« 26. Parau fa’ati’a nō te hiero », Buka arata’i rahi : Tāvini i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).
« 26. Parau fa’ati’a nō te hiero », Buka arata’i rahi.
26.
Parau fa’ati’a nō te hiero
26.0
’Ōmuara’a
E ha’amaita’ira’a mo’a te tomora’a i roto i te hiero. E fa’aitoito te feiā fa’atere o te pāroita ’e o te titi i te mau melo ato’a ’ia ti’a-mā ’e ’ia fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a mana nō te hiero, noa atu ē, ’aita rātou e ora ra i pīha’i iho i te hō’ē hiero.
’Ia rave te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i te mau tauto’ora’a ato’a nō te hi’o ē, e mea ti’a-mā te mau ta’ata ato’a e tomo i roto i te hiero nō te rave i te reira (hi’o Salamo 24:3–5). Nā te feiā fa’atere o te autahu’ara’a tei ha’amanahia e fa’atere te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero ’e e hōro’a i te parau fa’ati’a nō te hiero i te mau melo e pāhono ti’a i te mau uira’a ma te ateate (hi’o 26.3). ’Ua fafau mai te Fatu ē, mai te mea e mea mā te feiā e tomo i roto i te hiero, tei reira ’oia (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 97:15–16).
Tītauhia i te mau melo ’ia fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a mana nō te hiero, nō te tomo atu i roto. Te mau tamari’i i raro mai i te 8 matahiti ’o tē tā’atihia ra i tō rātou nā metua ’aore rā, ’o tē hi’o ra i te tā’atira’a o tō rātou mau taea’e ’e mau tuahine i tō rātou nā metua, ’aita e tītauhia nō rātou te parau fa’ati’a (hi’o 26.4.4).
Tei roto i teie pene te mau arata’ira’a nō te feiā fa’atere ’o tē hōro’a atu i te parau fa’ati’a nō te hiero. E fārerei atu te ’episekōpo ’e tōna peresideni titi mai te mea e mau uira’a tāna nō ni’a i te parau fa’ati’a nō te hiero, ’o tā teie pene e ’ore e pāhono. E nehenehe te peresideni titi e fārerei atu i te piha tōro’a a te Peresidenira’a Mātāmua ’e te mau uira’a.
26.1
Mau huru parau fa’ati’a nō te hiero
E fa’ati’a te parau fa’ati’a mana nō te hiero i te hō’ē melo ’ia tomo i roto i te mau hiero ato’a. ’Ia pāpū i te feiā fa’atere o te autahu’ara’a ē, ’ua fāri’i te mau melo i te parau fa’ati’a tano nō tō rātou huru tupura’a. Tē vai ra e toru huru parau fa’ati’a :
-
Parau fa’ati’a nō te hiero nā te mau melo tei ’ore i rave i tō rātou iho ’ōro’a hiero. Teie mau parau fa’ati’a nō te mau melo tei ’ore i rave i tō rātou iho ’ōro’a hiero, ’o tē tā’atihia i tō rātou nā metua ’aore rā ’o tē rave nā roto i te monora’a i te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a. E hōro’ahia te reira nā roto Te mau rāve’a tauturu nā te feiā fa’atere ’e te pāpa’i parau (DDG). Nō te mau ha’amāramaramara’a hau atu, hi’o 26.4.
-
Parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau ’ōro’a o te feiā ora. Teie mau parau fa’ati’a nō te mau melo ïa e fāri’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero ’aore rā e tā’atihia i tō rātou hoa fa’aipoipo. E hōro’ahia te reira nā roto i te buka parau fa’ati’a 2. ’Ua tā’amuhia te parau fa’ati’a o te mau ’ōro’a nō te feiā ora i te parau fa’ati’a tāmau nō te hiero nō te mau melo tei rave i tō rātou iho ’ōro’a hiero (mai tei fa’ata’ahia i raro nei). E tāpe’a te hiero i te pae o te parau fa’ati’a o te ’ōro’a nō te feiā ora, ’ia rave-ana’e-hia te ’ōro’a. E tāpe’a te melo i te parau fa’ati’a tāmau ’e e fa’a’ohipa ’oia i te reira ’ia ho’i fa’ahou ’oia i te hiero.
