Cereți, căutați și bateți
O parte importantă a planului Tatălui Ceresc este ocazia pe care o avem de a vorbi cu El oricând dorim.
În urmă cu patru luni, în timp ce studiam din scripturi, citeam despre misiunea lui Alma în Amoniha când am găsit această sugestie din Vino și urmează-Mă: „În timp ce citiți despre binecuvântările mari pe care Dumnezeu le-a oferit poporului lui Nefi (vedeți Alma 9:19-23), cugetați la binecuvântările mari pe care El vi le-a oferit”1. Am hotărât să fac o listă cu binecuvântările pe care Dumnezeu mi le-a oferit și să o consemnez în versiunea mea digitală a manualului. În doar câteva minute, am făcut o listă cu 16 binecuvântări.
Cele mai importante dintre ele erau marile binecuvântări ale milei Salvatorului și ale sacrificiului ispășitor făcut pentru mine. Am scris, de asemenea, despre binecuvântarea pe care am avut-o de a-L reprezenta pe Salvator în calitate de tânăr misionar în Portugalia și, mai târziu, alături de draga mea parteneră eternă, Patricia, în Misiunea Sud, Porto Alegre, Brazilia, unde am slujit alături de 522 de misionari puternici și minunați. Vorbind despre Patricia, multe dintre binecuvântările pe care le-am consemnat în acea zi sunt binecuvântări de care ne-am bucurat împreună de-a lungul celor 40 de ani de căsătorie – inclusiv pecetluirea noastră în Templul São Paulo, Brazilia, cei trei copii minunați, soții și soțiile lor și cei 13 nepoți ai noștri.
Gândurile mele s-au îndreptat, de asemenea, și către părinții mei neprihăniți, care m-au crescut învățându-mă principiile Evangheliei. Mi-am amintit, în mod special, de un moment în care iubitoarea mea mamă a îngenuncheat alături de mine să se roage lângă patul meu când aveam în jur de 10 ani. Ea trebuie să fi simțit că, dacă rugăciunile mele aveau să ajungă la Tatăl meu din Ceruri, trebuia să le îmbunătățesc. Așa că ea a spus: „Mai întâi, mă voi ruga eu și, după rugăciunea mea, te rogi tu”. Ea a continuat să facă acest lucru timp de multe nopți, până când a avut încredere că am învățat prin principiu și prin practică cum să vorbesc cu Tatăl Ceresc. Îi voi fi veșnic recunoscător pentru că m-a învățat să mă rog, pentru că am învățat că Tatăl meu Ceresc îmi ascultă rugăciunile și răspunde la acestea.
De fapt, aceasta a fost o altă binecuvântare pe care am inclus-o în lista mea – darul de a putea auzi și a afla voia Domnului. O parte importantă a planului Tatălui Ceresc este ocazia pe care o avem de a vorbi cu El oricând dorim.
O invitație de la Domnul
Când Salvatorul a vizitat continentul american după învierea Sa, El a repetat invitația pe care o făcuse ucenicilor Săi în Galileea. El a spus:
„Cere și ți se va da; caută și vei găsi; bate și ți se va deschide.
Căci oricine va cere va primi; iar acela care va căuta va găsi; iar aceluia care va bate i se va deschide” (3 Nefi 14:7-8; vedeți, de asemenea, Matei 7:7-8).
Profetul nostru, președintele Russell M. Nelson, ne-a făcut o invitație similară în zilele noastre. Dânsul a spus: „Rugați-vă, în numele lui Isus Hristos, în legătură cu preocupările dumneavoastră, temerile dumneavoastră, slăbiciunile dumneavoastră – da, chiar dorințele inimii dumneavoastră. Și, apoi, ascultați! Scrieți gândurile care vă vin în minte. Consemnați-vă sentimentele și puneți în practică ceea ce sunteți îndemnați să faceți. Când repetați acest proces, zi după zi, lună după lună, an după an, veți «progresa în principiul revelației»”2.
Președintele Nelson a adăugat: „În zilele care vor veni, nu va fi posibil să supraviețuim spiritual fără influența îndrumătoare, conducătoare, alinătoare și constantă a Duhului Sfânt”3.
De ce este revelația atât de esențială pentru supraviețuirea noastră spirituală? Pentru că lumea poate fi confuză și zgomotoasă, plină de înșelăciune și lucruri care ne distrag atenția. Comunicarea cu Tatăl nostru din Cer ne permite să sortăm ceea ce este adevărat și ceea ce este fals, ceea ce este relevant pentru planul Domnului pentru noi și ceea ce nu este. Lumea poate fi, de asemenea, dură și sfâșietoare. Dar pe măsură ce ne deschidem inima în rugăciune, vom simți mângâierea care vine de la Tatăl nostru din Cer și asigurarea că El ne iubește și ne prețuiește.
Cereți
Domnul a spus că „oricine va cere va primi”. A cere pare simplu și totuși este ceva puternic, deoarece dezvăluie dorințele și credința noastră. Cu toate acestea, este nevoie de timp și răbdare pentru a învăța să înțelegem glasul Domnului. Acordăm atenție gândurilor și sentimentelor care ne vin în minte și inimă și le scriem, după cum ne-a sfătuit profetul nostru să facem. Consemnarea impresiilor noastre este o parte importantă a faptului de a primi. Ne ajută să ne amintim, să recapitulăm și să simțim, din nou, ceea ce ne învață Domnul.
