Noi suntem martori: Cei Doisprezece Apostoli astăzi

iulie 2019

Noi suntem martori: Cei Doisprezece Apostoli astăzi

Sarah Jane Weaver și Jason Swensen

Church News

Apostolii de astăzi își împărtășesc gândurile despre chemarea sacră pe care o îndeplinesc.

Imagine

members of the Quorum of the Twelve Apostles

Fotografie de Busath Photography

În cei 189 de ani care au trecut de la organizarea Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, 102 bărbați au fost chemați să slujească în calitate de membri ai Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. Cu toate că, de atunci, Domnul a îndrumat multe schimbări în cadrul Bisericii, îndatoririle de bază ale unui apostol rămân aceleași.

Din biroul dânsului de lângă Piața Templului, președintele M. Russell Ballard, președintele în exercițiu al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, a vorbit despre responsabilitatea spirituală atribuită apostolilor de a depune mărturie despre Salvator în întreaga lume, despre legătura specială pe care apostolii o au cu misionarii și despre câteva concepții greșite, des întâlnite, despre a fi „apostol, văzător și revelator”. Când a fost întrebat dacă ar fi alți membri ai Cvorumului celor Doisprezece Apostoli pe care i-ar recomanda să vorbească, în acest articol, despre chemarea sacră a dânșilor, președintele Ballard a răspuns repede: „Da. Pe toți”.

Să fie în armonie

Apostolii de astăzi se confruntă cu încercări mari. Dânșii slujesc congregațiilor din lumea întreagă care sunt încercate prin agitație politică, despărțirea familiilor, presiuni neîncetate cauzate de rețelele de socializare și nesiguranță economică. Este important ca apostolii să înțeleagă încercările și circumstanțele cu care se confruntă membrii.

În calitate de conducători ai Bisericii, apostolii trebuie să cunoască oamenii și circumstanțele lor pentru a putea să-i slujească mai bine.

„Trebuie să învățăm despre lucrurile care influențează viața oamenilor”, a spus vârstnicul Ulisses Soares. „Apostolii trebuie, în mod continuu, să învețe, să se informeze și să primească inspirație și revelație”.

Oricât de important este să înțeleagă cu ce se confruntă membrii, este chiar și mai important ca apostolii să asculte cu atenție glasul îndrumător al lui Dumnezeu și să fie în armonie cu voia Domnului, a spus președintele Ballard. „Aceasta este Biserica Domnului și încercarea noastră majoră este să fim siguri că suntem în armonie cu modul în care El dorește să lucrăm în împărăția Sa aici, pe pământ”, a spus președintele Ballard.

Martori speciali

Pe măsură ce fiecare apostol vorbește despre chemarea sa, devine repede evident faptul că nu problemele administrative sunt cea mai importantă preocupare a dânșilor. Responsabilitatea principală a dânșilor este exact aceeași care a fost întotdeauna – trebuie să fie „martori speciali ai numelui lui Hristos în toată lumea” (Doctrină și legăminte 107:23).

Ultima îndrumare a Salvatorului oferită apostolilor Săi (vedeți Matei 28:19-20) a fost să se ducă și „să propovăduiască, să boteze și să stabilească și întărească Biserica Sa”, a spus președintele Ballard.

Astăzi, responsabilitatea apostolilor nu s-a schimbat. „Lucrul cel mai important este că, tot timpul, suntem martori ai realității vii a Domnului Isus Hristos”, a spus vârstnicul David A. Bednar. „Noi nu suntem administratori; noi suntem propovăduitori ai Evangheliei lui Isus Hristos”.

Apostolii sunt însărcinați „să fie martori care călătoresc”, care se duc în „toată lumea”, a spus vârstnicul Jeffrey R. Holland. „Noi dorim ca și cele mai îndepărtate unități ale acestei Biserici, vorbind din punct de vedere geografic, să simtă că este o legătură strânsă între ele și profetul Domnului”, a spus dânsul. „Deseori se spune: «Biserica face ca lumea să fie mică». În cazul legăturilor apostolice, sperăm că este întotdeauna așa.”

Imagine

Christ appearing to His Apostles

Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile, de Harry Anderson

Să ajungă la fiecare țăruș

Vârstnicul Quentin L. Cook a explicat că, pe parcursul unei perioade de patru ani, fiecare țăruș și episcopie, district și ramură din Biserică are un membru dintre Cei Doisprezece care vine și se întâlnește cu respectivii conducători – și îi instruiește în privința priorităților profetice.

„Conferințele conducătorilor ne-au permis să ne îndeplinim responsabilitatea doctrinară de a «clădi Biserica și a avea grijă de toate treburile acesteia în toate națiunile» [Doctrină și legăminte 107:34] sub îndrumarea Primei Președinții”, a spus dânsul.

În mod colectiv, experiențele puternice și instructive ale membrilor Cvorumului celor Doisprezece Apostoli îi ajută pe acești conducători locali în timp ce iau hotărâri importante pentru a încuraja și sprijini membrii în încercările lor, a spus vârstnicul Bednar.

„Când mergem în diferite locuri, simțim bunătatea membrilor”, a spus vârstnicul Gerrit W. Gong. „Aflăm despre diferite experiențe și învățăm lucruri care ne ajută să înțelegem, când ne sfătuim împreună în cvorum, ce se întâmplă în diferite părți ale lumii și în diferite grupuri din cadrul Bisericii.”

Faptul de a călători pentru a participa la conferințele conducătorilor „ne oferă ocazia să interacționăm cu oameni buni, minunați”, a spus vârstnicul Cook. „Mergem acasă la ei și avem posibilitatea să le slujim… Faptul că le slujim sfinților ne impresionează în mod profund. Facem acest lucru cu îndrumarea Duhului Sfânt și a Salvatorului și cu ajutorul cunoașterii învățate prin experiență, cunoaștere prea sacră, uneori, pentru a fi împărtășită”, a spus dânsul.

Să slujească fiecăruia

În cei 43 de ani de slujire în calitate de autoritate generală și, acum, în al patrulea deceniu de slujire în cadrul Cvorumului celor Doisprezece Apostoli, îndatoririle președintelui Ballard l-au dus în majoritatea țărilor lumii, permițându-i să le slujească îndeaproape unor nenumărați membri și misionari. Milioane de oameni au ascultat cuvântările sale rostite în cadrul conferințelor generale sau adunărilor de devoțiune. Dar, în timp ce dânsul are o responsabilitate globală, Duhul Sfânt îi permite să stabilească o legătură cu persoane individuale și să le binecuvânteze. Acest aparent paradox este calea Salvatorului, a spus dânsul. „Uneori, primesc scrisori de la oameni care spun: «Eram la o adunare și dumneavoastră ați spus ceva care mi-a schimbat viața». Aceasta este puterea Duhului Sfânt. Domnul este preocupat și de cele mai mici detalii din Biserica Sa.”

„Nenumărate experiențe încântătoare, simple, trăite alături de membrii Bisericii din întreaga lume” definesc slujirea apostolică, a spus vârstnicul Bednar. „Domnul trimite un membru al Cvorumului celor Doisprezece, în anumite perioade, în anumite locuri în care întâlnim sfinți din zilele din urmă credincioși și pe alții care, deseori, se străduie sau au nevoie de alinare și asigurare. Dumnezeu pregătește aceste interacțiuni”, a spus vârstnicul Bednar.

Vârstnicul Ronald A. Rasband a spus că, după chemarea dânsului la apostolat, a învățat că avea nevoie de mai mult timp pentru fiecare activitate din viața dânsului, astfel încât să poată întâmpina membri ai Bisericii și pe alții. „Nu este vorba despre mine”, a apus dânsul. „Este vorba despre respectul și prețuirea pe care membrii Bisericii o au pentru oficiul de apostolat.”

Vârstnicul Rasband a spus că, în timpul rânduirii la oficiul de apostol, dânsul a fost instruit: „«Te numim în poziția de a fi un martor special al numelui lui Hristos în întreaga lume… în toate timpurile și în toate circumstanțele.» Aceste cuvinte au fost incluse în rânduirea mea: «în toate timpurile și în toate circumstanțele»”.

Președintele Ballard în Spania

Vârstnicul Holland în Anglia

Vârstnicul Uchtdorf în Rusia

Vârstnicul Bednar în Peru

O legătură importantă

Apostolii și cei peste 70.000 de misionari cu timp deplin ai Bisericii împărtășesc o legătură sacră, chiar interdependentă.

Cuvântul apostol vine de la un cuvânt de origine greacă însemnând „a fi trimis”, a explicat vârstnicul Dale G. Renlund. Gândiți-vă la însărcinarea definitorie pe care le-a dat-o Salvatorul apostolilor Săi din vechime: „Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia la orice făptură. Cine va crede și se va boteza, va fi mântuit” (Marcu 16:15–16).

Urmând acea poruncă, Cei Doisprezece sunt „angajați în mod justificat” în munca misionară și în transmiterea mesajului Evangheliei, a spus președintele Ballard.

Asemenea lui Pavel din vechime, apostolii de astăzi deleagă, rugându-se, îndatoririle lor de a împărtăși altora Evanghelia. Și, la fel ca apostolii, misionarii sunt trimiși pe tot globul pentru a propovădui Evanghelia lui Hristos. „Cei Doisprezece, exercitând cheile pe care le dețin, îi desemnează în misiuni”, a spus vârstnicul Bednar. „Și, astfel, îi trimitem.”

Domnul rămâne îndrumătorul muncii misionare. El îi autorizează pe apostolii Săi în viață, care sunt desemnați la momente diferite să slujească în Consiliul executiv pentru munca misionară, să comunice dorințele Sale pentru misionarii cu timp deplin care lucrează în câmpul misiunii. Aceste îndatoriri administrative merg dincolo de simpla „administrare a organizării”, a spus vârstnicul Bednar. Apostolii dețin cheile preoției pentru adunarea lui Israel. „Noi oferim supraveghere și îndrumare spirituale, astfel încât lucrarea să fie făcută în modul în care dorește Domnul”, a spus dânsul.

Vârstnicul Dieter F. Uchtdorf conduce Consiliul executiv pentru munca misionară al Bisericii. Deasupra biroului dânsului se află o mică sculptură de bronz înfățișând o echipă de misionari care pedalează năprasnic pe biciclete, probabil grăbindu-se la o întâlnire pentru a preda despre Evanghelie. Ori de câte ori dânsul studiază această piesă de bronz, își amintește de legătura de nezdruncinat dintre apostoli și misionari. „Fiecare dintre cei 70.000 de misionari îndeplinește o slujire sacră și este chemat de Domnul printr-o scrisoare de la profetul lui Dumnezeu, pentru a fi reprezentant al Salvatorului. Ei sunt brațul extins al Celor Doisprezece.”

„Ori de câte ori avem timp, ne întâlnim cu ei”, a spus președintele Ballard. „Le oferim ocazia să ne adreseze întrebări. Încercăm să-i ajutăm să găsească, să învețe, să boteze și să întărească pe copiii Tatălui nostru Ceresc.”

Lucrând împreună, ambele grupuri sunt trimise să împărtășească vestea bună a Evangheliei în întreaga lume. „Noi îi considerăm pe misionarii cu timp deplin colegii noștri”, a spus vârstnicul D. Todd Christofferson.

Concepții greșite

În timp ce unii observatori din afară pot crede că Biserica este condusă ca o corporație, apostolatul „nu este ca și cum ai fi un director administrativ; este cu totul diferit”, a spus vârstnicul Gary E. Stevenson. „Rolul unui apostol al Domnului Isus Hristos este, cu adevărat, un rol de slujire, de păstorire.” Rolul de a fi martor al lui Isus Hristos în lume „ne formează și ne definește”.

Vârstnicul Neil L. Andersen a spus că, în Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, nu există fracțiuni, influențe sau centre de putere. Există „opinii diferite”, dar „nu există vanități”.

Domnul adună împreună o mulțime de oameni care provin din diferite profesii și medii sociale, a spus vârstnicul Andersen. Dar „ei sunt la fel în ceea ce privește mărturia lor despre Salvator și umilința lor. Ei nu caută funcții; nu încearcă să fie cea mai deșteaptă persoană din încăpere. Domnul poate lucra cu aceste calități. Nu am văzut niciodată pe cineva [din cadrul Celor Doisprezece] să arate mânie și nu am văzut niciodată pe cineva insultând o altă persoană”.

Umilința definește apostolatul, a spus vârstnicul Uchtdorf. Chemarea dânșilor îi face să fie recunoscuți aproape oriunde călătoresc, „dar noi știm că nu este datorită nouă – este datorită Lui. Noi Îl reprezentăm pe El… Este datorită măreției Lui”.

Vârstnicul Cook în Argentina

Vârstnicul Christofferson în Mexic

Vârstnicul Andersen în Brazilia

Vârstnicul Rasband în India

Cu toții suntem chemați să slujim

După moartea și învierea Salvatorului, El i-a instruit pe ucenicii Săi timp de 40 de zile și, apoi, S-a înălțat la cer. Existând un loc liber în Cvorumul celor Doisprezece Apostoli – creat prin trădarea și moartea lui Iuda iscarioteanul – membrii cvorumului s-au adunat și s-au rugat Domnului.

Doi bărbați, Matia și Barsaba, au fost identificați și apostolii s-au rugat ca Domnul să le arate „pe care dintre aceștia doi l-ai ales… și sorții au căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli” (vedeți Faptele apostolilor 1:23–26).

Atunci și acum, „să fii chemat în calitate de apostol nu este o realizare”, a explicat vârstnicul Renlund. „Nu este o chemare câștigată. Matia, conform celor scrise în Faptele apostolilor, capitolul 1, a fost ales de Dumnezeu în locul lui Barsaba. Dumnezeu nu ne-a spus de ce. Dar lucrul pe care trebuie să-l știm este că mărturia lui Barsaba, care-L onora pe Salvator și învierea Sa, era egală cu cea a lui Matia.”

Dumnezeu a ales, a explicat vârstnicul Renlund. „Dacă Barsaba și-a îndeplinit chemarea, indiferent care ar fi fost ea, răsplata lui nu a fost diferită de cea pe care a primit-o Matia, dacă și-a îndeplinit cu credință și sârguință chemarea.”

După cum mărturia lui Barsaba a fost egală cu mărturia lui Matia, fiecare membru al Bisericii este îndreptățit și poate să „dezvolte o legătură asemenea celei apostolice cu Domnul”, a spus președintele Ballard.

Să slujești Domnului și Bisericii este „un privilegiu și o binecuvântare. Este o onoare”, a spus vârstnicul Uchtdorf. „Domnul Își arată dragostea pentru noi și noi ne putem arăta dragostea față de Domnul făcând orice ne cere El să facem.”

O experiență sacră

Să faci parte dintr-un Înalt Consiliu care călătorește este o experiență sacră, a spus vârstnicul Andersen. „Când depunem mărturie, acea mărturie merge în inima oamenilor datorită, în parte, rânduirii noastre.”

Vârstnicul Christofferson a spus că, la începutul slujirii apostolice a dânsului, s-a simțit copleșit de așteptările percepute. Dar, apoi, a primit un mesaj simplu de la Domnul: „Uită de tine și de ceea ce oamenii pot crede despre tine, dacă sunt impresionați ori dezamăgiți sau orice altceva. Concentrează-te doar asupra lucrurilor pe care doresc să le ofer lor prin tine. Concentrează-te asupra lucrurilor pe care Eu doresc să le audă prin tine”.

Cu câțiva ani în urmă, vârstnicul Christofferson vizita Mérida, Venezuela, când un băiețel, de vreo 7 ani, l-a observat printr-o fereastră și a început să țipe: „El Apostol, el Apostol!” („Apostolul , apostolul!”).

„Acesta este un incident foarte simplu, dar ilustrează pentru mine aprecierea profundă pe care chiar și copiii o au pentru această chemare”, a spus dânsul. „Nu era vorba de persoana care deține chemarea. Acel copil a învățat să aprecieze această chemare și ceea ce reprezintă.”