-
Parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau melo tei rave i tō rātou ’ōro’a hiero. Teie mau parau fa’ati’a nō te mau melo ïa tei fāri’i a’ena i tō rātou ’ōro’a hiero. E hōro’ahia te reira nā roto te DDG. E fa’ati’a te reira i te hō’ē melo ’ia ’āmui i roto i te mau ’ōro’a ato’a o te hiero nō te feiā tei pohe. E fa’a’ohipa-ato’a-hia te reira, ’ia tā’ati-ana’e-hia te hō’ē melo tei rave i tōna ’ōro’a hiero i nā metua ’aore rā i te mau tamari’i e ora ra ’aore rā tei pohe. Nō te mau ha’amāramaramara’a hau atu, hi’o 26.3.
26.2
Pārurura’a i te mau parau fa’ati’a nō te hiero
26.2.1
Te pārurura’a te feiā fa’atere o te autahu’ara’a i te mau parau fa’ati’a nō te hiero
E ti’a i te feiā fa’atere o te autahu’ara’a tei fa’ati’ahia ’ia fāri’i i te mau buka o te mau parau fa’ati’a nō te hiero, ’ia pāruru māite i te reira. ’Aita te ta’ata ’ē atu e ti’a ’ia fāri’i i te reira. ’Ia fa’a’āpī ana’e te ’Ēkālesia i te mau buka nō te mau parau fa’ati’a nō te hiero, e ha’amou te feiā fa’atere i te mau buka tahito.
’Ia ara ato’a te feiā fa’atere o te autahu’ara’a ē, ’eiaha roa te feiā ’o tei ’ōpanihia ’ia tomo atu i roto i te ha’amāramaramara’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero i ni’a te DDG.
26.2.2
Te ha’amoura’a i te mau parau fa’ati’a o te hiero tei hope
E ani te peresidenira’a titi ’e misiōni i te mau parau fa’ati’a tahito o te hiero i te mau melo, ’ia uiui ana’e rātou i te mau melo nō te hō’ē parau fa’ati’a ’āpī. E ha’amou rātou i te mau parau fa’ati’a tahito.
26.2.3
Te mo’era’a ’aore rā ’ua ’eiāhia te parau fa’ati’a
E ani te ’episekōpo i te mau melo ’ia fa’aara ’oi’oi atu iāna, ’ia mo’e noa atu ’aore rā ’ia ’eiāhia te parau fa’ati’a. E fa’a’ohipa ’oia ’aore rā te hō’ē tauturu i fa’auehia ’aore rā te pāpa’i parau te DDG nō te fa’a’ore ’oi’oi i te parau fa’ati’a. Mai te mea ’aita e vai ra teie fa’anahora’a, e fārerei atu te ’episekōpo i te piha tōro’a o te hiero nō te fa’a’ore i te parau fa’ati’a.
I muri noa mai te fa’a’orera’a i te parau fa’ati’a tei mo’e ’aore rā tei ’eiāhia, e fa’atere te ’episekōpo ’aore rā te hō’ē tauturu tei fa’auehia i te uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero ’e te melo, nō te hōro’a i te hō’ē parau fa’ati’a ’āpī.
26.2.4
Te feiā e mau nei i te parau fa’ati’a, ’aita e ora nei i te mau fa’aturera’a o te ti’a-mā-ra’a
Mai te mea e fa’aoti te ’episekōpo ē, ’aita te hō’ē melo e mau nei i te parau fa’ati’a mana e ora nei i te mau fa’aturera’a o te ti’a-mā-ra’a (hi’o 26.3), e tītau ’oia i te parau fa’ati’a i te melo. E fa’a’ohipa ’oia te DDG nō te fa’a’ore i te parau fa’ati’a. Mai te mea ’aita e vai ra teie fa’anahora’a, e fārerei atu te ’episekōpo i te piha tōro’a o te hiero nō te fa’a’ore i te parau fa’ati’a.
26.3
Te mau arata’ira’a rahi nō te hōro’ara’a i te mau parau fa’ati’a o te hiero
Nā te feiā fa’atere o te autahu’ara’a i ha’amanahia e rave i te mau uiuira’a, hou te hō’ē melo e fāri’i ai i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero. Tei roto te mau arata’ira’a i te DDG. E hōro’a te feiā fa’atere o te autahu’ara’a i te hō’ē parau fa’ati’a mai te mea noa e pāhono ti’a te melo, i te mau uira’a nō te parau fa’ati’a o te hiero.
E fa’ati’a te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero i te mau melo ’ia fa’a’ite mai ē, e ’itera’a pāpū tō rātou ’e tē tūtava nei rātou i te ha’apa’o i te mau fa’auera’a a te Atua ’e i te pe’e i tāna mau peropheta. E ha’apāpū ato’a te feiā fa’atere o te autahu’ara’a, nā roto i te uiuira’a, e mea ti’a-mā te melo.
