Conferința generală
El merge înaintea noastră
Conferința Generală, aprilie 2020


El merge înaintea noastră

Domnul conduce restaurarea Evangheliei Sale și Biserica Sa. El cunoaște perfect viitorul. El vă invită să luați parte la această lucrare.

Dragii mei frați și dragile mele surori, sunt recunoscător că sunt alături de dumneavoastră la această conferință generală a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. În invitația sa de a cugeta asupra modului în care restaurarea de către Domnul a Bisericii Sale în această ultimă dispensație ne-a binecuvântat pe noi și pe cei dragi nouă, președintele Russell M. Nelson ne-a promis că experiența noastră nu va fi doar memorabilă, ci va fi de neuitat.

Experiența mea a fost memorabilă și sunt sigur că și a dumneavoastră a fost. Dacă va fi sau nu de neuitat depinde de fiecare dintre noi. Acest lucru este important pentru mine, deoarece experiența de a mă pregăti pentru această conferință m-a schimbat într-un mod care aș vrea să fie de durată. Permiteți-mi să vă explic.

Pregătirea mea m-a făcut să citesc consemnarea unuia dintre evenimentele restaurării. Citisem despre acest eveniment de multe ori, dar, pentru mine, a fost întotdeauna doar consemnarea unei adunări importante la care a participat Joseph Smith, profetul restaurării. Dar, de data aceasta, am înțeles din relatare cum ne conduce Domnul pe noi, ucenicii Săi, în Biserica Sa. Am văzut ce înseamnă pentru noi, muritorii, să fim conduși de Salvatorul lumii, de Creator – care cunoaște toate lucrurile din trecut, prezent și viitor. El ne învață pas cu pas și ne îndrumă, fără să ne forțeze vreodată.

Adunarea pe care o descriu a fost un moment esențial al restaurării. A fost o adunare desfășurată într-o zi de sabat, în data de 3 aprilie 1836 în Templul Kirtland, Ohio, la șapte zile după ce acesta a fost dedicat. Joseph Smith a descris acest moment important din istoria lumii într-un mod simplu. Mare parte din relatare este consemnată în Doctrină și legăminte, secțiunea 110:

„După-amiaza, ajutam pe ceilalți președinți în distribuirea cinei Domnului către membrii Bisericii, primind-o de la Cei Doisprezece care aveau privilegiul să oficieze, în acea zi, la masa sacră. După ce am făcut acest serviciu fraților mei, m-am retras spre amvon, vălul fiind lăsat, și am îngenuncheat, împreună cu Oliver Cowdery, într-o rugăciune solemnă și liniștită. După ce ne-am ridicat din rugăciune, ne-a fost dată următoarea viziune” 1.

„Vălul a fost ridicat de pe mintea noastră și ochii înțelegerii noastre s-au deschis.

L-am văzut pe Domnul stând pe balustrada amvonului, înaintea noastră; și sub picioarele Sale era o lucrare pavată cu aur pur, de culoarea chihlimbarului.

Ochii Lui erau ca flacăra focului; părul de pe capul Lui era alb ca zăpada curată; înfățișarea Sa era mai strălucitoare decât soarele; și glasul Său era ca sunetul vuietului unor ape mari, chiar glasul lui Iehova spunând:

Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă; Eu sunt Acela care trăiește, Eu sunt Acela care a fost ucis; Eu sunt avocatul vostru pe lângă Tatăl.

Iată, păcatele voastre vă sunt iertate; voi sunteți curați înaintea Mea; de aceea, înălțați-vă capul și bucurați-vă.

Inimile fraților voștri și inimile întregului Meu popor, care, cu forța lor, au construit această casă în numele Meu, să se bucure.

Pentru că, iată, Eu am acceptat această casă și numele Meu va fi aici; și Eu mă voi manifesta poporului Meu cu îndurare în această casă.

Da, Eu voi apărea slujitorilor Mei și le voi vorbi cu propriul Meu glas, dacă poporul Meu va ține poruncile și nu va pângări această sfântă casă.

Da, inimile a mii și zeci de mii se vor bucura mult datorită binecuvântărilor care vor fi revărsate asupra poporului Meu și a înzestrărilor cu care slujitorii Mei au fost înzestrați în această casă.

Și faima acestei case se va răspândi în țările străine și acesta este începutul binecuvântărilor care vor fi revărsate asupra capetelor oamenilor Mei. Chiar așa. Amin.

După ce viziunea s-a încheiat, cerurile ni s-au deschis din nou; și, Moise a apărut înaintea noastră și ne-a încredințat cheile pentru adunarea Israelului din cele patru părți ale lumii și pentru aducerea celor zece triburi din țara din nord.

