23.

Împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc

23.0

Introducere

Invitarea tuturor să primească Evanghelia face parte din lucrarea lui Dumnezeu de salvare și exaltare (vedeți 1.2 din acest manual; Matei 28:19-20). Aceasta include:

• participarea la munca misionară și slujirea în calitate de misionari;

• ajutarea membrilor noi ai Bisericii și a celor care se întorc să progreseze de-a lungul cărării legămintelor.

23.1

Împărtășim Evanghelia

Isus Hristos ne iubește. El ne împărtășește Evanghelia Sa și îi invită pe toți să vină la El. Și noi putem face la fel.

23.1.1

Iubim

Noi, toți, suntem copii ai Tatălui Ceresc care îi iubește pe copiii Săi în mod perfect. El oferă tuturor ocazia de a fi plini de dragostea Sa prin Isus Hristos și Evanghelia Sa (vedeți Ioan 3:16; 2 Nefi 26:24-28; Alma 26:37; Articolele de credință 1:3).

Un mod de a ne arăta dragostea față de Dumnezeu este acela de a-i iubi pe copiii Săi și de a le sluji așa cum a făcut Isus Hristos (vedeți Matei 22:36-39; 25:40). Această dragoste ne inspiră să-i contactăm pe cei din jurul nostru și să ajutăm oameni din toate mediile, culturile și credințele (vedeți Faptele apostolilor 10:34; 2 Nefi 26:33; Iacov 2:17). Ne rugăm să avem ocazii de a împărtăși altora Evanghelia și căutăm astfel de ocazii (vedeți Alma 6:6; 8:10).

23.1.2

Împărtășim

Deoarece Îl iubim pe Dumnezeu și îi iubim pe copiii Săi, dorim, în mod firesc, să împărtășim binecuvântările pe care El ni le-a dat (vedeți Ioan 13:34-35) și să ajutăm la adunarea lui Israel. Căutăm să ajutăm oamenii să simtă bucuria pe care o simțim noi (vedeți Alma 36:24). În calitate de ucenici ai lui Isus Hristos, noi ținem sus lumina Sa (vedeți 3 Nefi 18:24-25). Vorbim deschis despre Salvator și influența Sa în viața noastră (vedeți Doctrină și legăminte 60:2).

Împărtășim dragoste, adevăruri ale Evangheliei, timp, experiențe și programe ale Bisericii pentru a-i binecuvânta pe copiii lui Dumnezeu și a-i ajuta să se apropie de Salvator. Împărtășim aceste lucruri în moduri normale și firești, în cadrul interacțiunilor personale, online și de alt gen.

Episcopiile și țărușii pot crea ocazii firești ca membrii să împărtășească Evanghelia altora. Un mod de a face acest lucru este de a găzdui evenimente și activități. Pentru mai multe informații, vedeți „Share Ward Activities (Împărtășiți activități ale episcopiei)” în Biblioteca Evangheliei.

Conducătorii la nivel de episcopie și cei la nivel de țăruș se sfătuiesc împreună pentru a identifica 1) nevoile comunității locale și 2) resursele Bisericii care pot fi împărtășite pentru a ajuta la împlinirea acelor nevoi. Pentru mai multe informații, vedeți „Share Church Resources (Împărtășiți resurse ale Bisericii)” în Biblioteca Evangheliei.

23.1.3

Invităm

Salvatorul îi invită pe toți să primească Evanghelia Sa și să se pregătească pentru viața eternă (vedeți Alma 5:33-34). În calitate de ucenici ai Săi, urmăm exemplul Său invitându-i pe toți: „Veniți la Hristos și perfecționați-vă [în] El” (Moroni 10:32).

Ne rugăm pentru a primi inspirație și îndrumare în ceea ce privește modul de a-i invita pe alții:

• să vină și să vadă binecuvântările disponibile prin Isus Hristos, Evanghelia Sa și Biserica Sa (vedeți Ioan 1:37-39, 45-46);

• să vină și să slujească oamenilor aflați la nevoie;

• să vină și să aparțină de Biserica restaurată a lui Isus Hristos.