’Eiaha e rū noa te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. ’Ia vai ’ōmo’e noa rātou e ti’a ai. Terā rā, e nehenehe te ta’ata e uiuihia ra e ani i te tahi atu ta’ata pa’ari ’ia haere ato’a mai. E nehenehe te hō’ē feiā ’āpī e ani i te hō’ē metua ’aore rā i te hō’ē ta’ata pa’ari ’ia haere ato’a mai i roto i te hō’ē uiuira’a nō te parau fa’ati’a.
’Eiaha te feiā fa’atere o te autahu’ara’a e tu’u i te tahi atu mau tītaura’a maori rā tei fa’a’itehia i roto i te buka o te parau fa’ati’a nō te hiero. ’Eiaha ato’a rātou e ’īriti i te tahi atu mau tītaura’a. Terā rā, ’ia hōro’a-ana’e-hia te parau fa’ati’a i te feiā ’āpī, e fa’atano te feiā fa’atere i te mau uira’a i te matahiti ’e i te huru orara’a o te feiā ’āpī.
I te tahi taime e mau uira’a tā te mau melo i roto i te hō’ē uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. E nehenehe te ti’a fa’atere o te autahu’ara’a e fa’ata’a mai i te mau parau tumu niu o te ’evanelia. E nehenehe ato’a ’oia e tauturu i te mau melo ’ia māramarama i te mau uira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero, mai te mea e hina’arohia. Terā rā, ’eiaha ’oia e vauvau atu i tōna iho mau ti’aturira’a, tāna mau mea e au, ’aore rā tāna mau tātarara’a ’ei ha’api’ira’a tumu ’aore rā ’ei fa’aturera’a nā te ’Ēkālesia.
I roto i te mau titi, nā te hō’ē melo nō te peresidenira’a titi ’aore rā te hō’ē pāpa’i parau o te titi e ha’amana i te parau fa’ati’a nō te hiero i roto te DDG i muri a’e i te hōro’ara’ahia te reira. I roto i te mau mata’eina’a, nā te hō’ē melo nō te peresidenira’a misiōni ’aore rā nā te hō’ē pāpa’i parau o te misiōni e ha’amana i te parau fa’ati’a. E ha’amanahia te mau parau fa’ati’a nō te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a nā roto i te monora’a, ’ia nene’i-ana’e-hia te reira e te hō’ē melo o te ’episekōpora’a ’aore rā e te peresideni ’āma’a. E fa’a’ohipa ’oia te DDG nō te nene’i i te mau parau fa’ati’a.
26.3.1
Te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau melo i roto i te mau pāroita ’e te mau ’āma’a
I roto i te hō’ē pāroita, e arata’i te ’episekōpo ’aore rā te hō’ē tauturu tei fa’auehia i te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero ’e e hōro’a i te mau parau fa’ati’a i te feiā ti’a-mā. I roto i te hō’ē ’āma’a, nā te peresideni ’āma’a ana’e e fa’atere i te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero ’e e hōro’a i te mau parau fa’ati’a.
I roto i te hō’ē pāroita, e uiui te ’episekōpo iho i te mau melo e :
-
Tā’atihia i te hō’ē hoa fa’aipoipo (hi’o 27.3).
I te mau taime rū ’aita te ’episekōpo e vata, e nehenehe ’oia e fa’ati’a i te hō’ē o tōna nā tauturu ’ia fa’atere i teie mau uiuira’a.
I roto i te mau pāroita nā te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi, e nehenehe te mau ’episekōpo e fa’ati’a i te mau tauturu ’itera’a ra, ’ia fa’atere i teie mau uiuira’a.
Hou ’a hōro’ahia ai te hō’ē parau fa’ati’a nō te hō’ē o te mau tupura’a i fa’ahitihia i ni’a nei, e hi’opo’a te ’episekōpo i te parau melora’a nō te ha’apāpū ē, ’aita e vai ra te mau tāpa’opa’ora’a nō ni’a i te mau tā’ōti’ara’a o te ti’ara’a melo i roto i te ’Ēkālesia. Nō te mau melo e fāri’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero ’aore rā e tā’atihia i te hō’ē hoa fa’aipoipo, e ara ato’a ’oia ē :
-
’Ua tāpa’ohia te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a o te ta’ata i ni’a i te parau melora’a.
-
’Ua fāri’i te mau taea’e i te autahu’ara’a a Melehizedeka.