Recent, o persoană dragă mi-a spus: „Cred că revelația personală este adevărată. Cred că Duhul Sfânt îmi va arăta toate lucrurile pe care trebuie să le fac.4 Este ușor să cred când simt că inima mea arde cu o convingere neîndoielnică.5 Dar ce pot face ca Duhul Sfânt să-mi vorbească mereu la acest nivel?”.
Pentru persoana dragă și pentru voi toți, aș spune că și eu aș dori să simt în mod constant acele îndemnuri puternice din partea Spiritului și să văd întotdeauna în mod clar calea pe care trebuie să o urmez. Dar, acest lucru nu se întâmplă. Totuși, ceea ce am putea simți mai des este glasul blând și liniștit al Domnului care ne șoptește minții și inimii: „Sunt aici. Te iubesc. Continuă, fă tot ceea ce poți. Te voi ajuta”. Nu trebuie să știm totul sau să vedem totul întotdeauna.
Glasul blând și liniștit întărește, încurajează și alină – și, de multe ori, este exact ceea ce avem nevoie în ziua respectivă. Duhul Sfânt este real, iar îndrumările Sale sunt reale – și cele mari și cele mici.
Căutați
Domnul a mai promis: „Acela care va căuta va găsi”. Căutarea implică efort mental și spiritual – cugetare, testare, încercare și studiu. Căutăm pentru că avem încredere în promisiunile Domnului. „Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, și că răsplătește pe cei ce-L caută” (Evrei 11:6). Când căutăm, recunoaștem, fiind umili, că mai avem multe de învățat și că Domnul ne va ajuta să înțelegem mai bine, pregătindu-ne să primim mai mult. „Căci iată, așa spune Domnul Dumnezeu: Eu voi da copiilor oamenilor rând după rând, precept după precept, aici puțin și acolo puțin… căci celui care primește Eu îi voi da mai mult” (2 Nefi 28:30).
Bateți
În cele din urmă, Domnul a spus: „Aceluia care va bate i se va deschide”. A bate înseamnă a acționa având credință. Când Îl urmăm acționând, Domnul deschide calea înaintea noastră. Există un imn frumos care ne învață: „Slujește! Nu poți doar visa la casa ce sus [vom] avea. Să faci bine-i plăcere, este mângâiere, e binecuvântarea ta”6. Vârstnicul Gerrit W. Gong, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli a explicat, de curând, că revelația vine adesea în timp ce înfăptuim un bine. Dânsul a spus: „În timp ce încercăm să slujim celor din jurul nostru, cred că Domnul ne oferă mai mult din dragostea Sa pentru ei și, prin urmare, pentru noi. Cred că auzim glasul Său – Îl simțim într-un mod diferit – pe măsură ce ne rugăm pentru a-i ajuta pe cei din jurul nostru, deoarece aceasta este una dintre rugăciunile la care El dorește cel mai mult să răspundă”7.
Exemplul lui Alma
Această sugestie simplă din „Vino, și urmează-Mă” de a mă gândi la binecuvântările pe care le-am primit a adus un spirit plăcut și câteva înțelegeri spirituale neașteptate. Pe măsură ce am continuat să citesc despre Alma și despre slujirea sa în Amoniha, am descoperit că Alma este un bun exemplu despre ceea ce înseamnă să ceri, să cauți și să bați. Citim că „Alma a muncit mult în spirit, luptându-se cu Dumnezeu în rugăciune fierbinte, ca El să reverse din Spiritul Său asupra oamenilor”. Însă, rugăciunii respective nu i s-a răspuns așa cum el spera și Alma a fost alungat din oraș. „Copleșit de suferință”, Alma era pe cale să renunțe, când un înger a transmis acest mesaj: „Binecuvântat ești tu, Alma; de aceea, ridică-ți capul și bucură-te pentru că ai mare motiv de bucurie”. Apoi, îngerul i-a spus să se întoarcă în Amoniha și să încerce din nou, iar Alma „s-a întors în grabă”8.
Ce învățăm de la Alma despre a întreba, a căuta și a bate? Învățăm că rugăciunea necesită trudă spirituală și nu duce întotdeauna la rezultatul pe care îl sperăm. Dar, când ne simțim descurajați sau copleșiți de suferință, Domnul ne oferă alinare și putere în diferite moduri. Este posibil ca El să nu răspundă la toate întrebările noastre sau să rezolve toate problemele noastre imediat; ci, El ne încurajează să continuăm să încercăm. Dacă apoi, facem ca, numaidecât, planul nostru să fie în armonie cu planul Său, El ne va deschide calea, așa cum a făcut și pentru Alma.
Depun mărturie că aceasta este dispensația plenitudinii Evangheliei. Ne putem bucura de binecuvântările ispășirii lui Isus Hristos în viața noastră. Scripturile sunt extrem de disponibile nouă. Suntem conduși de profeți care ne învață voia Domnului pentru vremurile grele în care trăim. În plus, avem acces direct la revelație oferită nouă, astfel încât Domnul să ne poată alina și îndruma în mod personal. Așa cum i-a spus îngerul lui Alma, avem „mare motiv de bucurie” (Alma 8:15). În numele lui Isus Hristos, amin.