2010–2019
Faʼahaere mai te mana ʼo Iesu Mesia i roto i tō tātou oraraʼa
’Ēperēra 2017


14:50

Faʼahaere mai te mana ʼo Iesu Mesia i roto i tō tātou oraraʼa

’Ua ’ī te ʼevānelia ʼa Iesu Mesia i Tōna mana, o te noaʼa i te mau tamāhine ʼe i te mau tamaiti atoʼa ʼa te Atua o te ʼimi nei i te reira ma te manaʼo tae.

E tōʼu mau taeaʼe ʼe mau tuahine, te ora nei tātou i roto i te hōʼē tau tuʼuraʼa parau fifi roa. Tē haʼati nei te mau tamataraʼa, te mau mārōraʼa ʼe te mau fifi ia tātou. ’Ua ʼite-ātea-hia teie nei mau tau ʼāhuehue e te Fa’aora. ’Ua faʼaara ’oia ia tātou ē i roto i tō tātou ʼanotau e faʼatupu te ’enemi i te riri i roto i te ʼāʼau ʼo te taʼata nei ʼe e arataʼi ai ia rātou i hade.1 ʼAita rā tō tātou Metua i te Ao ra i ʼōpua noa aʼe e ’ia tātara tātou i tō tātou iho mau peʼapeʼa ʼe te mau fifi nō te taʼata nā roto i tō tātou iho pūai.

I aroha mai te Atua i tō te ao ē i tono mai ai ʼOia i Tāna Tamaiti Fānau Tahi2 nō te tauturu ia tātou.3 ʼE ’ua hōroʼa Tāna Tamaiti, ʼo Iesu Mesia i Tōna ora nō tātou. ʼE te reira ia nehenehe ia tātou ’ia fāriʼi i te mana atua—te mana ʼe navaʼi nō te faʼaruru i te mau hōpoiʼa, te mau fifi, ʼe te mau faʼahemaraʼa nō tō tātou tau.4 Te hinaʼaro nei au i teie mahana e paraparau atu e nāhea e nehenehe ai ia tātou ’ia faʼahaere mai te mana ʼo tō tātou Faʼaora e Fatu ʼo Iesu Mesia i roto i tō tātou oraraʼa.

E haʼamata tātou nā roto i te haʼapiʼiraʼa mai i te parau nō niʼa Iāna.5 « E ʼore roa tātou e faʼaorahia i roto i te ʼite ʼore ».6 ‘Ia rahi anaʼe tō tātou ʼite nō niʼa i te tāviniraʼa ʼe te misiōni ʼa te Faʼaora7—e rahi atu ā ïa tō tātou hāroʼaroʼaraʼa i Tāna haʼapiʼiraʼa8 ʼe te mea Tāna i rave nō tātou—e rahi atu ā tō tātou ʼite ē e nehenehe Tāna e hōroʼa mai i te mana o tā tātou e hinaʼaro nō tō tātou oraraʼa.

I te ’ōmuaraʼa o teie matahiti, ’ua ani au i te Feiā ’Āpī Pa’ari ʼo te ʼĒkālesia ’ia faʼataʼa i te hōʼē tufaʼa ʼo tō rātou taime i te mau hepetoma atoʼa ’ia tuatāpapa i te mau mea atoʼa tā Iesu i parau ʼe i rave tei pāpaʼihia i roto i te mau pāpaʼiraʼa moʼa.9 ’Ua ani au ia rātou ’ia faʼariro i te mau faʼahitiraʼa nō niʼa ia Iesu Mesia e vai nei i roto i te Buka Arataʼi nō te mau Tumu Parau ʼei buka haʼapiʼiraʼa tumu nā rātou.10

’Ua hōroʼa vau i taua tītauraʼa ra nō te mea ’ua fāriʼi aʼena vau iho i te reira. ’Ua taiʼo ʼe ’ua tāpaʼo vau i te mau ʼīrava atoʼa tei faʼahitihia nō niʼa ia Iesu Mesia, mai tei tabulahia i raro aʼe i te ’upo’o parau tumu ’e nā 57 upoʼo parau riʼi i roto i te Buka Arataʼi nō te mau Tumu Parau.11 I tōʼu faʼaotiraʼa i teie ʼohipa faʼahiahia, ’ua ani mai tāʼu vahine faʼaipoipo iā’u e aha te maitaʼi tei fāriʼihia e au. ’Ua parau atu vau iāna, « ’ua taui tōʼu huru ! »

’Ua ʼite au i te hōʼē here ʼāpī Nōna ʼa taiʼo faʼahou ai au i roto i te Buka ʼa Moromona te parau ʼa te Faʼaora iho nō niʼa i Tāna misiōni i te tāhuti nei. ’Ua parau ’Oia :

« I haere mai au i roto i teie nei ao e rave i tō te Metua hinaʼaro, ʼo tāʼu Metua i tono mai iā’u.

