« 24. Te mau pu’e parau misiōnare ’e te tāvinira’a misiōnare », Buka arata’i rahi : Tāvini i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei (2020).
« 24. Te mau pu’e parau misiōnare ’e te tāvinira’a misiōnare », Buka arata’i rahi : Tāvini i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.
24.
Te mau pu’e parau misiōnare ’e te tāvinira’a misiōnare
24.0
’Ōmuara’a
I tahito ra, ’ua hōro’a te Fatu i te fa’auera’a ’ia ha’aputuputu ia ’Īserā’ela i roto « i te mau fenua ato’a […], ’a bāpetizo atu ai ia rātou i roto i te i’oa o te Metua, ’e nō te Tamaiti, ’e nō te Vārua Maita’i » (Mataio 28:19 ; hi’o ato’a i te ’īrava 20). ’Ua fa’a’āpī fa’ahou te Fatu i taua fa’auera’a ra i teie mau mahana hope’a nei (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 39:11 ; 68:6–8 ; 112:28–30). E fafau te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia i te taime nō te bāpetizora’a ’ia riro ’ei ’ite nō te Atua ’e ’ia aupuru ia vetahi ’ē (hi’o Mosia 18:8–10).
E ha’amaita’ira’a mo’a te tāvinira’a i te Fatu ’ei misiōnare. E hōpoi mai te reira i te mau ha’amaita’ira’a mure ’ore i te ta’ata iho ’e i te feiā tāna e tāvini nei (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 18:14–16).
Tē vai ra i roto i te mau pi’ira’a misiōni te fa’auera’a e ha’api’i i te ta’ata i te ’evanelia, e turu i te ’ohipa a te mau tuha’a fa’atere ’aore rā te mau ’āmuira’a a te ’Ēkālesia, ’aore rā e tāvini i roto i te huira’atira iho. Tē tīa’i nei te Fatu i te feiā ’āpī tamāroa tāta’itahi tē nehenehe, ’ia fa’aineine nō te tāvini (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 36:1, 4–7). Te feiā ’āpī tamāhine ’e te mau melo ta’ata pa’ari e hina’aro e tāvini, ’ia fa’aineine ato’a ïa rātou. Te hō’ē tuha’a faufa’a rahi nō te fa’aineinera’a, ’o te tūtavara’a ïa ’ia fa’afāriu iāna iho ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia i fa’aho’ihia mai. Te feiā e hina’aro e tāvini, e fa’aineine ato’a ïa rātou i te pae tino, i te pae ferurira’a, i te pae manava ’e i te pae faufa’a.
24.1
Te pi’ira’a ’ia tāvini
’Ua pi’ihia te misiōnare tāta’itahi ’ia tauturu i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia i roto i tā rāua ’ohipa. E ti’a te mau misiōnare nō Iesu Mesia ’e nō tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’ihia mai. Tē tāvini nei rātou ma te pipiri ’ore i te Fatu nā roto i te mau ’ohipa nō te here i rotopū i tāna mau tamari’i. (Hi’o Mataio 16:25 ; 22:36–40)
E hōro’ahia te mau pi’ira’a misiōni i te mau melo e hina’aro e tāvini, e mea ti’a mā, ’e ’o tē nehenehe. Tē tūtava nei teie mau melo i te tāvini i te Fatu ma tō rātou « ’ā’au ato’a, tō [rātou] pūai, ma tō [rātou] mana’o ’e ma tō [rātou] itoito ho’i. » E fa’atupu rātou i « te fa’aro’o, te ti’aturi, te aroha mau ’e te here. » E vai noa rātou « ma te mata rōtahi i te hanahana o te Atua. » ’Ia rave rātou i teie mau mea, e fa’aineine te Fatu ia rātou nō te ’ohipa. (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 4:2, 5 ; hi’o te mau ’īrava 1–7.)
E ti’a te mau misiōnare nō te Fatu, ’e tītau-roa-hia ia rātou ’ia pi’ihia e te ha’amanara’a ti’a (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:11 ; Te mau Hīro’a Fa’aro’o 1:5). I te rahira’a taime, te pi’ira’a ’ia tāvini i te hō’ē misiōni, nā te Peresideni o te ’Ēkālesia ïa e fa’atae i te reira. Nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini, nā te peresideni titi e fa’atae i te pi’ira’a.
24.2
Te mau tonora’a misiōnare
Tei roto i te pi’ira’a tāvinira’a ’ei misiōnare te hō’ē tonora’a ta’a ’ē. ’Ua rau te huru o teie mau tonora’a. Teie te mau parau rahi i roto :
-
Te huru tāvinira’a.
-
Te vāhi.
-
Te roara’a o te tāvinira’a.
E mea arata’ihia te tonora’a tāta’itahi nā te heheura’a, e tū’ati ïa te reira i te misiōnare ’e i te mau hina’aro o te mau tamari’i a te Atua.
E nehenehe te hō’ē tonora’a e taui nā roto i te heheura’a tāmau, ’ia taui noa atu te vaira’a o te mau mea. E mea faufa’a te tonora’a ta’a ’ē. Terā rā, i muri te reira i te pi’ira’a ’ia tāvini ’ei misiōnare. (Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 80:3.)
24.2.1
Te mau misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i
Te rahira’a o te mau misiōnare taure’are’a, e tonohia rātou nō te ha’api’i i te ’evanelia i te ātea o te ’utuāfare. E hōro’ahia teie mau tonora’a nā roto i te heheura’a i te mau ’āpōsetolo. E tāvini teie mau misiōnare i raro a’e i te fa’aterera’a a te hō’ē peresideni misiōni.
E nehenehe te mau tāne ’ōtahi mai te 18–25 matahiti e tāvini ’ei misiōnare ha’api’i. E 24 ’āva’e te maoro tā rātou tāvinira’a, i te rahira’a taime.
E nehenehe te mau vahine ’ōtahi mai te 19–29 matahiti e tāvini ’ei misiōnare ha’api’i. E 18 ’āva’e te maoro tā rātou tāvinira’a, i te rahira’a taime.
24.2.2
Te mau misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini
E mau misiōnare taure’are’a tei fa’auehia e tāvini i roto i te ’Ēkālesia ’e i roto i te huira’atira ma te noho noa i tō rātou iho fare. E hōro’ahia teie mau tonora’a nā roto i te heheura’a i te mau ’āpōsetolo, ’e e hōro’ahia te reira i te mau ta’ata e tano maita’i te misiōni tōro’a tāvini i tō rātou vaira’a (hi’o 24.3.3).
Hō’ē ā fa’aturera’a nō teie mau ta’ata, i te pae nō te fa’aineinera’a ’e te ti’a-mā-ra’a, mai te feiā tei tonohia nō te hō’ē misiōni ha’api’i. Hō’ē ā fa’anahora’a pu’e parau nō te tā’āto’ara’a o te mau misiōnare taure’are’a.
E tāvini te mau misiōnare tōro’a tāvini i tō rātou iho vāhi, i raro a’e i te fa’aterera’a a te peresideni titi. E fāri’i rātou tāta’itahi i te mau fa’auera’a ’ohipa tei fa’atanohia i tō rātou vaira’a ’e tei fa’atumuhia i ni’a i te mau rāve’a tāvinira’a (hi’o 24.7.1). E tāvini rātou mai te au i tō rātou ’aravihi hope roa.
E nehenehe te mau tāne ’ōtahi mai te 18–25 matahiti e tāvini ’ei misiōnare tōro’a tāvini. Te rahira’a taime e 6–24 ’āva’e te maoro tā rātou tāvinira’a.
E nehenehe te mau vahine ’ōtahi mai te 19–29 matahiti e tāvini ’ei misiōnare tōro’a tāvini. Te rahira’a taime e 6–18 ’āva’e te maoro tā rātou tāvinira’a.
’Aita ā te mau misiōni tōro’a tāvini i matara nō te mau misiōnare taure’are’a i te mau vāhi ato’a o te ao nei. Nō te mau vāhi tē vai ra te mau misiōni tōro’a tāvini, hi’o ChurchofJesusChrist.org/service-missionary. E hōro’a ato’a teie tahua natirara i te mau ha’amāramaramara’a hau atu nō ni’a i te mau misiōni tōro’a tāvini. I te mau vāhi ’aita e misiōni tōro’a tāvini, e nehenehe te mau melo feiā ’āpī e tāvini i roto i te fa’anahora’a nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini (hi’o 24.2.4).
24.2.3
Te mau misiōnare ta’ata pa’ari
E nehenehe te mau melo tei fa’aipoipohia, mai te 40 matahiti ē hau atu, e pi’ihia ’ei misiōnare ta’ata pa’ari ruatahi mai te mea ’aita tā rātou e hōpoi’a tamari’i.
E nehenehe ato’a te mau vahine ’ōtahi mai te 40 matahiti ē hau atu e pi’ihia ’ei misiōnare ta’ata pa’ari mai te mea ’aita tā rātou e tamari’i e ora ra i te fare.
E’ita te mau tāne ’ōtahi e 40 matahiti e hau atu, e tāvini ’ei misiōnare ta’ata pa’ari. Terā rā, e nehenehe rātou e tāvini ’ei misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini. (Hi’o 24.2.4.)