I te tahi taime, ’aita i tāpa’ohia te mau tai’o mahana nō te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a o te hō’ē melo ’aore rā te fa’atōro’ara’a i te autahu’ara’a a Melehizedeka. I roto i teie mau tupura’a, e ti’a i te mau ’ōro’a ’ia hi’o-maita’i-hia ’e ’ia pāpa’ihia, ’ia ha’amanahia, ’aore rā ’ia rave fa’ahouhia (hi’o 38.2.6).
I muri a’e i te uiuira’a a te hō’ē melo o te ’episekōpora’a ’aore rā a te peresideni ’āma’a, e uiui te hō’ē melo o te peresidenira’a titi i te mau melo e ora ra i roto i te hō’ē titi. E tārima ’oia i te parau fa’ati’a a te feiā tei ti’a-mā. Nā te hō’ē melo o te peresidenira’a misiōni e arata’i i te piti o te uiuira’a nō te mau melo e ora ra i roto i te hō’ē mata’eina’a. E tārima ato’a ’oia i te mau parau fa’ati’a a te feiā ti’a-mā. E’ita te hō’ē peresideni mata’eina’a e arata’i i te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero, maori rā e parau fa’ati’a nā te Peresidenira’a Mātāmua.
E uiui te peresideni titi ’aore rā misiōni iho i te mau melo e :
-
Fāri’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero.
-
Tā’atihia i te hō’ē hoa fa’aipoipo.
Mai te mea e’ita te peresideni titi e vata, e nehenehe ’oia e fa’ati’a ’ia fa’atere tōna nā tauturu i teie mau uiuira’a.
E nehenehe te hō’ē peresideni misiōni e fa’ati’a i tōna nā tauturu ’ia fa’atere i teie mau uiuira’a, mai te mea e hina’arohia.
I roto i te hō’ē titi feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi, e nehenehe te peresideni titi e fa’ati’a i tōna nā tauturu ’ia fa’atere i teie mau uiuira’a.
26.3.2
Te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero, nō te mau melo i te mau vāhi mo’emo’e
Tē ora nei vetahi mau melo i te mau vāhi e tītauhia te ha’amau’ara’a rahi nō te rātere ’aore rā e mea fifi roa nō te fārerei i te hō’ē melo nō te peresidenira’a titi ’aore rā misiōni. I roto i teie mau tupura’a, e nehenehe te hō’ē peresideni hiero e uiui i te reira ta’ata ’e e tārima i te parau fa’ati’a. Hou ’oia ’a fa’atere ai i te uiuira’a, e paraparau ’oia ’e te peresideni titi ’aore rā misiōni. Nā mua a’e rā, ’ua uiuihia te melo ’e ’ua tārimahia te parau fa’ati’a e te ’episekōpo, hō’ē tauturu i fa’auehia, ’aore rā e te peresideni ’āma’a.
E tano ato’a teie fa’aturera’a nō te mau melo i roto te nu’u fa’ehau i te mau vāhi ātea. E ti’a ’ia uiuihia rātou nā mua a’e e te ’episekōpo nō tā rātou pāroita tumu ’aore rā te ’āmuira’a e ha’apa’o ra i te vāhi tei reira rātou.
26.4
Hōro’ara’a i te parau fa’ati’a nō te hiero i te mau melo tei ’ore ā i rave i tō rātou iho ’ōro’a hiero
26.4.1
Te mau arata’ira’a rahi
I roto i te hō’ē pāroita, nā te ’episekōpo ’aore rā nā te hō’ē tauturu tei fa’auehia, e uiui i te mau melo tei ’ore ā i rave i tō rātou iho ’ōro’a hiero, nō te parau fa’ati’a nō te hiero. I roto i te hō’ē ’āma’a, nā te peresideni ’āma’a ana’e e fa’atere i te mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. E pe’e te ti’a fa’atere i te mau arata’ira’a i roto te 26.3. E hōro’a ’oia i te hō’ē parau fa’ati’a mai te mea ’ua ti’a-mā te ta’ata.
E hōro’ahia te mau parau fa’ati’a nō te hiero i te mau melo tei ’ore ā i rave i tō rātou ’ōro’a hiero, mai teie i muri nei :
-
Nō te mau melo e 11 matahiti ’e hau atu, ’o tē bāpetizohia ’e ’o tē ha’amauhia nā roto i te monora’a nō te feiā i pohe. (E ti’a i te feiā ’āpī tamāhine ’e i te feiā ’āpī tamāroa tei fa’atōro’ahia i te autahuara’a, ’ia fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, i te ha’amatara’a o te ’āva’e Tēnuare i te matahiti e ra’ehia ai tō rātou e 12 matahiti.)
-
Nō te mau melo mai te 8 ē tae atu i te 20 matahiti, e tā’atihia i tō rātou nā metua. ’Aita e tītauhia te parau fa’ati’a nō te mau tamari’i i raro mai i te 8 matahiti, nō te tā’ati atu i tō rātou nā metua (hi’o 26.4.4).
-
Nō te mau melo mai te 8 ē tae atu i te 20 matahiti, nō te hi’o i te mau tā’atira’a o tō rātou mau taea’e ’e mau tuahine ora, te mau taea’e ’e mau tuahine ho’ovai ’aore rā te taea’e ’e tuahine ’āfa i tō rātou nā metua.
’Aita te mau melo tei rave a’e na i tō rātou iho ’ōro’a hiero, e fāri’i i te hō’ē o teie mau parau fa’ati’a i fa’ata’ahia i roto i teie tuha’a.
Te hō’ē melo tāne nō te ’Ēkālesia, tei nāva’i te pa’ari nō te mau i te autahu’ara’a, e ti’a ’ia fa’atōro’ahia ’oia i te hō’ē tōro’a o te autahu’ara’a, hou ’oia ’a fāri’i ai i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero.
’Ia hōro’a-ana’e-hia te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, e uiui te hō’ē melo o te ’episekōpora’a ’aore rā te peresideni ’āma’a i te ta’ata tāta’ihō’ē. Terā rā, e nehenehe te ta’ata e uiuihia ra e ani i te hō’ē metua ’aore rā i te tahi atu ta’ata pa’ari, ’ia ’āmui ato’a mai.
26.4.2
Parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau melo i bāpetizo-’āpī-hia
E uiui te ’episekōpo i te mau melo ’āpī e matahiti tano nō te fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, nō te mono noa i te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a. E fa’atere ’oia i teie uiuira’a ma’a taime noa i muri mai i te ha’amaura’a o te melo, te ti’ara’a mau i roto iho i te hepetoma (hi’o 26.4.1). Nō te mau taea’e, e nehenehe teie uiuira’a e ravehia ’ei tuha’a nō te uiuira’a nō te fāri’i i te autahu’ara’a a Aarona. ’Ia fa’atōro’ahia te mau melo tāne o te ’Ēkālesia i te hō’ē tōro’a o te autahu’ara’a, hou ’oia ’a fāri’i ai i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero.
E nehenehe te mau melo pa’ari ti’a-mā e fāri’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero, hō’ē matahiti i muri a’e i tō rātou ha’amaura’ahia ’ei melo nō te ’Ēkālesia (hi’o 27.2.1.1).
26.4.3
Parau fa’ati’a nō te hiero nō te mono noa i te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a
’Ia hōro’ahia te mau parau fa’ati’a nō te hiero nō te mono noa i te mau bāpetizora’a ’e i te mau ha’amaura’a, nō te reira ana’e tumu. E nene’ihia teie mau parau fa’ati’a ma te fa’a’ohipa te DDG. E tītau noa te reira te mau tārimara’a a te melo ’e a te hō’ē melo o te ’episekōpora’a ’aore rā a te peresideni ’āma’a.
Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te tārenara’a i te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a nō te feiā i pohe, hi’o 28.2.1.
26.4.4
Parau fa’ati’a nō te hiero nō te tā’atira’a i te mau tamari’i ora i te mau metua
E hōro’ahia te parau fa’ati’a nō te hiero, i te mau melo mai te 8 ē tae atu i te 20 matahiti tei ’ore ā i rave i tō rātou ’ōro’a hiero, mai teie i muri nei :
-
’Ia tā’atihia i tō rātou nā metua
-
Nō te hi’o i te tā’atira’a o tō rātou mau taea’e ’e tuahine ora, te mau taea’e e tuahine ho’ovai ’aore rā ’āfa taea’e ’e tuahine i tō rātou nā metua
Te feiā tei hōro’ahia te parau fa’ati’a nō te hiero nō te ’āmui atu i roto i te mau tā’atira’a, ’ia uiuihia rātou e te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a ’aore rā e te peresideni ’āma’a. E uiui-ato’a-hia rātou e te hō’ē melo nō te peresidenira’a titi ’aore rā misiōni.
Nā te hō’ē melo nō te ’episekōpora’a ’aore rā nā te peresideni ’āma’a e nene’i i teie mau parau fa’ati’a ma te fa’a’ohipa te DDG. E nehenehe te parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau tā’atira’a e hōro’ahia nō te tamari’i tāta’itahi ’aore rā nō te hō’ē pupu tamari’i nō te hō’ē ā ’utuāfare. E nehenehe e fa’a’ohipa hō’ē ā parau fa’ati’a nō te tāpura i te mau tamari’i e tā’atihia ’e rātou e hi’o ra.
’Aita e tītauhia te parau fa’ati’a nō te mau tamari’i i raro mai i te 8 matahiti, ’ia tā’atihia i tō rātou nā metua. ’Aita ato’a e tītauhia te parau fa’ati’a nō te hi’o i te tā’atira’a o tō rātou mau taea’e ’e mau tuahine, tō rātou mau taea’e ’e tuahine ho’ovai ’aore rā ’āfa taea’e ’e tuahine i tō rātou nā metua.
E nehenehe te mau melo mai te 21 matahiti ’aore rā hau atu e tā’atihia i tō rātou nā metua ’aore rā e hi’o i te hō’ē tā’atira’a mai te mea noa ē, ’ua rave (1) rātou i tō rātou iho ’ōro’a hiero ’e (2) e parau fa’ati’a mana tā rātou nō te hiero.
Hi’o 27.4.4 ’e 38.4.2 nō te tahi atu mau fa’aturera’a nō ni’a i te hi’ora’a i te mau tā’atira’a ’e ’ia tā’atihia i nā metua.
26.5
26.5.1
’Ua hōro’ahia te mau arata’ira’a nō te hōro’ara’a i te hō’ē parau fa’ati’a i te hō’ē ta’ata ’o tē fāri’i ra i tōna iho ’ōro’a hiero, i roto i te buka parau fa’ati’a nō te hiero 2. Nō te mau melo ti’a-mā e hina’aro nei e fāri’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero, e nehenehe rātou e fāri’i i te reira ’a ha’apa’o ai rātou i te mau tītaura’a ato’a i muri nei :
-
E 18 a’e matahiti tō rātou.
-
’Ua fa’aoti ’aore rā ’aita rātou e haere fa’ahou ra i te ha’api’ira’a tuarua, ’aore rā te ha’api’ira’a ’aifāito.
-
’Ua ma’iri hō’ē matahiti mai tō rātou ha’amaura’ahia ’ei melo.
-
’Ua tupu i roto ia rātou te hina’aro ’ia fāri’i ’e ’ia auraro i te mau fafaura’a o te hiero i te roara’a o tō rātou orara’a.
Hau atu, e ti’a ’ia mau te hō’ē tāne i te autahu’ara’a a Melehizedeka, hou ’oia ’a fāri’i ai i tōna ’ōro’a hiero. Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau melo e fa’aineine ra nō te fāri’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero, hi’o 25.2.8. Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te feiā e nehenehe e fāri’i i te ’ōro’a hiero, hi’o 27.2.1.
26.5.2
Te mau melo i bāpetizo-’āpī-hia
E nehenehe te mau melo ta’ata pa’ari ti’a-mā e fāri’i i tō rātou iho ’ōro’a hiero, hō’ē matahiti i muri a’e i tō rātou ha’amaura’ahia ’ei melo nō te ’Ēkālesia (hi’o 27.2.1.1). E ha’apāpū te feiā fa’atere o te autahu’ara’a ē, te tai’o mahana e fāri’i ai te melo i te ’ōro’a hiero, ’ua rae’ahia hō’ē a’e matahiti ti’a i muri mai i te tai’o mahana nō tōna ha’amaura’ahia, ’eiaha rā te tai’o mahana nō tōna bāpetizora’ahia. Nā te Peresideniraʼa Mātāmua anaʼe e fa’ati’a i te mau haere’a hapa.
E ti’a ’ia hōro’ahia i te mau melo ti’a-mā ’āpī te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, nō te mau bāpetizora’a ’e i te mau ha’amaura’a noa nā roto i te monora’a (hi’o 26.4.2).
26.5.3
Hou te hō’ē misiōnare taure’are’a ’a fa’aoti ai i tāna tāvinira’a i te fenua ātea, e rave te peresideni misiōni i te hō’ē uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. Mai te mea ’ua ti’a-mā te misiōnare, e hōro’a ’oia i te parau fa’ati’a. Nā te peresideni misiōni e tu’u i te tai’o mahana ’e e ha’amana te parau fa’ati’a, ’ia nehenehe te reira e hope e toru ’āva’e i muri iho i te tai’o mahana i ho’i ai te misiōnare i te fare.
E uiui te ’episekōpo i te mau misiōnare tei ho’i mai, nō te hōro’a i te parau fa’ati’a ’āpī nō te hiero, ’ia fātata ana’e nā ’āva’e e toru i te hope. I te mau taime rū ’aita te ’episekōpo e vata, e nehenehe ’oia e fa’atia i te hō’ē o tōna nā tauturu ’ia fa’atere i teie mau uiuira’a.
I roto i te mau pāroita rahi nā te feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi, e nehenehe te mau ’episekōpo e fa’ati’a i te mau tauturu ’ia fa’atere i teie mau uiuira’a.
E fārerei atu te mau misiōnare tei ho’i mai i muri iho, i te hō’ē melo o tō rātou peresidenira’a titi nō te hō’ē uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero.
I roto i teie mau uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero, e hi’o fa’ahou ato’a te ’episekōpo ’e te melo o te peresidenira’a titi i te mana’o tauturu i hōro’ahia i roto i te uiuira’a nō te ha’amāuruurura’a i te misiōnare (hi’o 24.8.2). E ’āparau rātou nō ni’a i te nu’ura’a i mua o te misiōnare tei ho’i mai, tōna aumaita’ira’a o te tino ’e tōna pi’ira’a i teienei i roto i te ’Ēkālesia. E fa’aitoito ato’a rātou iāna ’ia tāmau noa i te haere nā ni’a i te ’ē’a nō te tupura’a i te pae vārua ’e i te tāvinira’a i te roara’a o tōna orara’a.
Mai te mea ’aita tō te misiōnare tei ho’i mai e pi’ira’a i roto i te ’Ēkālesia, e ha’apāpū te ’episekōpo ’e te peresideni titi ē, e hōro’ahia te reira. E nehenehe te mau misiōnare tei ho’i mai e anihia ’ia tāvini ’ei rave ’ohipa nō te mau ’ōro’a hiero, ’aore rā ’ei mau rave ’ohipa e hōro’a noa i tō rātou taime, mai te mea tei pīha’i iho noa te hō’ē hiero (hi’o 25.5).
26.5.4
Mai te mea ’aita hō’ē melo i ora tāmau noa i roto hō’ē ā pāroita hō’ē a’e matahiti te maoro, e hi’o te ’episekōpo i te parau melora’a o te melo nō te ha’apāpū ē, ’aita e tāpa’opa’ora’a nō te mau tā’ōti’ara’a o te ti’ara’a melo o te ’Ēkālesia i roto.
E fārerei atu te ’episekōpo ’aore rā te hō’ē tauturu tei fa’auehia i te ’episekōpo nā mua atu, hou ’oia ’a fa’atere ai i te hō’ē uiuira’a nō te parau fa’ati’a nō te hiero. Mai te mea e fārerei atu te hō’ē tauturu i te ’episekōpo nā mua atu ’e e parauhia mai iāna ē tē vai ra te tahi mau ha’amāramaramara’a ’ōmo’e, e fa’aoti ’oia te ’āparaura’a i reira iho. E fa’aara ’oia i tōna ’episekōpo ’ia fārerei atu i te ’episekōpo nā mua atu, hou te uiuira’a.
26.5.5
I muri a’e te fa’ata’ara’a, te ta’ara’a ’aore rā te fa’a’orera’a i te fa’aipoipora’a
E nehenehe te ’episekōpo ’e te peresideni titi e fa’auruhia ’ia uiui i te hō’ē melo tei fa’ata’ahia, ’aore rā tei ta’a ’ia au i te ture ’aore rā tei fa’a’orehia te fa’aipoipora’a, mai te taime hope’a ’a fāri’i ai ’oia i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero. I roto i teie uiuira’a, e tauturu rātou i te ha’apūai i te melo i te pae vārua. E hi’o ato’a rātou i te ti’a-mā-ra’a tāmau o te melo nō te haere i te hiero.
26.5.6
Te mau melo e fēti’i tō rātou e pāto’i ’ū’ana nei i te ’Ēkālesia i mua i te huira’atira ’aore rā e melo rātou nō te mau pupu tāiva
E ara maita’i te mau ’episekōpo ’e tō rātou nā tauturu ’ia hōro’a ana’e rātou i te mau parau fa’ati’a i te mau melo e fēti’i tō rātou e pāto’i ’ū’ana nei i te ’Ēkālesia i mua i te huira’atira ’aore rā e melo rātou nō te mau pupu tāiva ’Eiaha te mau melo i roto i teie huru orara’a e fa’atupu i te mana’o ē, e’ita rātou e nehenehe e fāri’i i te parau fa’ati’a nō te hiero, te tumu nō tā rātou paera’a fēti’i. E ti’a ’ia fa’aitoitohia rātou ’ia tāmau noa i te here i tō rātou mau feti’i piri. E nehenehe rātou e fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, mai te mea e pāhono ti’a rātou ’e ma te ’ā’au tae i te mau uira’a ato’a nō te parau fa’ati’a hiero.