Adesea, invitarea înseamnă, pur și simplu, includerea membrilor familiei noastre, prietenilor și apropiaților noștri în ceea ce facem deja. De exemplu, ținând cont de nevoile și interesele lor puteți invita oameni la:

• adunări de împărtășanie și alte adunări de duminica. Una dintre cele mai valoroase experiențe pe care le putem oferi altora este să participăm împreună cu ei la adunarea de împărtășanie și să-i ajutăm să trăiască o experiență spirituală în cadrul căreia să se simtă bineveniți (vedeți 3 Nefi 18:22-23);

• evenimente speciale ale Bisericii, cum ar fi binecuvântarea copiilor sau botezurile;

• activități la nivel de episcopie și de țăruș, inclusiv activități ale Societății Primare și ale tinerilor [vedeți „Share Ward Activities (Împărtășiți activități ale episcopiei)” în Biblioteca Evangheliei];

• activități în căminele noastre;

• programe ale Bisericii, cum ar fi seminarul, institutul, istoria familiei, clasele pentru bizuirea pe forțele proprii și proiectele JustServe.org (acolo unde sunt disponibile);

• lecții cu misionarii.

Pentru mai multe idei și resurse, vedeți:

• share.ChurchofJesusChrist.org;

• „Împărtășirea Evangheliei” din Biblioteca Evangheliei;

• secțiunea „Uniți-vă cu membrii” din capitolul 9 din Predicați Evanghelia Mea: îndrumar pentru împărtășirea Evangheliei lui Isus Hristos.

Pe măsură ce iubim, împărtășim și invităm așa cum a făcut Hristos, Dumnezeu va pune ocazii în calea noastră (vedeți Doctrină și legăminte 11:3-5, 8). Orice efort de a trăi potrivit principiilor iubirii, împărtășirii și invitării este pozitiv, indiferent dacă o persoană se întâlnește sau nu cu misionarii sau se alătură sau nu Bisericii.

Principiile iubirii, împărtășirii și invitării sunt valabile și pentru întărirea membrilor noi și a celor care se întorc.

23.2

Întărim membrii noi

Faptul de a se alătura Bisericii este, pentru mulți, atât ceva minunat, cât și o provocare. Aduce cu sine mari binecuvântări, dar necesită, de asemenea, adaptarea la noi crezuri, noi obiceiuri și noi relații (vedeți 1 Tesaloniceni 1:6).

Fiecare membru nou are nevoie de prietenie, ocazii de a sluji și hrănire spirituală. În calitate de membri ai Bisericii, le oferim membrilor noi dragostea și sprijinul nostru (vedeți Mosia 18:8-10). Îi ajutăm să aibă un sentiment de apartenență la Biserică. Îi ajutăm să progreseze de-a lungul cărării legămintelor (vedeți 23.4.1) și să devină mai profund „convertiți [la] Domnul” (vedeți Alma 23:6). Îi ajutăm să fie „hrăniți de cuvântul cel bun al lui Dumnezeu, pentru ca să-i păstreze pe ei pe calea cea bună… sprijinindu-se numai pe meritele lui Hristos” (Moroni 6:4).

Putem, de asemenea, să ajutăm membrii noi:

• să învețe și să trăiască bucuria de a fi ucenici ai lui Isus Hristos;

• să învețe cum să recunoască îndemnurile Spiritului;

• să-și formeze obiceiul de a se ruga și de a studia din scripturi în privat și împreună cu familia;

• să împărtășească Evanghelia membrilor familiei și prietenilor lor;

• să găsească nume ale strămoșilor și să se pregătească pentru a primi rânduieli din templu pentru ei (vedeți 25.4);

• să progreseze îndeplinind însărcinări în cadrul Bisericii și participând la celelalte numeroase ocazii oferite de Biserică.

23.3

Întărim membrii care se întorc

Unii membri aleg să nu mai participe la Biserică. „[Unora ca aceștia]”, a spus Salvatorul, „trebuie să continuați voi să [le] slujiți; căci voi nu știți dacă ei nu se vor întoarce și se vor pocăi și vor veni la Mine cu toată inima, iar Eu îi voi tămădui; iar voi să fiți mijlocul prin care salvarea să le fie adusă lor” (3 Nefi 18:32). Aceste cuvinte sunt valabile pentru toți cei care, din orice motiv, au nevoie de păstorire continuă.

Este foarte probabil ca membrii care nu participă pe deplin să se întoarcă dacă au relații puternice cu membrii Bisericii. Dragostea și sprijinul nostru îi pot ajuta să biruiască încercările. Asemenea membrilor noi, ei au nevoie de prietenie, ocazii de a sluji și hrănire spirituală. Înțelegerea circumstanțelor și încercărilor lor ne poate ajuta să păstorim cu sensibilitate și dragoste.

23.4

Desfășurăm adunări de coordonare a muncii misionare săptămânale

În fiecare săptămână, sunt desfășurate scurte adunări neprotocolare pentru a se coordona eforturile privind împărtășirea Evangheliei. Scopul acestor adunări este de a-i ajuta pe cei cărora li se propovăduiește, pe membrii noi și pe membrii care se întorc să facă legăminte și să le țină. Dacă este chemat un conducător al muncii misionare la nivel de episcopie, el conduce aceste adunări. Altfel, conduce membrul președinției cvorumului vârstnicilor care îndeplinește rolul de conducător al muncii misionare la nivel de episcopie.

Printre alții care sunt invitați se numără:

• membri desemnați din președinția Societății de Alinare, din cea a cvorumului vârstnicilor și din cea a Societății Primare;

• misionarii episcopiei;

• un asistent din cvorumul preoților (sau președintele cvorumului învățătorilor ori cel al cvorumului diaconilor, dacă nu sunt preoți în episcopie);

• o membră a președinției clasei cu cele mai în vârstă tinere fete din cadrul Tinerelor Fete;

• misionarii cu timp deplin.

Adunările de coordonare a muncii misionare săptămânale se concentrează asupra nevoilor persoanelor. Ordinea de zi include, de obicei, următoarele:

• cum să fie sprijiniți cei cărora le propovăduiesc misionarii;

• cum să fie ajutați cei care au fost botezați recent;

• cum să fie ajutate familiile în care nu toți sunt membri și membrii care se întorc;

• cum să fie găsiți mai mulți oameni cărora să li se predea.

Raportul Progresul pe cărarea legămintelor, sugestiile din secțiunea „Adunările de coordonare săptămânale” din capitolul 13 din Predicați Evanghelia Mea și întrebările de mai jos pot ajuta la îndrumarea planurilor săptămânale.

• Cum putem ajuta persoanele să participe la adunările Bisericii, să trăiască o experiență înălțătoare și să clădească prietenii?

• Cum putem sprijini planul episcopiei privind împărtășirea Evangheliei?

• Cum poate ajuta consiliul episcopiei și cine va coordona cu membrii acestuia?

Aceste adunări pot fi desfășurate în persoană sau de la distanță. Coordonarea se poate face, de asemenea, în alte moduri, inclusiv apeluri telefonice sau mesaje text de grup.

Străduiți-vă să urmați principiile acțiunii și responsabilității din 4.4.5. O persoană din cadrul adunării poate fi desemnată să consemneze și să reamintească grupului acțiunile planificate.

Ramurile mici pot alege să-și desfășoare coordonarea săptămânală în cadrul consiliului ramurii.

Vedeți un model de agendă a adunării și alte exemple de coordonare în „Ideas for Weekly Missionary Coordination (Idei pentru coordonarea muncii misionare săptămânală)” în Biblioteca Evangheliei.

23.4.1

Cărarea mea a legămintelor și raportul Progresul pe cărarea legămintelor

Resursele de mai jos pot ajuta la îndrumarea discuțiilor din timpul adunărilor de coordonare a muncii misionare săptămânale.

• Cărarea mea a legămintelor. Această resursă ajută membrii noi și pe cei care se întorc să progreseze de-a lungul cărării legămintelor în primele 12-24 de luni de la botez sau după ce se întorc pentru a fi părtași la Evanghelie. Cărarea mea a legămintelor este disponibilă în Biblioteca Evangheliei.

• Raportul Progresul pe cărarea legămintelor. Conducătorii episcopiilor folosesc această resursă pentru a consemna și a vedea progresul membrilor noi și al celor care se întorc și al persoanelor cărora le predau misionarii. Progresul pe cărarea legămintelor poate fi văzut și actualizat de conducătorii episcopiei prin aplicația Instrumente pentru membri și Resursele conducătorului și ale funcționarului (LCR). Misionarii cu timp deplin accesează și actualizează Progresul pe cărarea legămintelor prin aplicația Preach My Gospel (Predicați Evanghelia Mea).