Tē fa’aitoitohia nei te mau misiōnare ta’ata pa’ari ato’a ’ia ’imi i te mau ta’ata e ha’api’i ’e ’ia tauturu ia rātou ’ia fa’aineine nō te bāpetizora’a. E nehenehe ato’a te mau misiōnare ta’ata pa’ari e fa’auehia e tauturu i :
-
Te mau melo ’e te feiā fa’atere nō te ārea ’e i te fenua iho.
-
Te mau tuha’a fa’atere ’e te mau vāhi patuhia a te ’Ēkālesia.
-
Te mau tā’atira’a hōro’a aroha.
I te rahira’a taime, e tāvini te mau misiōnare ta’ata pa’ari i te ātea o te ’utuāfare, e 6–23 ’āva’e te maoro. Rātou e tāvini nei i rāpae i tō rātou fenua, te rahira’a taime, nō te hō’ē maorora’a ïa e 18 ’āva’e te maoro.
’Aita te mau misiōnare ta’ata pa’ari e anihia ’ia rave i te hō’ē ā mau hora, ’ia rave i te mau ’ohipa ato’a, ’aore rā ’ia pāhono i te reira mau tītaura’a mai te mau misiōnare taure’are’a. Terā rā, e mea hina’arohia tā rātou tāvinira’a. Nō reira, ’ia nava’i rātou i te pae nō te ea nō te tāvini. ’Ia pāhono ato’a rātou i te mau tītaura’a nō te moni (hi’o 24.3.4.2).
E feruri māite te mau ’episekōpo, te mau peresideni titi ’e te tahi atu feiā fa’atere, nā roto i te pure, ’o vai tē nehenehe e tāvini. E nehenehe te mau ’episekōpo ’aore rā te mau peresideni titi e uiui i teie mau melo nō te hi’o i tō rātou vatara’a ’e nō te ani ia rātou ’ia fa’aineine nō te tāvini.
E hōro’ahia te mau tonora’a misiōnare ta’ata pa’ari nā roto i te heheura’a i te mau ’āpōsetolo. E nehenehe te feiā fa’atere e tu’u i te mana’o nō te huru tonora’a nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari. Terā rā, ’eiaha te feiā fa’atere e parau fafau atu ē terā iho ā te tonora’a e fāri’ihia. E nehenehe te mau ta’ata e fa’a’ite i tō rātou hina’aro nō te tonora’a, ’ia ineine rā rātou ’ia fāri’i i te mau huru tonora’a ato’a.
Nō te mau ha’amāramaramara’a hau atu, ’a hi’o SeniorMissionary.ChurchofJesusChrist.org.
24.2.4
Te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini
Ta’a ’ē noa atu te mau pi’ira’a i roto i tā rātou pāroita tumu ’aore rā titi, e nehenehe te mau melo e tāvini i te Fatu ’ei misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini. Tē hōro’a nei teie mau misiōnare i te tāvinira’a faufa’a rahi i roto i te mau tuha’a fa’atere, te mau vāhi patuhia ’e te mau misiōni a te ’Ēkālesia (hi’o 24.7.1). E noho rātou i te ’utuāfare.
E nehenehe te mau tāne ’e te mau vahine mai te 26 matahiti ē hau atu e pi’ihia ’ei misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini.
Hau atu, e nehenehe te taure’are’a tamāroa 18–25 matahiti ’e te taure’are’a tamāhine 19–25, e tāvini i roto i te fa’anahora’a nō te misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini mai te mea ē, tē ora ra rātou i te mau vāhi ’aita e misiōni tōro’a tāvini nā te mau misiōnare taure’are’a. E nehenehe ato’a rātou e tāvini mai te mea ’ua fa’aipoipohia rātou ’aore rā ’ua tāvini a’ena ’ei misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i ’aore rā tōro’a tāvini.
E pi’ihia te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini e te peresideni titi. E tāvini rātou i raro a’e i tāna arata’ira’a. Te rahira’a taime tāvinira’a i te hepetoma tata’itahi, tei te huru ïa i tō rātou ’aravihi, te mau rāve’a tāvinira’a i tō rātou vāhi, ’e te arata’ira’a a te peresidenira’a ārea.
E hōro’ahia te mau tonora’a i te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini i e tō rātou peresideni titi. E paraparau ’oia i te misiōnare ’e te tahi mau ta’ata ma te ’imi i te heheura’a nā roto i te pure nō ni’a i te tonora’a tāta’itahi. E nehenehe ’oia e hi’o i te SeniorMissionary.ChurchofJesusChrist.org ’ia feruri ’oia i te mau tonora’a.
Nō te tahi atu ā ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini, hi’o 24.7.
24.2.5
Ha’apotora’a nō te mau tonora’a misiōnare
Tē ha’apoto nei teie tāpura i muri nei i te mau huru tonora’a misiōnare.
|
Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i |
Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini |
Misiōnare ta’ata pa’ari |
Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini | |
|---|---|---|---|---|
|
E pi’ihia nā te | Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i Peresideni o te ’Ēkālesia | Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini Peresideni o te ’Ēkālesia | Misiōnare ta’ata pa’ari Peresideni o te ’Ēkālesia | Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini Peresideni titi |
|
E tonohia nā te | Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i Hō’ē ’āpōsetolo | Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini Hō’ē ’āpōsetolo | Misiōnare ta’ata pa’ari Hō’ē ’āpōsetolo | Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini Peresideni titi |
|
E fa’ata’ahia nā te | Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i Peresideni titi | Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini Peresideni titi | Misiōnare ta’ata pa’ari Peresideni titi | Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini Peresideni titi ’e ’aore rā te tauturu |
|
E ora | Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i I te ātea o te ’utuāfare | Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini I te ’utuāfare | Misiōnare ta’ata pa’ari I te ātea o te ’utuāfare ’aore rā i te ’utuāfare | Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini I te ’utuāfare |
|
Ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia | Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i Peresideni misiōni ’aore rā peresideni nō te vāhi o te ’ā’ai | Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini Peresideni titi | Misiōnare ta’ata pa’ari Peresideni misiōni, hiero ’e ’aore rā nō te vāhi o te ’ā’ai ; ’aore rā te peresideni ārea | Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini Peresideni titi |
|
E hōro’a i te parau fa’a’ite i | Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i Peresideni misiōni ’aore rā peresideni nō te vāhi o te ’ā’ai | Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini Ti’a fa’atere nō te misiōni tōro’a tāvini | Misiōnare ta’ata pa’ari Peresideni misiōni, hiero ’e ’aore rā nō te vāhi o te ’ā’ai ; peresideni ārea ; fa’atere pū fāri’ira’a rātere ; ’aore rā ti’a fa’atere nō te hō’ē tuha’a fa’atere, ’aore rā te hō’ē vāhi patuhia a te ’Ēkālesia | Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini Ti’a fa’atere nō te tonora’a tāvinira’a |
|
Te mau tītaura’a matahiti | Misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i 18–25 (te mau tāne) | Misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini 18–25 (te mau tāne) | Misiōnare ta’ata pa’ari 40 ’e hau atu mai te mea ’ua fa’aipoipohia ’aore rā e tuahine ’ōtahi | Misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini 26 ’e hau atu |
24.3
Fa’anaho ’e fa’aineine nō te tāvini i te hō’ē misiōni
Tē fa’aitoitohia nei te mau ta’ata e tano ’ei misiōnare ’ia tāvini i te hō’ē misiōni nō tō rātou here i te Fatu ’e i tāna mau tamari’i. ’Ia mātau maita’i rātou i te mau uira’a nō te uiuira’a pu’e parau misiōnare.
24.3.1
Te fa’afāriura’a ia Iesu Mesia
E tūtava te mau ta’ata e tano ’ei misiōnare ’ia ha’apūai i tō rātou fa’afāriura’a ia Iesu Mesia ’e i tāna ’evanelia tei fa’aho’ihia mai. ’O rātou tē :
-
’Ohipa nō te ha’apūai i tō rātou fa’aro’o i te Metua i te ao ra ’e ia Iesu Mesia.
-
Ha’apūai i tō rātou ’itera’a pāpū nō ni’a i te ’evanelia a Iesu Mesia tei fa’aho’ihia mai (hi’o Alama 5:45–47).
-
Ora i te ha’api’ira’a tumu a te Mesia ’oia ho’i « ’ua mā’iti rātou ’ia tātarahapa ’e ’ia rave i te ’ohipa parauti’a » (Alama 13:10 ; hi’o ato’a 2 Nephi 31:9–21).
-
Pure, tuatāpapa i te mau pāpa’ira’a mo’a (te Buka a Moromona iho ā rā) ’e te mau ha’api’ira’a a te mau peropheta ora, ’e ha’apa’o i te mau fa’auera’a (hi’o Alama 17:2–3).
-
’Āmui i roto i te ’ohipa hiero ’e te ’ā’amu ’utuāfare (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 109:22).
-
Haere i te séminaire ’aore rā te institut (nō te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari).
24.3.2
Pāhono i te mau fa’aturera’a nō te vai-ti’a-mā-ra’a
E tūtava te mau ta’ata e tano ’ei misiōnare ’ia vai ti’a mā nō te auhoara’a o te Vārua. E tītauhia te reira nō te tāvinira’a misiōnare manuia (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 42:13–14). Te manuiara’a ’ia fa’aineine nō te auhoara’a o te Vārua ra, ’ia mā ato’a ïa i te hara (hi’o Helamana 4:24 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 38:42).