După aceasta, Elias a apărut și a încredințat dispensația Evangheliei lui Avraam, spunând că prin noi și prin seminția noastră toate generațiile noastre de după noi vor fi binecuvântate.

După ce această viziune s-a încheiat, o altă viziune mare și glorioasă a apărut în fața noastră; pentru că, Ilie, profetul, care a fost înălțat în cer fără să guste moartea, stătea înaintea noastră și a spus:

Iată, a venit din plin timpul care a fost spus prin gura lui Maleahi – mărturisind că el [Ilie] va fi trimis înainte de venirea măreței și groaznicei zile a Domnului –

Pentru a întoarce inima părinților spre copii și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva întreg pământul să fie lovit cu un blestem –

De aceea, cheile acestei dispensații sunt încredințate în mâinile voastre; și prin aceasta voi veți ști că ziua măreață și groaznică a Domnului este aproape, chiar la ușă”2.

Citisem această relatare de multe ori. Duhul Sânt îmi confirmase că relatarea este adevărată. Dar, în timp ce studiam și mă pregăteam pentru această conferință, am văzut mai clar puterea Domnului de a-i conduce pe ucenicii Săi asigurându-le detaliile de care au nevoie pentru a realiza lucrarea Sa.

Cu șapte ani înainte ca Moise să-i încredințeze, în Templul Kirtland, lui Joseph cheile pentru adunarea lui Israel, „Joseph a învățat din pagina de titlu a Cărții lui Mormon că scopul acesteia era de a «[arăta] urmașilor casei lui Israel… ca ei să cunoască legămintele Domnului, că ei nu sunt alungați pentru totdeauna». În anul 1831, Domnul i-a spus lui Joseph că adunarea lui Israel avea să înceapă în Kirtland: «Și de acolo [Kirtland], vor merge printre toate națiunile… pentru că Israelul va fi salvat și Eu îi voi conduce»”3.

Deși era nevoie de muncă misionară pentru adunarea lui Israel, Domnul i-a inspirat pe conducătorii Săi să-i învețe pe Cei Doisprezece, care au devenit unii dintre primii noștri misionari: „Amintiți-vă, nu trebuie să mergeți în alte națiuni până când vă primiți înzestrarea”4.

Se pare că Templul Kirtland era important pentru planul pas cu pas al Domnului din cel puțin două motive: primul, Moise a așteptat până când templul a fost terminat pentru a restaura cheile pentru adunarea lui Israel. Și al doilea, președintele Joseph Fielding Smith ne-a învățat că „Domnul le-a poruncit sfinților să construiască un templu [Templul Kirtland] în care El putea revela cheile autorității și în care apostolii puteau fi înzestrați și pregătiți să curețe via Sa pentru ultima dată”5. Deși înzestrarea din templu așa cum o cunoaștem astăzi nu a fost administrată în Templul Kirtland, în îndeplinirea profeției, rânduieli pregătitoare din templu au început să fie înfăptuite acolo, împreună cu o revărsare de manifestări spirituale care i-au înarmat pe cei chemați în misiune cu înzestrarea cu „putere de sus”6 promisă, ceea ce a dus la o mare adunare prin intermediul slujirii misionare.

După ce cheile pentru adunarea lui Israel i-au fost încredințate lui Joseph, Domnul l-a inspirat pe profet să trimită membri ai Celor Doisprezece în misiuni. În timp ce studiam, a devenit clar pentru mine că Domnul pregătise în detaliu calea pentru ca Cei Doisprezece să meargă în misiuni în străinătate, unde oamenii fuseseră pregătiți să creadă și să-i susțină. În timp, mii de oameni aveau să fie aduși, prin intermediul lor, în Biserica restaurată a Domnului.

Potrivit celor relatate în consemnările noastre, este estimat că între 7.500 și 8.000 de oameni au fost botezați în timpul celor două misiuni ale Celor Doisprezece în Insulele Britanice. Acest fapt a pus temelia muncii misionare în Europa. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, aproximativ 90.000 de oameni s-au adunat în America, majoritatea dintre aceștia venind din Insulele Britanice și Scandinavia.7 Domnul i-a inspirat pe Joseph și pe acei misionari credincioși care au mers să lucreze pentru a strânge o recoltă care, în acea perioadă, trebuie să fi părut a fi dincolo de puterile lor. Dar Domnul, cu prevederea Sa și pregătirea Sa perfecte, a făcut să fie posibil.