23.5

Conducătorii la nivel de țăruș

23.5.1

Președinția țărușului

Președintele de țăruș deține cheile, în cadrul țărușului, pentru împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc. El și consilierii săi oferă îndrumare generală în legătură cu aceste eforturi. El se asigură că se discută, cu regularitate, despre această lucrare în cadrul adunărilor țărușului.

De regulă, lunar, președintele de țăruș se întâlnește cu președintele de misiune pentru a coordona eforturile între conducătorii la nivel de țăruș și cei la nivel de episcopie și misionarii cu timp deplin. Printre alții care ar putea participa se numără:

• consilierii din președinția țărușului și cei din cea a misiunii;

• înalții consilieri desemnați;

• președinta Societății de Alinare la nivel de țăruș;

• misionarii desemnați de președintele de misiune.

23.5.2

Comitetul de conducere pentru adulți la nivel de țăruș

Din comitetul de conducere pentru adulți la nivel de țăruș fac parte:

• președinția țărușului;

• președinția Societății de Alinare la nivel de țăruș;

• înalții consilieri desemnați să lucreze cu cvorumurile vârstnicilor.

Acești conducători instruiesc și sprijină președinția cvorumului vârstnicilor și pe cea a Societății de Alinare la nivel de episcopie în eforturile lor de a împărtăși Evanghelia și a întări membrii noi și pe cei care se întorc (vedeți 23.6.2). Instruirea poate avea loc în cadrul unui grup sau individual. Conducătorii muncii misionare la nivel de episcopie pot fi invitați să participe la această instruire.

Pentru mai multe informații despre adunările acestui comitet, vedeți 29.3.8.

23.5.3

Înalții consilieri

Președinția țărușului poate desemna înalți consilieri să instruiască și să sprijine președințiile cvorumurilor vârstnicilor și conducătorii muncii misionare la nivel de episcopie. Unul sau mai mulți înalți consilieri pot fi desemnați să conducă aceste eforturi. Totuși, toți înalții consilieri au aceste responsabilități în cadrul episcopiilor și cvorumurilor cărora le sunt desemnați.

23.5.4

Președinția Societății de Alinare la nivel de țăruș

Sub îndrumarea președintelui de țăruș, președinția Societății de Alinare la nivel de țăruș instruiește și sprijină președințiile Societății de Alinare la nivel de episcopie în responsabilitățile lor privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc.

23.6

Conducătorii la nivel de episcopie

23.6.1

Episcopatul

Episcopatul se coordonează cu președinția cvorumului vârstnicilor și cu cea a Societății de Alinare pe măsură ce conduc eforturile episcopiei privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc. Acești conducători se sfătuiesc împreună cu regularitate.

Episcopatul se asigură că aceste eforturi sunt discutate și coordonate în cadrul adunărilor consiliului episcopiei și ale consiliului tinerilor la nivel de episcopie. De asemenea, episcopatul verifică și aprobă planul episcopiei privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc (vedeți 23.6.6).

Episcopatul se consultă cu președintele de țăruș pentru a stabili dacă să cheme sau nu un conducător al muncii misionare la nivel de episcopie (pentru mai multe informații, vedeți 23.6.3).

Episcopul intervievează membrii noi care au vârsta necesară pentru o recomandare pentru templu pentru a înfăptui botezuri și confirmări prin înlocuitor (vedeți 26.5.1). El intervievează, de asemenea, frații care au vârsta corespunzătoare pentru a primi Preoția aaronică (vedeți 38.2.9.1). El poate realiza ambele scopuri în cadrul aceluiași interviu. El desfășoară, de regulă, acest interviu în interval de o săptămână de la confirmarea membrului. Episcopul sau președintele de ramură își poate desemna unul dintre consilieri să desfășoare acest interviu. După aceea, episcopul se poate oferi să folosească Asistență nume ale membrilor familiei pentru a ajuta noul membru să tipărească numele unui membru al familiei decedat pentru care noul membru poate înfăptui rânduieli în templu (vedeți „Asistență nume ale membrilor familiei” din 25.4.1).

Episcopatul se coordonează cu alți conducători pentru a se asigura că membrii noi și cei care se întorc au ocazii de a sluji. Astfel de ocazii pot ajuta acești membri să progreseze spiritual și să simtă puterea Domnului în viața lor. Slujirea poate, de asemenea, să ajute membrii să simtă bucurie și să clădească relații strânse cu alții din episcopie.

Ocaziile de slujire trebuie să se bazeze pe nevoile și capacitatea membrului. În unele cazuri, o chemare este potrivită. În altele, o desemnare mai puțin oficială este cea mai bună.

23.6.2

Președinția cvorumului vârstnicilor și cea a Societății de Alinare

Președinția cvorumului vârstnicilor și cea a Societății de Alinare conduc eforturile de zi cu zi ale episcopiei de a împărtăși Evanghelia și a întări membrii noi și pe cei care se întorc (vedeți 8.2.3 și 9.2.3). Președinția cvorumului vârstnicilor conduce aceste eforturi în cazul membrilor cvorumului vârstnicilor. Președinția Societății de Alinare conduce eforturile în cazul membrelor Societății de Alinare. Ele lucrează împreună pentru a conduce aceste eforturi alături de consiliul episcopiei, sub coordonarea episcopului.

Acești conducători și aceste conducătoare au responsabilitățile de mai jos:

• ajută în a inspira membrii să-i iubească pe copiii lui Dumnezeu, să împărtășească Evanghelia și să-i invite pe alții să primească binecuvântările Salvatorului (vedeți 23.1);

• se sfătuiesc cu membrii cvorumului sau membrele Societății de Alinare despre cum să împărtășească Evanghelia. Discută cum să găsească oameni cărora să le propovăduiască misionarii și cum să vină în sprijinul oamenilor cărora li se propovăduiește. Se sfătuiesc împreună despre nevoile membrilor noi și ale celor care se întorc și despre cum să ofere sprijin;

• desemnează frați și surori care păstoresc membrilor noi și celor care se întorc (vedeți 21.2.1). Frați și surori care păstoresc pot fi, de asemenea, desemnați oamenilor cărora le propovăduiesc misionarii (acest lucru se face în coordonare cu misionarii). Dacă este posibil, conducătorii desemnează membri care au sau care pot dezvolta prietenii strânse cu aceste persoane. Conducătorii și conducătoarele încurajează frații și surorile care păstoresc să ofere dragoste și sprijin asemănătoare celor ale lui Hristos;

• oferă membrilor noi și celor care se întorc ocazii de a sluji în calitate de surori sau frați care păstoresc. Pentru mai multe informații despre păstorire, vedeți capitolul 21;

• ajută consiliul episcopiei să elaboreze un plan privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc (vedeți 23.6.6);

• conduc lucrarea conducătorului muncii misionare la nivel de episcopie. Dacă nu este chemat un astfel de conducător, un membru al președinției cvorumului vârstnicilor îndeplinește acest rol (vedeți 23.6.3).

Președintele cvorumului vârstnicilor și președinta Societății de Alinare desemnează fiecare câte un membru al președinției, respectiv o membră a președinției, care să ajute la conducerea acestor eforturi. Acești doi membri ai președințiilor lucrează împreună. Ei participă la adunări de coordonare săptămânale (vedeți 23.4).

23.6.3

Conducătorul muncii misionare la nivel de episcopie

Episcopatul se consultă cu președintele de țăruș pentru a stabili dacă să cheme sau nu un conducător al muncii misionare la nivel de episcopie. Dacă ei hotărăsc să ofere această chemare, episcopatul se consultă cu președintele cvorumului vârstnicilor și cu președinta Societății de Alinare pentru a stabili pe cine să cheme.

Conducătorul muncii misionare la nivel de episcopie trebuie să fie un deținător al Preoției lui Melhisedec. Dacă nu este chemat un conducător al muncii misionare la nivel de episcopie, un membru al președinției cvorumului vârstnicilor îndeplinește acest rol.

Conducătorul muncii misionare la nivel de episcopie sprijină președinția cvorumului vârstnicilor și președinția Societății de Alinare în responsabilitățile lor privind munca misionară. El are, de asemenea, următoarele responsabilități:

• coordonează lucrarea membrilor și conducătorilor episcopiei, misionarilor episcopiei și misionarilor cu timp deplin. Aceasta poate include coordonarea eforturile de propovăduire, ceremoniilor de botez și eforturilor de a întări membrii noi. Poate include, de asemenea, planificarea de moduri de a ajuta membrii episcopiei să împărtășească Evanghelia;

• conduce adunări de coordonare săptămânale (vedeți 23.4);

• când este invitat, participă la adunările consiliului episcopiei;

• ajută consiliul episcopiei să elaboreze și să implementeze planul episcopiei privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc (vedeți 23.6.6);

• caută ocazii de a ajuta misionarii cu timp deplin să-și îndeplinească scopul împărtășind Evanghelia și clădind relații cu membrii. Acolo unde este aprobat acest lucru, aceasta poate include faptul de a lua masa cu membrii (de preferat cu familii în care există membri și cu membri noi și membri care se întorc, când este posibil; vedeți 24.6.2.3);

• lucrează alături de conducătorul și consultanții pentru munca din templu și de întocmire a istoriei familiei la nivel de episcopie pentru a-i ajuta pe cei care învață Evanghelia, pe membrii noi și pe membrii care se întorc să participe la eforturile privind munca din templu și de întocmire a istoriei familiei.

23.6.4

Misionarii episcopiei

Misionarii episcopiei ajută membrii episcopiei să trăiască bucuria împărtășirii Evangheliei, așa cum este descris în 23.1. Ei slujesc sub îndrumarea conducătorului muncii misionare la nivel de episcopie sau a membrului din președinția cvorumului vârstnicilor care îndeplinește acest rol. Președintele cvorumului vârstnicilor și președinta Societății de Alinare pot sugera membri care ar putea sluji în această chemare.

Misionarii episcopiei propovăduiesc, prin cuvânt și exemplu, cum să-i iubim pe ceilalți, își împărtășesc credința și îi invită pe alții să primească binecuvântările Evangheliei. Ei ajută, de asemenea, membrii episcopiei să păstorească membrii noi și pe cei care se întorc.

Misionarii episcopiei participă la adunări de coordonare săptămânale (vedeți 23.4).

23.6.5

Consiliul episcopiei și consiliul tinerilor la nivel de episcopie

Împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc trebuie discutate, cu regularitate, în cadrul adunărilor consiliului episcopiei. Episcopul poate ruga conducătorul muncii misionare la nivel de episcopie (sau membrul președinției cvorumului vârstnicilor care îndeplinește acest rol), președintele cvorumului vârstnicilor sau președinta Societății de Alinare să conducă aceste discuții (vedeți 23.4).

Membrii consiliului pot discuta despre planul episcopiei privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc. Ei coordonează însărcinările între organizații.

Resurse precum Cărarea mea a legămintelor și raportul Progresul pe cărarea legămintelor pot ajuta în cadrul acestor discuții (vedeți 23.4.1).

Pentru mai multe informații despre consiliul episcopiei, vedeți 29.2.5.

Consiliul tinerilor la nivel de episcopie acordă atenție specială tinerilor care sunt:

• membri noi sau care se întorc;

• din familii în care nu toți sunt membri ai Bisericii;

• învățați de misionari;

• prieteni de alte religii sau crezuri.

23.6.6

Planul episcopiei privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc

Fiecare episcopie ar trebui să aibă un plan simplu privind împărtășirea Evangheliei și întărirea membrilor noi și a celor care se întorc. Acest plan poate ajuta la îndrumarea adunărilor, slujirii și activităților. Poate include planuri și idei pentru:

• a-i ajuta pe toți să se simtă bineveniți la adunările și activitățile episcopiei;

• a ajuta membrii să trăiască bucuria împărtășirii Evangheliei;

• a sprijini oamenii cărora le propovăduiesc misionarii;

• a ajuta membrii noi și pe cei care se întorc să progreseze spiritual.

Președintele cvorumului vârstnicilor și președinta Societății de Alinare ajută consiliul episcopiei să elaboreze planul. Conducătorul muncii misionare la nivel de episcopie ajută și el. Episcopul îl trece în revistă și îl aprobă.

Membrii consiliului episcopiei preiau inițiativa cu privire la implementarea planului. Ei raportează despre progres în cadrul adunărilor consiliului episcopiei. De asemenea, ei actualizează planul, după cum este nevoie.