« I tono mai tāʼu Metua iāʼu ’ia faʼateiteihia vau i niʼa i te sātauro ».12

ʼEi Feiā Moʼa i te mau Mahana Hopeʼa nei, tē faʼahiti nei tātou i Tāna misiōni mai te Tāraʼehara ʼa Iesu Mesia, tei faʼariro i te tiʼafaʼahouraʼa ʼei hōʼē ʼohipa tei tupu mau ʼe tei hōroʼa i te ora mure ʼore i te feiā o te tātarahapa i tā rātou mau hara ʼe o te fāriʼi ʼe o te haʼapaʼo i te mau ʼōroʼa ʼe te mau fafauraʼa faufaʼa rahi.

E ʼere i te mea tano roa i te pae haʼapiʼiraʼa ’ia faʼahiti i te tusia tāraʼehara ʼa te Fatu nā roto i te mau parau haʼapotohia, mai « te Tāraʼehara », ʼaore rā « te mana faʼaora ʼo te Tāra’ehara », ʼaore rā « faʼaʼohiparaʼa i te Tāra’ehara », ʼaore rā « ’ua haʼapūaihia ʼe te Tāra’ehara ». Tē vai nei i roto i teie mau faʼahitiraʼa parau te hōʼē fifi mau o te faʼahahi ’ē atu i te faʼaroʼo nā roto i te faʼariroraʼa i te ʼohipa tei tupu mai te mea rā ē ’ua tupu noa te reira ma te ʼite-ʼore-hia e tō tātou Metua i te Ao ra ʼe Tāna Tamaiti, ʼo Iesu Mesia.

I roto i te rāveʼa mure ʼore ʼa te Metua, ʼo te Faʼaora tei māuiui. ʼO te Faʼaora tei ʼōfati i te mau tāpeʼa ʼo te pohe. ʼO te Faʼaora tei ’aufau i tā tātou mau hara ʼe tei tumā i te reira mai te mea e tātarahapa tātou. ʼO te Faʼaora tei faʼaora ia tātou i te pohe tino ʼe i te pohe vārua.

E ’ere « te Tāraʼehara » i te ’ohipa fa’anaho-’ore-hia e nehenehe ai ia tātou ia piʼi atu nō te tautururaʼa, nō te faʼaoraraʼa, nō te faʼaʼoreraʼa hara, ʼaore rā nō te mana. ʼO Iesu Mesia te vaipuna. Tē tātara mai nei te mau taʼo moʼa mai te Tāraʼehara ʼe te Tiʼafaʼahouraa i te mea tā te Faʼaora i rave, mai te au i te ʼōpuaraʼa ʼa te Metua, ’ia nehenehe ia tātou ’ia ora ma te tiʼaturi i roto i teie oraraʼa ʼe ’ia noaʼa te ora mure ʼore i roto i te ao ʼa muri atu. Te tusia tāraʼehara ʼa te Faʼaora—te ʼohipa tumu nō te tāʼātoʼaraʼa o te ʼāʼai ʼo te taʼata nei—e taʼa ʼe e māuruuru maitaʼi-aʼe-hia ïa ’ia tūʼati pāpū anaʼe tātou i te reira i niʼa Iāna.

’Ua haʼapāpū mai te peropheta Iosepha Semita i te faufaʼa rahi ʼo te misiōni ʼa te Faʼaora a parau hua mai ai ’oia ē « te mau parau tumu nō tō tātou haʼapa’oraʼa o te ʼiteraʼa pāpū ïa o te mau ʼāpōsetolo ’e te mau peropheta, nō ni’a ia Iesu Mesia, ʼe ’ua pohe ʼOia, ’ua tanuhia ʼOia, ʼe ’ua ti‘afaʼahou mai i te toru o te mahana, ʼe ’ua haere atu i ni’a i te ra‘i ; ʼe te tahi atu mau mea atoʼa nō ni’a i tō tātou haʼapa‘oraʼa e mau hu’ahu’a ana’e ïa nō te reira ».13

Nā teie iho faʼahitiraʼa parau ʼa te peropheta i hōroʼa i te tumu ’ia pia ʼe ’ia tārima e 15 mau peropheta, mau hiʼo, ʼe heheu parau i tō rātou ʼiteraʼa pāpū nō te faʼahanahanaraʼa i te 2.000raʼa ʼo te ’ōroʼa fānauraʼa ʼo te Fatu. ’Ua topahia taua ʼiteraʼa pāpū ra « Te Mesia Ora ».14 ʼE rave rahi mau melo tei tāmau ʼāʼau i te mau parau mau i roto i teie ʼiteraʼa pāpū. ʼAita te tahi mau ta’ata i ʼite noa aʼe ē tē vai nei teie ʼiteraʼa pāpū. ʼA tūtava ai ʼoutou i te faʼarahi i tō ʼoutou ʼite nō niʼa ia Iesu Mesia, tē ani nei au ia ʼoutou ’ia tuatāpapa « Te Mesia Ora ».

’Ia rave anaʼe tātou i te taime nō te haʼapiʼi mai nō niʼa ʼi te Faʼaora ʼe Tāna tusia tāraʼehara, e hutihia ïa tātou ’ia tomo atu i roto i te tahi atu tufaʼa faufaʼa rahi nō te fāriʼi i Tōna mana : E māʼiti tātou i te faʼaroʼo Iāna ʼe i te peʼe Iāna.

’Ua ineine te mau pipi mau ʼa Iesu Mesia ’ia tiʼa atu, ’ia parau ma te taiā ʼore,ʼe ’ia riro ʼei feiā taʼa ʼē atu i te mau taʼata o te ao nei. Mea itoito, mea haʼapaʼo ʼe te taiā ʼore rātou. ’Ua ’ite au i te tahi mea nō niʼa i taua mau pipi ra i roto i te hōʼē iho nei tere i Mexico, i reira tōʼu fārereiraʼa i te mau hui mana nō te fenua ʼe te feiā faʼatere atoʼa o te tahi atu mau faʼaroʼo. ’Ua haʼamāuruuru tātaʼitahi mai rātou iāʼu nō te mau tautoʼoraʼa itoito ʼe te manuia a tō tātou mau melo i te pārururaʼa ʼe te faʼaherehereraʼa i te mau faʼaipoiporaʼa ʼe te mau ʼutuāfare pūai i roto i tō rātou fenua.

ʼAore roa e mea ʼōhie ʼaore rā o te tupu noa nō te riroraʼa mai teie mau huru pipi pūai. E tiʼa i tō tātou manaʼo ’ia haʼamau-pāpū-hia i niʼa i te Faʼaora ʼe Tāna ʼevānelia. E tītauhia te tūtavaraʼa rahi ʼo te feruriraʼa nō te hiʼo atu Iāna ma tō tātou mau manaʼo atoʼa.15 ’Ia na reira tātou, e ʼore ïa tō tātou mau fēʼaʼaraʼa ʼe tō tātou mau mataʼuraʼa.16

’Ua faʼaroʼo iho nei au i te parau nō te hōʼē Tārona ʼāpī mataʼu ʼore. ’Ua anihia ʼoia ’ia haere i roto i te hōʼē tātaʼuraʼa nō te tufaʼa fenua nō tāna fare ha’api’ira’a tuarua i te hōʼē ā aruʼi ’ua faʼaoti ʼoia e haere atu i te hōʼē ʼāpoʼoraʼa titi ʼa te Sōtaiete Tauturu. I tōna ʼiteraʼa i te fifi ʼe tōna faʼaʼiteraʼa i te feiā faʼatere nō te tātaʼuraʼa ē e tiʼa iāna ’ia faʼaruʼe oʼioʼi i te tātaʼuraʼa nō te haere atu i te hōʼē rururaʼa faufaʼa rahi, ’ua parauhia ʼoia ʼe e haʼapauhia ʼoia ’ia na reira ʼoia.

E aha tā teie Tārona feiā moʼa i rave ? ’Ua tāpeʼa ʼoia i tāna faʼaotiraʼa ’ia haere i te ʼāpoʼoraʼa ʼa te Sōtaiete Tauturu. Mai tei parauhia, ’ua haʼapauhia ʼoia i te tātaