Înălțați-vă inima și bucurați-vă
Ne-am născut în acest timp cu un scop divin, adunarea lui Israel.
Vorbind lui Thomas B. Marsh, un recent convertit din timpul lui Joseph Smith, Domnul a spus într-un mod încurajator: „Înalță-ți inima și bucură-te, pentru că ceasul misiunii tale a venit” (Doctrină și legăminte 31:3).
Cred că această invitație poate servi drept inspirație pentru toți membrii Bisericii. Până la urmă, fiecare dintre noi a primit de la Tatăl nostru Ceresc misiunea de a-l aduna pe Israel de ambele părți ale vălului.
„Această adunare”, a spus președintele Russell M. Nelson „este cel mai important lucru care se petrece pe pământ astăzi. Nu există nimic care să se compare în amploare, în importanță, în măreție”1.
Cu siguranță, există multe cauze demne în lume. Este imposibil să le numim pe toate. Dar nu v-ați dori să vă implicați într-o cauză măreață care să vă fie la îndemână și la care contribuția dumneavoastră să aducă o schimbare importantă? Adunarea aduce o schimbare importantă pentru toți. Oamenii de toate vârstele pot fi implicați în această cauză indiferent de circumstanțele lor și de locul în care trăiesc. Nu există nicio altă cauză în lume care să-i includă pe toți.
Adresându-se anume tinerilor, președintele Nelson a spus că „Tatăl nostru Ceresc a pus deoparte multe dintre cele mai nobile spirite ale Sale – poate… cea mai bună echipă a Sa – pentru această etapă finală. Aceste spirite nobile – acești cei mai buni jucători, acești eroi – sunteți voi!”2.
Da, ați fost pregătiți dinainte de această viață și v-ați născut acum pentru a participa la măreața lucrare a adunării lui Israel de ambele părți ale vălului în aceste zile din urmă (vedeți Doctrină și legăminte 138:53-56).
De ce este această cauză atât de importantă? Pentru că „valoarea sufletelor este mare înaintea lui Dumnezeu” (Doctrină și legăminte 18:10). Și pentru că „acela care crede în [Isus Hristos] și care este botezat, acela va fi salvat; și [va] moșteni împărăția lui Dumnezeu” (3 Nefi 11:33). Mai mult, „tot ceea ce are Tatăl [le] va fi dat” celor care primesc rânduielile Sale și țin legămintele Sale (Doctrină și legăminte 84:38). În plus, „puțini sunt lucrătorii” (Luca 10:2).
Doar în Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă găsim puterea, autoritatea și calea de a oferi o asemenea binecuvântare tuturor, fie că sunt vii sau morți.
Președintele Nelson a spus: „Oricând faceți orice care ajută pe oricine – de oricare parte a vălului – să facă un pas înainte către a face legăminte cu Dumnezeu și a-și primi rânduielile esențiale ale botezului și pe cele din templu, voi ajutați la adunarea poporului lui Israel. Este atât de simplu”3.
Deși sunt multe moduri de a ajuta la adunare, doresc să vorbesc despre unul anume: a sluji ca misionar cu timp deplin. Pentru mulți dintre voi, aceasta va însemna să fiți misionari care propovăduiesc. Pentru mulți alții, aceasta va însemna să fiți misionari care deservesc. Dar lumea încearcă să distragă tinerii de la această responsabilitate atât de sacră folosind teama și nesiguranța.
Câteva alte distrageri pot fi faptul de a trece printr-o pandemie, a renunța la un loc de muncă bun, a amâna dobândirea educației sau a fi deosebit de interesat de cineva din punct de vedere romantic. Fiecare va avea propria serie de încercări. Astfel de distrageri pot apărea exact în momentul începerii slujirii Domnului, iar alegerile care par evidente mai târziu nu sunt întotdeauna la fel de ușoare în acel moment.
Cunosc din experiență mintea neliniștită a unei astfel de persoane tinere. Când mă pregăteam să merg în misiune, câteva forțe surprinzătoare au încercat să mă descurajeze. Una dintre ele a fost stomatologul meu. Când și-a dat seama că respectiva consultație era pentru ca eu să pot fi misionar, a încercat să mă convingă să nu slujesc. Nu avusesem nici cea mai mică idee că stomatologul meu era împotriva Bisericii.
Întreruperea educației mele a fost, de asemenea, complicată. Când am cerut să îngheț doi ani din programul meu de la universitate, am fost informat că nu era posibil. Mi-aș fi pierdut locul la universitate dacă nu m-aș fi întors după un an. În Brazilia, acest lucru era grav, deoarece singurul criteriu de admitere într-un program universitar era o examinare foarte dificilă și competitivă.
După ce am insistat în repetate rânduri, am fost informat fără amabilitate că, după ce lipseam un an de zile, putem să cer să se facă o excepție din motive speciale. Putea să mi se aprobe cerea sau nu. Eram îngrozit de ideea de a da din nou acel test dificil de admitere după doi ani în care aș fi fost departe de studiile mele.
Eram, de asemenea, interesat în mod deosebit de o tânără fată. Mai mulți dintre prietenii mei erau interesați și ei. Mi-am spus: „Dacă mă duc în misiune, îmi asum un risc”.
Dar Domnul Isus Hristos a fost măreața mea inspirație să nu mă tem de viitor în timp ce mă străduiam să-I slujesc din toată inima.