24.3.2.1
Te tātarahapara’a
E mau hōro’a te tātarahapara’a ’e te fa’a’orera’a hara tei matara i te mau tamari’i pā’āto’a a te Atua. E noa’a teie mau hōro’a maoti te mana fa’aora o Iesu Mesia. Nō te tātarahapara’a, tītauhia e fa’a’ohipa i te fa’aro’o i te Mesia, te mana’o pāpū, ’e te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a. ’O te fā’ira’a ato’a ’e te fa’aru’era’a i te hara. Nō te mau hara teimaha, e tītau te tātarahapara’a i te fā’ira’a i mua i te ’episekōpo ’aore rā i te peresideni titi.
Te ta’ata e tātarahapa, e fa’a’orehia ïa te hara ’e e tāmāhia nā roto i te tāra’ehara ’e te maita’i rahi o Iesu Mesia. E’ita te Fatu e ha’amana’o fa’ahou i te hara. (Hi’o Isaia 43:25 ; Iakoba 6:5 ; Alama 34:15–17 ; Helamana 5:10–11 ; Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 58:42–43. Hi’o ato’a 32.1 i roto i teie buka arata’i.)
Te mau melo e hina’aro e tāvini i te hō’ē misiōni, ’ia fāriu atu rātou i te Fa’aora ra ’a tātarahapa ai ’e ’a fa’aineine ai nō te tāvini. E nehenehe ato’a rātou e ’imi i te tauturu here a te mau melo o te ’utuāfare ’e a te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia i reira.
Te hō’ē ta’ata e tano ’ei misiōnare, e tātarahapa ïa ’oia i te hara teimaha hou te peresideni titi e hāpono ai i tāna pu’e parau (hi’o 32.6–32.8 ; hi’o ato’a 24.4.4). I roto i te ’ohipa tātarahapara’a, ’ua nava’i ïa te taime nō te ta’ata ’ia fa’a’ite nā roto i te orara’a parauti’a ē, ’ua fāri’i ’oia i te vārua o te Mesia ’ia matara te hara.
24.3.2.2
Te mau fā’ira’a tāere
Te ta’ata e fāri’i i te hō’ē pi’ira’a misiōni ’aore rā e ha’amata i te tāvinira’a misiōnare ma te ’ore e tātarahapa i te hara teimaha, e tītauhia ïa ’ia fa’aea ’aore rā ’ia ho’i i te fare. Tei te huru tōna vaira’a, e nehenehe tāna e tāvini i muri a’e i te tātarahapara’a (hi’o 24.6.3.2).
24.3.3
Te maita’i i te pae tino, i te pae ferurira’a ’e i te pae manava
E mea fifi te ’ohipa misiōnare. E nehenehe te mau tītaura’a pae tino ’e te mau tītaura’a pae ferurira’a ’e te mau tītaura’a pae manava e riro ’ei mea urupu’upu’u. Pinepine te mau misiōnare i te fa’aū i te mau ’ohipa mātau ’ore. E nehenehe te ea e taui nā roto i te tauira’a i te pae nō te mā’a, te ’ahuāra’i ’aore rā, te huru orara’a. E mea tītau rahi ato’a te tārena misiōnare. (Hi’o Alama 17:5 ; 26:27–28, 30) Tītau-roa-hia i te mau misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i ’ia pūpū ia rātou, ’e ’ia pāutuutu i te pae tino, i te pae ferurira’a ’e i te pae manava nō te pe’e i te tārena misiōnare tā’āto’a. (Hi’o Règles missionnaires pour les disciples de Jésus-Christ [Te mau ture misiōnare nō te mau pipi a Iesu Mesia] [2019], 2.4.)
E fa’aineine te mau ta’ata tano ’ei misiōnare ’ia tāvini nā roto i te ha’apūaira’a i tō rātou ea i te pae tino, i te pae ferurira’a ’e i te pae manava. E ’ohipa ato’a rātou ’ia noa’a tō rātou ’āteura’a ’e te fa’arava’ira’a iāna iho.
Pēnei a’e e tītauhia i te feiā fa’atere ’ia paraparau maita’i i te ta’ata nō ni’a i tōna mau fifi pae ea hou ’a hāpono ai i tāna pu’e parau. E tītauhia paha nō te tahi mau ta’ata ’ia utuutuhia e te tahu’a fa’aa’o, nō tō rātou mau fifi pae ea (hi’o 31.3.6). Nō te ta’ata tei hōro’ahia te rā’au, tītau-roa-hia ’ia rave ’oia i te reira i roto i tāna tāvinira’a mai tei fa’aterehia e te taote.
24.3.4
Te faufa’a moni
’Ua riro te fa’atusiara’a moni ’ei tuha’a nō te tāvinira’a misiōnare (hi’o Mareko 1:17–18 ; Alama 15:16). Tei te mau misiōnare ’e tō rātou ’utuāfare te hōpoi’a mātāmua roa nō te hōro’ara’a i te moni nō te tāvinira’a misiōnare. ’Ia au maita’i tā rātou fa’aineinera’a ’e tā rātou fa’atusiara’a. E ’imi roa rātou i te rāve’a nō te fa’arava’i ia rātou iho i te pae faufa’a, nō te ha’apa’o i tā rātou fa’aaura’a ’aufaura’a.
24.3.4.1
Te ’aufaura’a nō te mau misiōnare taure’are’a e tāvini i te ātea o te ’utuāfare
’Eiaha te feiā ’āpī tei rave i tei noa’a ia rātou nō te fa’aineine, ’ia fa’atāerehia i te tāvinira’a nō te fifi pae faufa’a. Mai te mea e tītauhia te tauturu pae faufa’a nō te ha’apa’o i te fa’aaura’a ’aufaura’a, e nehenehe tā rātou e fāri’i i te reira nā roto mai i te fēti’i ’e te mau hoa.
Mai te mea e’ita e nava’i, e nehenehe te ’episekōpo ’aore rā te peresideni titi e ani i te mau melo i roto i te pāroita ’aore rā i roto i te titi ’ia tauturu i te ’āfata moni pāroita nā te misiōnare.
E’ita e nehenehe e fa’a’ohipa i te tāpura faufa’a a te pāroita ’e te moni ha’apaera’a mā’a.
Fa’aaura’a ’aufaura’a tā’āva’e. E hōro’a te mau misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i ’e tō rātou ’utuāfare, i te hō’ē tino moni ta’a ’ē i te ’āva’e tāta’itahi, nō te tauturu i te ’aufaura’a i te mau ha’amāu’ara’a nō te fa’anahora’a misiōnare. E fa’ata’ahia te tino moni ’ia au i te hō’ē o nā rāve’a e piti :
-
E hōro’a te mau misiōnare nō te tahi mau fenua i te fa’anahora’a moni hōro’a tei fa’a’aifāitohia. Te aura’a ra, e hōro’a te mau misiōnare i te hō’ē ā tino moni, ta’a ’ē noa atu te vāhi ’oia e tāvini. Nā te pū fa’atere a te ’Ēkālesia e fa’aoti i te tino moni. E nehenehe te feiā fa’atere e paraparau i te Tuha’a fa’atere misiōnare (hi’o 24.9.3) ’e ’aore rā, i te piha tōro’a o te ārea, nō te fāri’i i te tāpura fenua i roto i teie fa’anahora’a ’e te fāito moni i ’aifāitohia.
-
I te tahi atu mau fenua, e ’āpo’o ’āmui te ’episekōpo, te peresideni titi, te misiōnare ’e te ’utuāfare nō ni’a i te fāito moni tā’āva’e. E nehenehe te ’episekōpo ’e te peresideni titi e tītau i te arata’ira’a a te peresidenira’a ārea. E fa’aitoito rātou i te fa’atusiara’a moni ’e te fa’arava’ira’a iāna iho mai te au i te vaira’a o te misiōnare ’e tōna ’utuāfare. E fa’aoti rātou i te hō’ē tino moni e hōro’a, ma te pāpa’i i te reira i roto i te pu’e parau misiōnare. E parau fafau te misiōnare ’e tōna ’utuāfare ’ia pe’e i te reira. E nehenehe ato’a te tahi atu mau ta’ata e hōro’a nō teie tino moni mai te mea rā tē ora nei rātou i roto i te fenua o te misiōnare (hi’o « Te ’āfata moni pāroita nā te misiōnare » ’āraua’e i roto i teie tuha’a).
E hōro’ahia te tino moni i te ’āfata moni pāroita nā te misiōnare. E hi’o maita’i te mau ’episekōpo ē, e hōro’ahia te moni i te mau ’āva’e ato’a. ’Eiaha te mau tino moni tā’āva’e ’ia hōro’a-a’ena-hia maori rā te tino moni nō terā iho ’āva’e. E’ita te moni i hōro’a-a’ena-hia e fa’aho’ihia atu mai te mea e ho’i ’oi’oi mai te misiōnare i te fare.
Te mau ha’amāu’ara’a i roto i te ’āua. I te mau ’āva’e ato’a, e fāri’i te mau misiōnare ’āpī i te moni nā roto mai i te misiōni, nō te ’aufau i te mā’a, te utara’a, ’e te tahi atu mau ha’amāu’ara’a nō te orara’a. E mea mo’a teie moni. E fa’a’ohipa te mau misiōnare i te reira nō te mau ’ohipa ana’e nō te misiōni. ’Eiaha te reira ’ia fa’a’ohipahia nō tā rātou iho mau ha’amāu’ara’a, ’ia ha’aputuhia ’aore rā ’ia hāponohia i te mau melo o te ’utuāfare ’aore rā ia vetahi ’ē. E fa’aho’i te mau misiōnare i te moni tā rātou i ’ore i hina’aro i te misiōni.
E fa’a’ohipa te mau misiōnare i tā rātou iho moni nō te ’aufau i te tahi atu mau ha’amāu’ara’a. ’Ia iti roa te mau ha’amāu’ara’a nōna noa iho. (Hi’o Règles missionnaires pour les disciples de Jésus-Christ [Te mau ture misiōnare nō te mau pipi a Iesu Mesia], 4.8.)
24.3.4.2
Te ’aufaura’a nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari e tāvini i te ātea o te ’utuāfare
Fa’aaura’a ’aufaura’a tā’āva’e. E hōro’a te mau misiōnare ta’ata pa’ari e tāvini i te ātea o te ’utuāfare i te moni i te ’āfata moni pāroita nā te misiōnare o tō rātou pāroita tumu, i te mau ’āva’e ato’a. E tauturu teie moni i te ’aufau i te mau ha’amāu’ara’a nō te fare ’e te pere’o’o uira (hi’o ato’a « Te tahi atu ā mau ha’amāu’ara’a » i muri mai i roto i teie tuha’a). E nehenehe te mau moni e hōro’ahia e hau atu i te faufa’a o te fare ’e ’aore rā, o te mau pere’o’o tei hōro’ahia e te ’Ēkālesia.
-
E hōro’a te mau misiōnare ta’ata pa’ari nō te mau fenua i roto i te fa’anahora’a moni hōro’a tei fa’a’aifāitohia, i te hō’ē tino moni ta’a ’ē tei tāpurahia i roto i te pū’ohu pi’ira’a.
-
I te tahi atu mau fenua, e ’āpo’o ’āmui te ’episekōpo, te peresideni titi ’e te misiōnare nō ni’a i te fāito moni tā’āva’e. E fa’aitoito te feiā fa’atere i te fa’atusiara’a moni ’ia au i tē māra’a i te misiōnare. E fa’aau rātou i te hō’ē fāito moni ma te pāpa’i i te reira i roto i te pu’e parau misiōnare. ’Ia ’aifāito a’e te reira i te tino moni tei ha’amauhia nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari e te peresidenira’a ārea (ma te paraparau i te Tuha’a fa’atere misiōnare). E nehenehe ato’a te tahi atu mau ta’ata e ora ra i roto i te fenua ’āi’a o te misiōnare e hōro’a nō teie moni.
E hi’o maita’i te mau ’episekōpo ē, e hōro’ahia te moni i te mau ’āva’e ato’a. ’Eiaha te mau tino moni tā’āva’e ’ia hōro’a-a’ena-hia maori rā te tino moni nō terā iho ’āva’e.
Te tahi atu mau ha’amāu’ara’a. Ta’a ’ē noa atu te fa’aaura’a ’aufaura’a tā’āva’e, ’o tē tauturu i te mau ha’amāu’ara’a nō te fare ’e te pere’o’o, e ti’a i te mau misiōnare ta’ata pa’ari ’ia ’aufau hope roa i te tahi atu mau ha’amāu’ara’a, ’e tae noa atu i te mā’a.
24.3.4.3
Te ’aufaura’a nō te mau misiōnare e tāvini i te ’utuāfare
Tei te mau misiōnare e tāvini ra i te ’utuāfare te hōpoi’a nō tā rātou mau ha’amāu’ara’a ato’a. Te feiā e tītauhia te tauturu pae moni, e nehenehe rātou e fāri’i mai i te reira mai roto mai i te mau melo o te ’utuāfare ’e te mau hoa. ’Eiaha e fa’a’ohipa i te faufa’a moni a te pāroita ’aore rā a te titi nō te mau hina’aro e tū’ati i te misiōni.
24.3.4.4
Te pārurura’a ’e te mau ha’amāu’ara’a i te pae nō te ea
Tē fa’aitoito-roa-hia nei te mau misiōnare ato’a ’ia tāpe’a noa i tā rātou pārurura’a ma’i mai te mea e nehenehe, nā reira ato’a te mau misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i.
Tītau-roa-hia i te mau misiōnare e tāvini ra i te ’utuāfare ’ia fāna’o i tā rātou iho pārurura’a ma’i ’e te tahi atu mau pārurura’a. Tītau-ato’a-hia i te mau misiōnare ta’ata pa’ari e tāvini ra i te ātea o te ’utuāfare, ’ia mau i teie ato’a pārurura’a. E nehenehe te mau misiōnare ta’ata pa’ari e tāvini i rāpae i tō rātou fenua ’āi’a, ’ia fāna’o i te pārurura’a nā roto i te Fa’anahora’a pārurura’a ma’i nō te feiā pa’ari.
24.3.5
Te ’ohipa a te mau fēti’i ’e te feiā fa’atere i roto i te fa’aineinera’a i te mau misiōnare
E tauturu te mau melo o te ’utuāfare ’e te feiā fa’atere i te feiā ’āpī tamāroa ’ia fa’aineine nō te tāvini i te hō’ē misiōni. E tauturu ato’a rātou i te feiā ’āpī tamāhine e hina’aro nei e tāvini, ’ia fa’aineine. Teie te tahi o te reira :
-
Tauturu ia rātou ’ia riro ’ei melo misiōnare maita’i i te fa’a’itera’a i te ’evanelia hou rātou ’a fāri’i ai i te pi’ira’a ’ia tāvini.
-
Fa’afāna’o ia rātou i te rāve’a nō te tāvini ’e nō te ha’api’i i te ta’ata.
-
Fa’anaho i te mau rāve’a nō rātou ’ia ’āpe’e i te mau misiōnare rave tāmau.
-
Ani manihini i te mau misiōnare e tāvini ra, ’e ’aore rā i te tahi atu mau ta’ata tei tāvini i te hō’ē misiōni, ’ia fa’a’ite mai i tā rātou ha’api’ira’a i te ta’ata ’e te tāvinira’a.
-
Here ’e fa’auru i te ta’ata tāta’itahi ’ia fa’aineine nō te tāvini i te hō’ē misiōni.
-
Fa’aitoito ia rātou ’ia pūpū i te tahi taime rahi atu ā i te pure ’e i te tuatāpapara’a pāpa’ira’a mo’a, te Buka a Moromona iho ā rā.
-
Fa’anaho i te hō’ē ha’api’ira’a fa’aineinera’a misiōnare.
E fa’aitoito te mau melo o te ’utuāfare ’e te feiā fa’atere i te mau melo ta’ata pa’ari ’ia ’ōpua i te tāvinira’a misiōnare ta’ata pa’ari. ’O te tauturu ato’a paha ïa ia rātou ’ia :
-
Hi’opo’a fa’ahou i tō rātou ti’ara’a pae tino ’e pae faufa’a nō te tāvini i te hō’ē misiōni, i te ātea o te ’utuāfare ’aore rā i te ’utuāfare.
-
Hi’o e aha te mau rāve’a tāvinira’a misiōnare tā rātou e nehenehe e rave.
-
Riro mai ’ei melo misiōnare maita’i i te fa’a’itera’a i te ’evanelia hou ’a fāri’i ai i te pi’ira’a ’ia tāvini.
-
Māramarama i te ha’amaita’ira’a o te tāvinira’a misiōnare nō tō rātou ’utuāfare (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 31:5–6).
E fa’aitoito te mau melo o te ’utuāfare ’e te feiā fa’atere i te mau misiōnare ato’a ’ia tuatāpapa :
-
Te Buka a Moromona ’e te tahi atu mau pāpa’ira’a mo’a.
-
Safeguards for Using Technology [Te mau pārurura’a nō te fa’a’ohipara’a i te mau rāve’a ’āpī].
E tauturu te mau melo o te ’utuāfare ’e te feiā fa’atere i te mau ta’ata ato’a ’ia parau fafau ’ia pe’e i te mau fa’aturera’a misiōnare. E fa’aitoito rātou i te mau ta’ata ’ia tuatāpapa i te buka arata’i a te misiōnare, nō ni’a i te tonora’a e riro i te hōro’ahia nō rātou :
-
Nō te mau misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i : Règles missionnaires pour les disciples de Jésus-Christ [Te mau ture misiōnare nō te mau pipi a Iesu Mesia]
-
Nō te mau misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini : Règles missionnaires pour les disciples de Jésus-Christ — Missions dédiées au service [Te mau ture misiōnare nō te mau pipi a Iesu Mesia—Misiōni tōro’a tāvini]tāvini
24.4
Te tu’ura’a i te i’oa nō te riro ’ei misiōnare
E mau ta’ata tei ’ore i ora tāmau noa i roto i te pāroita hō’ē a’e matahiti te maoro. I terā taime, e ui te ’episekōpo i te mana’o o te ’episekōpo o te pāroita nā mua atu, i te ha’amatara’a iho ā i te fa’a’īra’a i te pu’e parau.
24.4.1
Te mau hi’opo’ara’a i te pae nō te ea
Te ’ohipa misiōnare, e mea huru teimaha ïa i te pae tino, i te pae ferurira’a ’e i te pae manava. E tītauhia i te mau ta’ata ato’a ’ia hi’opo’a te mau taote ia rātou i te pae nō te ea.
E hi’ohia te mau hi’opo’ara’a nō te ea e te piha tōro’a nō te ārea ’e te Tuha’a fa’atere misiōnare. I te tahi taime, e nehenehe te tahi fifi i te pae nō te ea e fa’ataupupū i te ’aravihi o te ta’ata ’ia tāvini i te ātea o te ’utuāfare. I te tahi taime, e fa’aho’ihia mai te pu’e parau ma te tahi arata’ira’a e fa’a’ite nāhea te ta’ata e nehenehe ai e ha’amaita’i iāna i te pae nō te ea.
24.4.2
Te mau uiuira’a ’e te mau ’api parau
E rave te ’episekōpo ’e te peresideni titi i te mau uiuira’a hōhonu ’e tē tītau Vārua ’e te fa’ateitei, nō te ta’ata tāta’itahi. E fa’a’ohipa rātou i te mau uira’a nō te uiuira’a pu’e parau misiōnare. E ’āparau rātou i tō te ta’ata :
-
’Itera’a pāpū nō Iesu Mesia ’e nō tāna evanelia tei fa’aho’ihia mai (hi’o 24.3.1).
-
Ha’apa’ora’a i te mau fa’aturera’a nō te vai-ti’a-mā-ra’a (hi’o 24.3.2).
-
Vai-ineine-ra’a i te pae tino, i te pae ferurira’a ’e i te pae manava (hi’o 24.3.3).
-
Vai-ineine-ra’a i te pae moni (hi’o 24.3.4).
E hi’o ato’a te ’episekōpo ’e te peresideni titi i te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau fa’aturera’a nō te vai-ti’a-mā-ra’a ’e nō te ea i roto i te Fa’anahora’a natirara nō te pu’e parau misiōnare. Mai te mea e uira’a tā te hō’ē peresideni titi nō te Fenua Marite ’aore rā nō Tanata, e paraparau ’oia i te Tuha’a fa’atere misiōnare (hi’o 24.9.3). I te tahi atu mau vāhi, e paraparau ’oia i te piha tōro’a nō te ārea. ’Aita te ’episekōpo ’e te peresideni titi e tu’u mai i tāna fa’aturera’a mā’itira’a. ’Aita ato’a rāua e taui i te mau uira’a nō te uiuira’a.
E tauturu te mau ha’amāramaramara’a i roto i te pu’e parau i te heheura’a nō te mau pi’ira’a misiōni. E hi’o te feiā fa’atere ē, ’ua hōro’a-hope-hia te mau ha’amāramaramara’a ato’a tei tītauhia.
Mai te mea e māna’ona’ora’a tō te ’episekōpo ’e tō te peresideni titi nō ni’a i te ha’apa’ora’a te ta’ata i te mau ture nō te vai-ti’a-mā-ra’a ’aore rā nō ni’a i tōna vai-ineine-ra’a i te pae nō te ea, e ’āpo’o ’āmui rāua ’e te ta’ata. Ma te parau fa’ati’a a te taure’are’a, e nehenehe ato’a tā rāua e paraparau i tōna nā metua. ’Aita te ’episekōpo ’e te peresideni titi e hāpono i te pu’e parau maori rā ’ua tātarahapa te ta’ata i te hara rahi (hi’o 24.3.2.1). Tei te huru te ea o te ta’ata i te pae tino, i te pae ferurira’a ’aore rā i te pae manava, e nehenehe rātou e paraparau i te rāve’a e tono iāna ’ei misiōnare tōro’a tāvini.
I te mau taime rū ’aita te ’episekōpo ’aore rā te peresideni titi i vata, e nehenehe tāna e fa’ati’a i te hō’ē o tōna nā tauturu ’ia fa’atere i teie mau uiuira’a.
I roto i te mau mata’eina’a, nā te peresideni misiōni ’aore rā te hō’ē tauturu tei fa’auehia e uiui ’e e tu’u i te parau nō te ta’ata e tano ’ei misiōnare. ’Aita te mau peresideni mata’eina’a e fa’atere i teie mau uiuira’a.
24.4.3
Te hāponora’a i te mau pu’e parau
E nehenehe te peresideni titi e hāpono i te pu’e parau nō te hō’ē misiōnare taure’are’a, 120 mahana hou te tai’o mahana e vata ai ’oia, te ’oi’oi a’e. E nehenehe te peresideni titi e hāpono i te hō’ē anira’a nō te hō’ē misiōnare ta’ata pa’ari e iva ’āva’e hou te tai’o mahana e vata ai ’oia, te ’oi’oi a’e. Te tai’o mahana e vata ai, ’o te tai’o mahana ïa e ha’apa’ohia ai te tā’āto’ara’a o te mau tītaura’a i muri nei :
-
’Ua rae’ahia i taua ta’ata ra te matahiti e tītauhia nō te tāvinira’a.
-
’Ua ha’amauhia taua ta’ata ra ’ei melo nō te ’Ēkālesia hō’ē a’e matahiti te maoro.
-
’Ua fa’aoti terā ta’ata ’aore rā, ’aita terā ta’ata e haere fa’ahou nei i te ha’api’ira’a teitei, i te ha’api’ira’a tuarua, ’aore rā terā fāito. (E tano te reira nau ture nō te misiōnare taure’are’a e 18 matahiti.)
E fa’anaho te mau taure’are’a ’e tō rātou peresideni titi i te taime e hāpono ai te peresideni titi i te pu’e parau. E nehenehe tā rātou e fa’a’ohipa i te Submission Planning Tool [mauiha’a fa’anahora’a i te hāponora’a] ’e te Mission Release Date Planning Tool [mauha’a fa’anahora’a i te mahana ha’amāuruurura’a i te misiōni] nō te tauturu.
I te rahira’a taime, e hāponohia te mau pu’e parau misiōnare nā roto i te pāroita tumu ’e te titi tumu. E nehenehe te mau ’episekōpo nō te mau pāroita ātea i te pāroita tumu, mai te hō’ē pāroita feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi, e rave i te hō’ē pu’e parau misiōnare. Tītau-roa-hia ia rātou ’ia ui nā mua i te mana’o o te ’episekōpo nō te pāroita tumu. E tāpurahia te pāroita tumu ’ei pāroita ’aufaura’a.
24.4.4
’Ia fa’ati’amāhia i te tāvinira’a misiōnare rave tāmau
I te tahi taime, e’ita paha te hō’ē melo e hina’aro e tāvini, e pi’ihia ’ei misiōnare rave tāmau. E nehenehe te reira e tupu nō te tahi fifi i te pae nō te ea, nō te ha’apa’o-’ore-ra’a i te mau fa’aturera’a nō te vai-ti’a-mā-ra’a, nō te tahi fifi i te pae o te ture ’aore rā nō te tahi atu mau fifi. E fa’a’ite te ’episekōpo ’e te peresideni titi i te here ’e te māuruuru nō te ineine o te melo ’ia tāvini. E nehenehe te peresideni titi e fa’ati’a iāna e ’ore e tāvini i te misiōni rave tāmau.
E fa’aitoito te peresideni titi ’e te ’episekōpo i te melo ’ia haere ti’a atu i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, ’ei pipi nā Iesu Mesia nō te orara’a tā’āto’a. E fa’aitoito ato’a atu rāua ’ia tāmau i te tahi atu mau tauto’ora’a faufa’a rahi, mai te ha’api’ira’a ’aore rā te ’ohipa, nā te mau melo feiā ’āpī.
24.5
I muri a’e i te fāri’ira’a i te hō’ē pi’ira’a misiōni
Tē fa’aitoitohia nei te mau misiōnare pi’i-’āpī-hia ’ia tai’o ’aore rā ’ia tai’o fa’ahou i te Buka a Moromona hou ’a ha’amata ai i tā rātou misiōni. E pe’e rātou i te a’o a te ari’i Beniamina ’ia « hi’opo’a ia ’outou iho, ’e tō ’outou mau mana’o, ’e tā ’outou mau parau, ’e tā ’outou mau ’ohipa » (Mosia 4:30).
E pāhono ’oi’oi rātou i te mau arata’ira’a i hōro’ahia nā roto i te pi’ira’a. ’Ia hi’o ato’a rātou i te buka iti L’adaptation à la vie missionnaire [Fa’atanora’a i te orara’a misiōnare] ’aore rā te S’adapter à la vie de missionnaire des services de l’Église : Livret de référence [Fa’atanora’a i roto i te tāvinira’a misiōnare : Buka iti]. ’Ia tuatāpapa ato’a rātou ’e te mau melo o tō rātou ’utuāfare i te huru nō tā rātou tāvini.
E turu te mau melo o te ’utuāfare ’e te feiā fa’atere i te mau misiōnare i roto i teie mau tauto’ora’a. E tūra’i ato’a rātou i te parau nō te faufa’a rahi nō te ravera’a i te maita’i ’e te vai-ti’amā-ra’a nō te Vārua.
24.5.1
Te ’ōro’a hiero ’e te tāvinira’a hiero
Mai te mea ’aita te mau misiōnare pi’i-’āpī-hia i fāri’i i te ’ōro’a hiero, ’ia nā reira rātou hou ’a ha’amata ai i te tāvinira’a misiōnare, mai te mea e nehenehe (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 43:15–16 ; 105:33). Mai te reia ato’a nō te mau misiōnare tōro’a tāvini, mai te mea e tano i tō rātou vaira’a. Nō te mau ha’amāramaramara’a nō ni’a i te fāri’ira’a i te ’ōro’a hiero, hi’o 27.2.
E nehenehe te mau misiōnare tei pi’i-’āpī-hia, ’e tei fāri’i i tō rātou ’ōro’a hiero, ’ia tāvini ’ei rave ’ohipa nō te mau ’ōro’a o te hiero hou ’a ha’amata ai i te tāvinira’a misiōnare, mai te mea e tano (hi’o 25.5).
24.5.2
Te mau purera’a ’ōro’a
E ani te ’episekōpora’a i te mau misiōnare tei pi’i-’āpī-hia ’ia paraparau i roto i te purera’a ’ōro’a hou ’a ha’amata ai i tā rātou misiōni. E purera’a ’ōro’a mai tei mātauhia. ’Ia fa’atumuhia te reira i ni’a i te ’ōro’a mo’a ’e te Fa’aora. ’Ia anihia i te misiōnare ’ia paraparau nō ni’a ia Iesu Mesia, tāna ’evanelia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai, ’e te ’oa’oa nō te fa’a’itera’a i te ’evanelia ’e te tāvinira’a ia vetahi ’ē.
’Aita te mau melo o te ’utuāfare ’e te mau hoa o te misiōnare e ani-ta’a-’ē-hia ’ia paraparau. ’Aita te roara’a o te purera’a e tauihia, ’aita e fa’aroahia.
’Ia ’ape te mau melo ’e te feiā fa’atere i te mau mea ato’a e fa’anevaneva ’ē i te nātura mo’a o te pi’ira’a misiōni, ’aore rā ’o tē fa’atupu i te ha’amāu’ara’a faufa’a ’ore. ’Ei hi’ora’a, ’eiaha rātou e :
-
Nene’i i te fa’anahora’a ’ohipa ta’a ’ē nō te purera’a ’ōro’a.
-
’Āpapa i te ta’ata ’ei rēni fāri’ira’a i muri a’e i te purera’a ’ōro’a.
-
Fa’atupu i te mau ’ōpani ’īriti, maori rā nō te mau putuputura’a ’utuāfare noa. Mai te mea e fa’atupuhia te hō’ē putuputura’a ’utuāfare, tē anihia nei ’eiaha te reira ’ia umeume ’e te mau rurura’a i te sābati.
24.5.3
Te fa’ata’ara’a i te mau misiōnare
Nā te peresideni titi tumu e fa’ata’a i te misiōnare tāta’itahi, te mea fātata roa a’e i te tai’o mahana ha’amatara’a o tāna misiōni. I te mau taime rū ’aita te peresideni titi e vata, e nehenehe tāna e fa’ati’a i te hō’ē o tōna nā tauturu ’ia fa’ata’a i te mau misiōnare. E nehenehe ato’a ’oia e tu’u i roto i te rima o te hō’ē tauturu, i te hōpoi’a nō te fa’ata’a i te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini.
Nā te peresideni misiōni ’aore rā, te hō’ē o tōna nā tauturu e fa’ata’a i te mau misiōnare tei pi’ihia nā roto mai i te mau mata’eina’a i roto i tāna misiōni. ’Aita te peresideni mata’eina’a e fa’ata’a i te mau misiōnare.
Nō te taea’e e tāvini i te ātea o te ’utuāfare, tītauhia iāna ’ia fāri’i i te Autahu’ara’a a Melehizedeka hou ’a fa’ata’ahia ai ’ei misiōnare. Nō te taea’e e tāvini ’ei misiōnare tōro’a tāvini, ’ia mau ’oia i te Autahu’ara’a a Melehizedeka mai te mea e tano i tōna vaira’a. Nō te mau arata’ira’a nō ni’a i te fa’atōro’ara’a i te hō’ē tōro’a i roto i te Autahu’ara’a a Melehizedeka, hi’o 18.10.
Nā mua ri’i noa a’e ’a fa’ata’ahia ai te hō’ē misiōnare, e uiui te peresideni titi ’aore rā te hō’ē tauturu i fa’auehia, iāna. Mai te mea ’aita te misiōnare e ha’apa’o fa’ahou ra i te mau fa’aturera’a nō te vai-ti’a-mā-ra’a ’aore rā, tē vai ra te tahi fifi i te pae nō te ea, e’ita ïa ’oia e fa’ata’ahia. E paraparau te peresideni titi i te Tuha’a fa’atere misiōnare (hi’o 24.9.3) ’aore rā, i te piha tōro’a a te ārea nō te arata’ira’a.
’Ei taime ta’a ’ē te fa’ata’ara’a. E nehenehe te mau melo o te ’utuāfare ’e te mau hoa rahi e ’āmui mai. E tauturu te peresideni titi ia rātou ’ia māramarama ’e ’ia putapū i te mo’ara’a ’e te faufa’a rahi o te pi’ira’a ’ia tāvini ’ei ti’a nō Iesu Mesia ’e nō tāna ’Ēkālesia tei fa’aho’i-fa’ahou-hia mai.
’Eiaha te fa’ata’ara’a ’e te ha’amaita’ira’a ’āpiti ’ia haruharuhia. Terā rā, tē fa’aitoitohia nei te misiōnare ’ia pāpa’i i roto i tāna buka ’ā’amu nō ni’a i te ’ohipa i tupu, ’e ’ia tāpa’o i te mau tuha’a o te ha’amaita’ira’a faufa’a ta’a ’ē nōna.
E fa’ata’a te peresideni titi ē, e pe’e terā ta’ata i te mau ture misiōnare i muri a’e i tōna fa’ata’ara’ahia.
Te fa’ata’ara’a misiōnare, nō te pi’ira’a ïa ’ia tāvini, ’eiaha rā nō te hō’ē tonora’a misiōnare ta’a ’ē. Mai te mea e tauihia te tonora’a a te hō’ē misiōnare, e’ita ’oia e fa’ata’a-fa’ahou-hia. Mai te mea e ha’amāuruuruhia te hō’ē misiōnare ’e e fāri’ihia i muri iho ’ia ho’i fa’ahou i te tāvinira’a (hi’o 24.6.3.2), e fa’ata’a-fa’ahou-hia ’oia ’ei misiōnare.
24.6
Te tāvinira’a i te ātea o te ’utuāfare
24.6.1
Te haerera’a i roto i te ’āua misiōni
Tē ’aufau nei te ’Ēkālesia nō te mau misiōnare taure’are’a tōro’a ha’api’i, nō te tere atu ’e nō te ho’i mai, i te pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare (PHM) ’e i te vāhi i tonohia nō te misiōni. E ’aufau ato’a te ’Ēkālesia i te reira mau ha’amāu’ara’a nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari tē tāvini i te ātea o te ’utuāfare, hau atu i te hō’ē matahiti te maoro.
E nehenehe te mau melo iho o te ’utuāfare e ’āfa’i i te hō’ē misiōnare i te pū ha’api’ipi’ira’a misiōnare. Terā rā, ’aita rātou i tītauhia ’ia nā reira. ’Aita tā te PHM e putuputura’a ta’a ’ē nō te mau ’utuāfare, nō te aroha i tā rātou mau misiōnare.
Nō te pārurura’a ’ohipa ataata i te taura’a manureva ’e nō te tahi atu mau tumu, tē fa’aitoitohia nei te mau ’utuāfare ’e te tahi atu mau ta’ata ’eiaha e fārerei i te mau misiōnare i te taura’a manureva, ’ia fa’aru’e ana’e te mau misiōnare i te PHM nō tā rātou misiōni.
24.6.2
I roto i te ’āua
24.6.2.1
Te vāhi e haere te misiōnare
E paraparau te mau peresideni titi ’e misiōni nō ni’a i te mau misiōnare e tītauhia i roto i terā ’e terā pāroita ’e ’āma’a. ’Aita e tītauhia ’ia tono i te misiōnare nō te ’āmuira’a tāta’itahi. Nō te tahi mau ’āmuira’a, e riro i te tu’uhia hau i te hō’ē noa pupu misiōnare. Nā te peresideni misiōni e fa’aoti i te vāhi e haere te mau misiōnare.
24.6.2.2
Tāvini i te mau melo ’e te huira’atira
E paraparau te mau peresideni titi ’e misiōni nō ni’a i te huru te mau misiōnare e haere ai e tauturu i te mau melo ’e te huira’atira. E nehenehe rātou e fa’a’ohipa i te JustServe.org i te vāhi e vai ra.
24.6.2.3
Te fare, te mā’a ’e te utara’a
Nā te mau peresideni titi ’e misiōni e fa’aoti mai, e hōro’a ānei te mau melo i te hō’ē vāhi, i te fa’aeara’a ’e te mā’a nā te mau misiōnare, ’e e aha te fāito nō te reira. ’Eiaha te hōro’ara’a i te fa’aeara’a ’aore rā te mā’a ’ia riro ’ei mea teiaha nō te mau melo i te hō’ē vāhi.
’Aita te mau melo e tītauhia ’ia hōro’a tāmau noa i te utara’a nō te mau misiōnare, nō te feiā tā rātou e ha’api’i ra, ’aore rā nō te feiā tei bāpetizo-’āpī-hia.
E nehenehe te peresidenira’a ārea e hōro’a i te arata’ira’a nō ni’a i te hōro’ara’a i te fa’aeara’a, te mā’a, ’e te utara’a nō te mau misiōnare nō taua ārea ra.
24.6.2.4
Te mau misiōnare e ti’ara’a i roto i te ’āma’a
I te mau taime varavara roa, e nehenehe te mau misiōnare e tāvini ra i te ātea o te ’utuāfare e fa’auehia ’ia tāvini i ni’a i te mau ti’ara’a ’āma’a. Mai te mea tei roto te ’āma’a i te hō’ē titi, e fa’ata’ahia te misiōnare i raro a’e i te fa’aterera’a a te peresidenira’a titi, ma te parau fa’ati’a a te peresideni misiōni.
Mai te mea tei roto te ’āma’a i te hō’ē mata’eina’a, e’ita te misiōnare e fa’ata’ahia. Tei roto te ha’amanara’a nō te tāvini i roto i te hō’ē ’āmuira’a i roto i te misiōni, i te fa’ata’ara’a ’ei misiōnare. Mai te mea e rave te mau peresibutero i te hō’ē ’ohipa e tītau i te mau tāviri o te autahu’ara’a, e nā reira rātou ma te ha’amanara’a tei tu’uhia mai e te peresideni misiōni.
24.6.2.5
Te mau anira’a nō te tauturu pae moni ’aore rā, nō te ha’api’ira’a ’e te revara’a i te fenua ’ē
’Eiaha te mau misiōnare ’e tō rātou ’utuāfare e hōro’a i te tauturu pae moni i te feiā e ora ra i te vāhi e tāvini ra te mau misiōnare, mai te moni nō te ha’api’ira’a. ’Eiaha ato’a te mau misiōnare ’e tō rātou mau ’utuāfare e tauturu i te ta’ata e hina’aro e reva i te fenua ’ē (hi’o 38.8.18).
24.6.2.6
Te mau rā’au
Tei te mau misiōnare te hōpoi’a nō te mau rā’au ato’a e hina’arohia e rātou. ’Eiaha te mau melo o te ’utuāfare ’aore rā, te tahi atu mau ta’ata ’ia hāpono ’aore rā ’ia hōro’a i te rā’au i te mau misiōnare. Mai te mea ’aita e rā’au i roto i te misiōni, e paraparau ïa te misiōnare i te peresideni misiōni.
24.6.2.7
Te pohera’a te fēti’i fātata
Mai te mea e pohe te hō’ē fēti’i fātata o te hō’ē misiōnare, e nehenehe te misiōnare e mā’iti e ho’i i te fare nō te hō’ē taime, nō te hunara’a. Terā rā, i te rahira’a o te taime, e a’ohia te misiōnare ’ia fa’aea noa i roto i te ’āua. Mai te mea e nehenehe, e nehenehe tāna e māta’ita’i i te ’ōro’a hunara’a nā ni’a i te natirara.
Mai te mea e mā’iti te misiōnare ’ia ho’i i te fare nō te hunara’a, e paraparau te peresideni misiōni i te Tuha’a fa’atere misiōnare.
24.6.2.8
Te mau parau melora’a ’e te tuha’a ’ahuru
E tāpe’a noa te pāroita tumu o te hō’ē misiōnare i tāna parau melora’a. E pāpa’i ato’a te pāroita tumu i tōna ti’ara’a tuha’a ’ahuru. ’Aita te mau misiōnare e ’aufau i te tuha’a ’ahuru i ni’a i te ’āfata moni tauturu tā rātou e fāri’i nā roto mai i te misiōni. Terā rā, tē ’aufau nei rātou i te tuha’a ’ahuru mai te mea e ’āpī rātou i te moni.
24.6.3
Te ho’ira’a i te fare nā te hō’ē misiōni mai
24.6.3.1
Te ho’ira’a i te fare mai tei tārena-mātāmua-hia
’Eiaha te mau misiōnare ’e te mau melo o tō rātou ’utuāfare e ani i te ha’amāuruurura’a ’oi’oi ’aore rā te ha’amaorora’a, nō tō rātou iho hina’aro.
’Ia tere ’āfaro te mau misiōnare taure’are’a i tō rātou fenua mai te misiōni mai. E fāri’ihia te tahi atu mau tere mai te mea noa e ’āpe’ehia te misiōnare e te hō’ē a’e metua ’aore rā te hō’ē a’e ta’ata tīa’i.
’Aita te mau misiōnare e ha’amāuruuruhia ē tae roa atu i te taime e fa’atae rātou i tā rātou parau fa’a’ite i tō rātou peresideni titi. E ha’apa’o rātou i te mau ture misiōnare ē tae roa atu i taua taime ra.
24.6.3.2
Te ho’i-’oi’oi-ra’a i te fare
E mau misiōnare tei ha’amāuruuru-’oi’oi-hia nō te fifi ea, te vai-ti’a-mā-ra’a, ’aore rā, nō te tahi atu mau tumu. E tauturu ta’a ’ē te mau ’episekōpo ’e te mau peresideni titi i teie mau misiōnare i ho’i mai. E tauturu te feiā fa’atere ia rātou ’ia ha’amaita’i fa’ahou i tō rātou ea, ’aore rā ’ia ho’i fa’ahou e tāvini, mai te mea e ti’a.
Te mau misiōnare tei ineine i te ho’i i roto i te tāvinira’a, e paraparau te peresideni titi i te Tuha’a fa’atere misiōnare, nō te tu’u i te reira mana’o (hi’o 24.9.3). E nehenehe te tahi mau misiōnare e ho’i i roto i te tāvinira’a, e tonohia i te hō’ē misiōni tōro’a ha’api’i ’ē, ’aore rā i te hō’ē misiōni tōro’a tāvini.
E’ita ana’e e nehenehe e ho’i i roto i te tāvinira’a, e fa’aitoito te feiā fa’atere i te melo ’ia haere ti’a atu i mua i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a, ’ei pipi nā Iesu Mesia nō tō rātou orara’a tā’āto’a. E fa’aitoito ato’a te feiā fa’atere i te ravera’a i te tahi atu mau tauto’ora’a faufa’a rahi, mai te ha’api’ira’a ’aore rā te ’ohipa, nō te mau misiōnare taure’are’a.
24.7
Te mau misiōni tōro’a tāvini
24.7.1
Hi’o e aha te mau rāve’a tāvinira’a nō te mau misiōnare tōro’a tāvini
E ’āpo’o ’āmui te ’episekōpo, te peresideni titi ’e te misiōnare tōro’a tāvini nō te hi’o e aha te mau rāve’a i reira nō te tāvini. Nō te mau misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini, e ’āmui mai te hō’ē ti’a fa’atere nō te misiōni tōro’a tāvini ’e te mau metua o te misiōnare ’aore te mau tīa’i, i roto i te ’āparaura’a.
E hi’ohia e aha te mau rāve’a tāvinira’a nō te mau misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini, i muri a’e i tō rātou pi’ira’ahia ’ia tāvini. E hi’ohia e aha te mau rāve’a tāvinira’a nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini, nā mua a’e i tō rātou pi’ira’ahia.
E nehenehe te tāvinira’a e ravehia ma te haere tino atu, ’aore rā nā te ātea noa nā roto i te mau rāve’a ’āpī. E nehenehe te feiā fa’atere e fa’a’ohipa i te mau rāve’a i muri nei nō te ’ite mai i te ha’amāramaramara’a nō ni’a i te mau rāve’a tāvinira’a :
-
Natirara : ChurchofJesusChrist.org/service-missionary ’aore rā SeniorMissionary.ChurchofJesusChrist.org
-
Niuniu : 1-801-240-4914
24.7.2
Te nohora’a ’e te utara’a
E ora te mau misiōnare tōro’a tāvini i tō rātou iho fare ’aore rā i pīha’i iho i te tahi atu fēti’i tei ha’amanahia e te piha tōro’a nō te misiōni tōro’a tāvini. Nā rātou iho e ha’apa’o ’e e fa’anaho i tō rātou utara’a i te vāhi tāvinira’a, mai te mea e tītauhia.
24.7.3
Te ha’api’ipi’ira’a ’e te ha’apa’ora’a
E ha’api’ipi’ihia ’e e ha’apa’ohia te mau misiōnare tōro’a tāvini, i te vāhi i reira rātou e tāvini ai. E nehenehe ato’a rātou e ha’api’ipi’ihia ’e e ha’apa’ohia e te ti’a fa’atere nō te misiōni tōro’a tāvini. E fāri’i rātou i te arata’ira’a i te mau mahana ato’a nō ni’a i tā rātou mau hōpoi’a nā roto mai i te ti’a fa’atere nō te misiōni tōro’a tāvini (nō te mau misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini) ’aore rā te fa’atere nō te piha ’ohipa i tonohia rātou (nō te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini).
