ’e e fa’ata’ahia.

nā ta’ata fa’aipoipo e paraparau ra i te ’episekōpo

30.8.4

Te mau pi’ira’a i roto te mata’eina’a

Pi’ira’a

Anihia nā

Parau fa’ati’a nā

Pāturuhia nā

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Pi’ira’a

Peresideni mata’eina’a

Anihia nā

Peresideni misiōni

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a ārea

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a mata’eina’a

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni misiōni

Pi’ira’a

Te mau tauturu i roto i te peresidenira’a mata’eina’a

Anihia nā

Peresideni mata’eina’a

Parau fa’ati’a nā

Peresidenira’a misiōni

Pāturuhia nā

Te mau melo i roto i te ’āmuira’a mata’eina’a

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Peresideni misiōni ’aore rā te tauturu i fa’auehia

Pi’ira’a

Te tahi atu mau pi’ira’a nō te mata’eina’a

Anihia nā

Hi’o te 30.8.3, ma te mono te parau peresideni mata’eina’a ’ei peresideni titi ’e te mata’eina’a ’ei titi.

Parau fa’ati’a nā

Hi’o te 30.8.3, ma te mono te parau peresideni mata’eina’a ’ei peresideni titi ’e te mata’eina’a ’ei titi.

Pāturuhia nā

Hi’o te 30.8.3, ma te mono te parau peresideni mata’eina’a ’ei peresideni titi ’e te mata’eina’a ’ei titi.

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Hi’o te 30.8.3, ma te mono te parau peresideni mata’eina’a ’ei peresideni titi ’e te mata’eina’a ’ei titi.

30.8.5

Te mau pi’ira’a i roto te pupu melo fa’ehau

Pi’ira’a

Anira’a nā

Parau fa’ati’a nā

Pāturuhia nā

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Pi’ira’a

Tīa’i pupu melo fa’ehau

Anira’a nā

Te ’ōmōniē feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, te ti’a fa’atere nō te mau aura’a i roto i te nu’u fa’ehau, ’aore rā te ti’a fa’atere pupu i fa’a’āpīhia.

Parau fa’ati’a nā

Te ’episekōpo ’aore rā te peresideni ’āma’a ’e te peresideni titi ’aore rā misiōni (i roto i te pāroita ’aore rā te ’āma’a ’e te titi ’aore rā te misiōni a te melo)

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pupu

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te peresideni misiōni ’aore rā te hō’ē ti’a i fa’ata’ahia (mai te mea e ti’a, e amo i te ti’ara’a ’aita e tītauhia ’ia fa’ata’ahia)

Pi’ira’a

Te mau tauturu nō te tīa’i pupu melo fa’ehau

Anira’a nā

Te tīa’i pupu

Parau fa’ati’a nā

Te ’episekōpo ’aore rā te peresideni ’āma’a ’e te peresideni titi ’aore rā misiōni (i roto i te pāroita ’aore rā te ’āma’a ’e te titi ’aore rā te misiōni a te melo)

Pāturuhia nā

Te mau melo o te pupu

Pi’ihia ’e fa’ata’ahia nā

Te peresideni titi ’aore rā te peresideni misiōni ’aore rā te hō’ē ti’a i fa’ata’ahia (mai te mea e ti’a, e amo i te ti’ara’a ’aita e tītauhia ’ia fa’ata’ahia)