26.5.7
Te mau melo e mana’o nei ’ua hape tō rātou ’āpeni
Te mau melo ti’a-mā e mana’o nei ’ua hape tō rātou ’āpeni, ’aita rā i rave i te mau tauira’a nā roto i te rāpa’aura’a, te tāpūra’a ’aore rā te tauira’a i tō rātou ihota’ata tōtiare nō te pāto’i i te ’āpeni o tō rātou fānaura’ahia mai (« tauira’a o te ’āpeni »), e nehenehe rātou e fāri’i i te parau fa’ati’a nō te hiero ’e te mau ’ōro’a o te hiero.
E fāri’ihia te mau ’ōro’a hiero ’ia au i te ’āpeni i fānauhia ai te ta’ata. Nō te reira tumu, e’ita te mau melo i muri nei e nehenehe e fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, e tae noa atu i te parau fa’ati’a nō te bāpetizora’a ’e nō te ha’amaura’a nā roto i te monora’a :
-
Te mau melo tei rave i te tauira’a ’āpeni nā roto i te ravera’a i te rā’au ’aore rā, te tāpūra’a nō te tāmata i te tauira’a
-
Te mau melo tei taui i tō rātou ihota’ata tōtiare nō te pāto’i i te ’āpeni o tō rātou fānaura’ahia mai.
E ti’a i te peresideni titi e fārerei atu i te peresidenira’a ārea nō te ’āparau i te mau tupura’a tāta’itahi ato’a ma te ’ā’au aupuru ’e te aroha Mesia (hi’o 38.6.23 ’e 38.7.7).
26.5.8
Te mau melo tei rave i te hō’ē hara rahi
E’ita te hō’ē melo tei rave i te hō’ē hara rahi e fāri’i i te parau fa’ati’a nō te hiero, ’aita ana’e ’oia i tātarahapa mau (hi’o 32.6). Te taime i roto i te hara ’e te hōro’ara’a i te hō’ē parau fa’ati’a, e vaiihohia te reira i roto i te ihi’ōre’a [discretion] o te ’episekōpo ’e o te peresideni titi. E nava’i noa te reira nō te fa’ata’a ē, ’ua tātarahapa mau te ta’ata.
26.5.9
26.5.9.1
Te mau melo ’aita i rave na i tō rātou ’ōro’a hiero
I muri mai i tō te hō’ē melo tei ’ore i rave na i tōna ’ōro’a hiero, ’o tei fāri’i-fa’ahou-hia nā roto i te bāpetizora’a ’e i te ha’amaura’a, e nehenehe te ’episekōpo e uiui iāna nō te fāri’i i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero, nō te mau bāpetizora’a ’e te mau ha’amaura’a nā roto i te monora’a (hi’o 26.4.2). Te tanora’a mau e tupu teie uiuira’a i roto i te hepetoma i muri mai i te ha’amaura’a o te melo. E ti’a i te mau melo tāne o te ’Ēkālesia ’ia fa’atōro’ahia i te hō’ē tōro’a o te autahu’ara’a, hou rātou e fāri’i ai i te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero.
E’ita e hōro’ahia i teie mau melo te parau fa’ati’a nō te rave i tō rātou iho ’ōro’a hiero, ē tae roa ’ia rae’ahia hō’ē matahiti i muri a’e i tō rātou fāri’i-fa’ahou-ra’a-hia i roto i te ’Ēkālesia, nā roto i te bāpetizora’a ’e te ha’amaura’a.
26.5.9.2
Te mau melo ’o tei rave a’ena i tō rātou ’ōro’a hiero
E’ita te mau melo tei rave a’ena i tō rātou ’ōro’a hiero e fāri’i i te hō’ē noa atu parau fa’ati’a nō te hiero, maori rā ’ua fa’aho’ihia mai tō rātou mau ha’amaita’ira’a hiero nā roto i te ’ōro’a nō te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te mau ha’amaita’ira’a (hi’o 32.17.2). ’Ia oti tō rātou mau ha’amaita’ira’a i te fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, e nehenehe rātou e fāri’i i te parau fa’ati’a nō te hiero, nō te mau melo tei rave a’ena i tō rātou mau ’ōro’a hiero.