’O te peresideni titi te ti’a pae fa’aro’o nō te misiōnare. E tauturu ato’a ’oia i te misiōnare ’ia māramarama ’e ’ia pe’e i te mau ture misiōnare tōro’a tāvini (hi’o Règles missionnaires pour les disciples de Jésus-Christ — Missions dédiées au service [Te mau ture misiōnare nō te mau pipi a Iesu Mesia—Misiōni tōro’a tāvini]).
24.7.4
Te mau misiōnare tōro’a tāvini i ni’a i te mau pi’ira’a pāroita ’aore rā titi
E nehenehe te ’episekōpo ’aore rā te peresideni titi e hōro’a i te mau pi’ira’a pāroita ’aore rā titi i te mau misiōnare tōro’a tāvini mai te mea ’aita te mau pi’ira’a e ha’afifi i tā rātou tonora’a misiōnare, ’aore rā te tārena misiōnare. Nō te mau misiōnare taure’are’a tōro’a tāvini, e fa’aau teie feiā fa’atere ’e te ti’a fa’atere nō te misiōni tōro’a tāvini.
24.7.5
Te fa’aotira’a i te hō’ē misiōni tōro’a tāvini
E ’āpo’o ’āmui te peresideni titi, te ti’a fa’atere nō te misiōni tōro’a tāvini (nō te mau misiōnare taure’are’a), ’e te misiōnare tōro’a tāvini, nō te fa’aoti i te taime e fa’aoti ai te misiōnare i tāna tāvinira’a.
E’ita te misiōni tōro’a tāvini nā te mau misiōnare taure’are’a e hau atu i te 24 ’āva’e te maoro nō te mau tāne. E’ita teie mau misiōni e hau atu i te 18 ’āva’e te maoro nō te mau vahine.
E nehenehe te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini e fa’aroa i tā rātou tāvinira’a i te hō’ē tai’o mahana tei fāri’ihia e te peresideni titi ’e te misiōnare.
24.8
I muri a’e i te tāvinira’a misiōnare
24.8.1
Parau fa’ati’a nō te hiero
24.8.1.1
Te mau misiōnare taure’are’a e tāvini i te ātea o te ’utuāfare
Nō te mau arata’ira’a nō ni’a i te parau fa’ati’a nō te hiero nō te mau misiōnare taure’are’a e ho’i ra i te fare, hi’o 26.5.3.
24.8.1.2
Te mau misiōnare ta’ata pa’ari e tāvini i te ātea o te ’utuāfare
E nehenehe te peresideni misiōni e fa’atere i te hō’ē uiuira’a parau fa’ati’a nō te hiero mai te mea e tītauhia. Mai te mea e mea ti’a mā te misiōnare, e hōro’a te peresideni misiōni i te hō’ē parau fa’ati’a ’āpī, ’o tē hope e piti matahiti i muri mai.
24.8.1.3
Te mau misiōnare tōro’a tāvini
’Ia fa’anaho te mau misiōnare tōro’a tāvini ’e te feiā fa’atere i reira i te uiuira’a nō te fa’a’āpī i te parau fa’ati’a nō te hiero (hi’o 26.3.1).
24.8.2
Te uiuira’a ha’amāuruurura’a misiōnare
E ha’amāuruuru te peresideni titi i te mau misiōnare ma te fa’atere i te hō’ē uiuira’a ha’amāuruurura’a. E nehenehe te hō’ē o tōna nā tauturu e ha’amāuruuru i te mau misiōnare ta’ata pa’ari tōro’a tāvini. I roto i te mata’eina’a, i te rahira’a taime, nā te peresideni misiōni ’aore rā te hō’ē tauturu tei fa’auehia e ha’amāuruuru i te mau misiōnare. Nō te mau fa’anahora’a ta’a ’ē, hi’o 6.3.
E nehenehe te mau arata’ira’a uiuira’a i muri nei e tauturu.
-
Ha’apoupou ia rātou nō te tāvinira’a i te hō’ē misiōni.
-
Ani ia rātou ’ia fa’a’ite mai i te mau ’ohipa i tupu i roto i te misiōni.
-
Fa’aitoito ia rātou ’ia tāmau noa ’ei pipi nā Iesu Mesia nō te orara’a tā’āto’a.
-
A’o ia rātou ’ia patu i ni’a i te mau peu maitata’i tā rātou i fa’atupu ’ei misiōnare.
-
Fa’aitoito ia rātou ’ia pe’e i te Vārua i te mau mahana ato’a ’e ’ia ora i te orara’a tura.
-
Fa’aitoito ia rātou ’ia feruri ’e ’ia fa’aineine nō te ananahi, mai te ha’api’ira’a ’e te ’ohipa, nō te mau misiōnare taure’are’a. Tauturu ia rātou ’ia ha’amau i te mau fā, ’e te mau fa’anahora’a mai te mea e tītauhia. Hi’o ’e te mau misiōnare i te haerera’a i mua i ni’a ia Mon plan [Tā’u fa’anahora’a].
-
’Eiaha e fafau i te mau ha’amaita’ira’a ta’a ’ē ’ei utu’a maita’i nō te tāvinira’a misiōnare.
-
Fa’aitoito ia rātou ’ia ora ti’a mā noa nō te hō’ē parau fa’ati’a nō te hiero.
24.8.3
Te mau parau fa’a’ite misiōnare ’e te paraparaura’a i roto i te purera’a ’ōro’a
E ani te mau peresideni titi ’e mata’eina’a i te mau misiōnare tei ha’amāuruuruhia a’enei ’ia fa’a’ite mai i tā rātou tāvinira’a i roto i te hō’ē rurura’a ’āpo’ora’a teitei ’aore te hō’ē rurura’a ’āpo’ora’a mata’eina’a. Te mau misiōnare tōro’a tāvinia ato’a ïa. E nehenehe ato’a te mau ’episekōpo e ani i te mau misiōnare tei ha’amāuruuruhia a’enei ’ia fa’a’ite mai i tāna parau fa’a’ite i roto i te hō’ē rurura’a ’āpo’ora’a pāroita.
Mai te mea nō te ātea ’aore rā nō te tahi atu huru vaira’a, e nehenehe te mau misiōnare tei ha’amāuruuruhia a’enei e hōro’a mai i tā rātou parau fa’a’ite ma te fa’a’ohipa i te rāve’a ’āpī ’e ’aore rā, i roto ana’e i te hō’ē rurura’a ’āpo’ora’a pāroita.
E tārena te ’episekōpora’a i te hō’ē taime nō te mau misiōnare tei ha’amāuruuruhia a’enei, nō te paraparau i roto i te hō’ē purera’a ’ōro’a. Te mau misiōnare tōro’a tāvini ato’a ïa. E purera’a ’ōro’a mai tei mātauhia. E hi’o te ’episekōpora’a ē, e pe’ehia te mau parau tumu i fa’ata’ahia i roto i te 24.5.2.
E nehenehe te mau misiōnare tei ha’amāuruuruhia a’enei e paraparau i roto i te purera’a ’ōro’a nō te tahi atu mau pāroita, mai tei anihia e te hō’ē melo o te peresidenira’a titi ’aore rā mata’eina’a. E nehenehe ato’a rātou e anihia e te hō’ē melo nō te ’āpo’ora’a teitei ’aore rā nō te ’āpo’ora’a mata’eina’a.
24.8.4
Te mau pi’ira’a
E hōro’a ’oi’oi te feiā fa’atere i te mau fa’auera’a aupurura’a ’e te mau pi’ira’a i te mau misiōnare tei ha’amāuruuruhia a’enei. ’O te riro-ato’a-ra’a ’ei rave ’ohipa ’ōro’a i te hiero, mai te mea e tano (hi’o 25.5).
24.9
Te mau mātēria tauturu nō te mau pu’e parau misiōnare ’e te tāvinira’a misiōnare
24.9.1
Te mau buka ’e te mau parau
-
’Ia Poro Haere i Tā’u nei ’Evanelia : E arata’i nō te ’ohipa misiōnare
-
Règles missionnaires pour les disciples de Jésus-Christ — Missions dédiées au service [Te mau ture misiōnare nō te mau pipi a Iesu Mesia—Misiōni tōro’a tāvini]
-
L’adaptation à la vie missionnaire [Fa’atanora’a i te orara’a misiōnare]
-
S’adapter à la vie de missionnaire des services de l’Église : Livret de référence [Fa’atanora’a i roto i te tāvinira’a misiōnare : Buka iti]
-
Mon plan : Guide pour le missionnaire à son retour de mission et pour son mentor [Tā’u fa’anahora’a : E arata’i nō te misiōnare i ho’i mai nā te misōni ’e te a’o]
24.9.2
Te mau tahua natirara
-
MissionaryRecommendations.ChurchofJesusChrist.org a (e roa’a noa i te feiā fa’atere i reira iho ’e i te feiā e tano ’ei misiōnare i reira iho)
24.9.3
Parau ha’amāramaramara’a nō te Tuha’a fa’atere misiōnare
-
Niuniu : 1-801-240-2222 ’aore rā 1-800-453-3860, rēni 2-2222