Vă amintiți limbajul aparent simplu și aproape poetic din secțiunea 110 din Doctrină și legăminte:

„Iată, a venit din plin timpul care a fost spus prin gura lui Maleahi – mărturisind că el [Ilie] va fi trimis înainte de venirea măreței și groaznicei zile a Domnului –

Pentru a întoarce inima părinților spre copii și inima copiilor spre părinții lor, ca nu cumva întreg pământul să fie lovit cu un blestem –

De aceea, cheile acestei dispensații sunt încredințate în mâinile voastre; și prin aceasta voi veți ști că ziua măreață și groaznică a Domnului este aproape, chiar la ușă”8.

Depun mărturie că Domnul a văzut departe în viitor cum avea să ne conducă pentru a-L ajuta să-Și îndeplinească scopurile în zilele din urmă.

Acum mulți ani, în timp ce slujeam în cadrul Episcopatului care prezidează, am fost însărcinat să supraveghez formarea și dezvoltarea grupului care a creat ceea ce am numit FamilySearch. Am grijă să spun că am „supravegheat” formarea grupului, și nu că am „condus-o”. Mulți oameni sclipitori și-au lăsat în urmă carierele și au venit să clădească ceea ce a dorit Domnul.

Prima Președinție stabilise obiectivul de a reduce dublarea rânduielilor. Preocuparea principală a dânșilor era faptul că nu puteam ști dacă rânduielile unei persoane fuseseră deja înfăptuite. Ani de zile – sau a părut că au fost ani de zile – Prima Președinție m-a întrebat: „Când veți termina?”.

Cu ajutorul rugăciunii, cu sârguință și cu sacrificiul personal al unor oameni foarte pricepuți, însărcinarea a fost îndeplinită. Aceasta s-a desfășurat pas cu pas. Prima însărcinare a fost de a face FamilySearch ușor de utilizat de către cei care nu erau prea pricepuți în folosirea calculatoarelor. Au fost făcute multe schimbări și știu că vor fi făcute în continuare, pentru că, oricând mergem mai departe cu rezolvarea prin inspirație a unei probleme, suntem pregătiți să primim mai multă inspirație pentru progrese cel puțin la fel de importante, dar pe care nu le-am văzut încă. Chiar și astăzi, FamilySearch devine ceea ce Domnul are nevoie pentru această parte a restaurării Sale – și nu doar pentru a evita dublarea rânduielilor.

Domnul ne permite să facem îmbunătățiri pentru a ajuta oamenii să dobândească sentimente de familiaritate și chiar dragoste față de strămoșii lor și să îndeplinească rânduielile din templu pentru ei. Acum, așa cum Domnul știa cu siguranță că se va întâmpla, tinerii devin îndrumători în ceea ce privește calculatoarele pentru părinții lor și membrii episcopiei. Toți descoperă o mare bucurie în această slujire.

Spiritul lui Ilie schimbă inimile tinerilor și bătrânilor, copiilor și părinților, bunicilor și nepoților. Curând, lucrătorii în templu vor programa, din nou, bucuroși, ocazii pentru botezuri și alte rânduieli sacre. Dorința de a ne sluji strămoșii și de a lega părinții de copii este în creștere.

Domnul a văzut aceste lucruri care urmau să vină. El a planificat totul, pas cu pas, așa cum a făcut cu alte schimbări din Biserica Sa. El a crescut și a pregătit oameni credincioși care aleg să facă bine lucruri dificile. El ne-a ajutat întotdeauna cu răbdare să învățăm „rând după rând, precept după precept, aici puțin și acolo puțin”9. El este ferm în îndeplinirea la timp și în ordine a intențiilor Sale, totuși, El Se asigură că, deseori, sacrificiul aduce binecuvântări continue pe care noi nu le-am prevăzut.

Închei exprimându-mi recunoștința față de Domnul – El care l-a inspirat pe președintele Nelson să mă invite să fac un sacrificiu pentru a mă pregăti pentru această conferință. Fiecare oră pe care am petrecut-o și fiecare rugăciune pe care am spus-o în timpul pregătirii mele au adus o binecuvântare.

Îi invit pe toți care vor auzi acest mesaj sau vor citi aceste cuvinte să aibă credință că Domnul conduce restaurarea Evangheliei Sale și Biserica Sa. El merge înaintea noastră. El cunoaște perfect viitorul. El vă invită să luați parte la această lucrare. El vi Se alătură în această lucrare. El are un plan pentru slujirea dumneavoastră. Și chiar dacă faceți sacrificii, veți simți bucurie în timp ce-i ajutați pe alții să se ridice spiritual și să fie pregătiți pentru venirea Sa.

Vă depun mărturie că Dumnezeu Tatăl trăiește. Isus este Hristosul. Aceasta este Biserica Sa. El vă cunoaște și vă iubește. El vă îndrumă. El a pregătit calea pentru dumneavoastră. În numele sacru al lui Isus Hristos, amin.