El a avut, de asemenea, o misiune de împlinit. Cu Propriile cuvinte, El a explicat: „Căci M-am pogorât din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M-a trimis” (Ioan 6:38). Și a fost ușoară misiunea Sa? Sigur că nu. Suferința Sa, care a fost o parte esențială a misiunii Sale, L-a făcut pe El „chiar pe… Dumnezeu, Cel mai mare dintre toți, să [tremure] de durere și să [sângereze] din fiecare por și să [sufere] atât în trup, cât și în spirit – și [ar] fi dorit să nu [fie] obligat să [bea] paharul amar și să [dea] înapoi –
Cu toate acestea, slavă Tatălui, [El a] băut și [a] terminat tot ce [a] pregătit pentru copiii oamenilor” (Doctrină și legăminte 19:18-19).
A sluji în misiune cu timp deplin poate părea dificil pentru noi. Poate că este nevoie să renunțăm la lucruri importante pentru moment. Domnul știe cu siguranță aceasta și va fi mereu de partea noastră.
De fapt, în mesajul membrilor Primei Președinții adresat misionarilor în Predicați Evanghelia Mea, dânșii promit: „Domnul vă va răsplăti și vă va binecuvânta din belșug atunci când Îl slujiți cu umilință și prin rugăciune”4. Este adevărat că toți copiii lui Dumnezeu sunt binecuvântați într-un fel sau altul, dar există o diferență între a fi binecuvântat și a fi binecuvântat din belșug în slujirea făcută Lui.
Vă aduceți aminte de încercările cu care am crezut că m-am confruntat înainte de misiunea mea? Stomatologul meu? Am găsit altul. Universitatea mea? Au făcut o excepție pentru mine. Vă aduceți aminte de acea tânără fată? S-a căsătorit cu unul dintre prietenii mei buni.
Dar Dumnezeu m-a binecuvântat din belșug. Și am învățat că binecuvântările Domnului pot veni în moduri diferite de cele la care ne așteptăm. Până la urmă, gândurile Sale nu sunt gândurile noastre (vedeți Isaia 55:8-9).
Printre multele binecuvântări din belșug pe care El mi le-a dat pentru că I-am slujit în calitate de misionar cu timp deplin sunt o credință mai mare în Isus Hristos și ispășirea Sa și o cunoaștere și o mărturie mai puternice despre învățăturile Sale, astfel încât să nu fiu purtat cu ușurință de „orice vânt de învățătură” (Efeseni 4:14). Mi-am pierdut teama de a propovădui. Capacitatea mea de a face față încercărilor cu optimism a crescut. Observând persoane și familii pe care le-am cunoscut sau cărora le-am propovăduit ca misionar, am aflat că învățăturile lui Dumnezeu sunt adevărate când El spune că păcatul nu aduce fericire adevărată și că supunerea față de poruncile lui Dumnezeu ne ajută să prosperăm atât din punct de vedere temporal, cât și spiritual (vedeți Mosia 2:41; Alma 41:10). Și am învățat pentru mine însumi că Dumnezeu este un Dumnezeu al miracolelor (vedeți Mormon 9).
Toate aceste lucruri au fost esențiale pentru a mă pregăti pentru viața de adult, inclusiv posibila căsătorie și calitatea de părinte, slujirea în Biserică și viața profesională și din comunitate.
După misiunea mea, mi-a fost de folos curajul sporit de a mă prezenta ca ucenic credincios al lui Isus Hristos și al Bisericii Sale în toate împrejurările și în fața tuturor oamenilor, chiar împărtășind Evanghelia unei femei frumoase care avea să devină partenera mea eternă virtuoasă, înțeleaptă, distractivă și preaiubită, raza de soare a vieții mele.
Da, Dumnezeu m-a binecuvântat din belșug, mult mai mult decât mi-am imaginat, la fel cum îi va binecuvânta pe toți cei care „Îl [slujesc] cu umilință și prin rugăciune”. Sunt etern recunoscător lui Dumnezeu pentru bunătatea Sa.
Misiunea mea mi-a modelat complet viața. Am învățat că merită efortul de a ne încrede în Dumnezeu, de a ne încrede în înțelepciunea și mila și promisiunile Sale. Până la urmă, El este Tatăl nostru și, fără vreo îndoială, El dorește ce este mai bun pentru noi.
Dragi tineri din întreaga lume, vă ofer aceeași invitație pe care profetul nostru, președintele Nelson, ne-a oferit-o tuturor „[de a ne înrola] în batalionul tinerilor Domnului pentru a ajuta la adunarea poporului lui Israel”. Președintele Nelson a spus:
„Nu există nimic care să aibă o importanță mai măreață. Absolut nimic.
Această adunare trebuie să însemne totul pentru voi. Aceasta este misiunea pentru care voi ați fost trimiși pe pământ”5.
Ne-am născut în acest timp cu un scop divin, adunarea lui Israel. Când slujim în calitate de misionari cu timp deplin, vom avea parte, uneori, de încercări, dar Domnul Însuși este mărețul nostru exemplu și îndrumătorul nostru în astfel de circumstanțe. El înțelege ce misiune dificilă este aceasta. Cu ajutorul Său, putem face lucruri grele. El va fi de partea noastră (vedeți Doctrină și legăminte 84:88) și ne va binecuvânta foarte mult dacă Îi slujim cu umilință.
Având în vedere toate aceste motive, nu sunt surprins că Domnul i-a spus lui Thomas B. Marsh și nouă, tuturor: „Înalță-ți inima și bucură-te, pentru că ceasul misiunii tale a venit”. În numele lui Isus Hristos, amin.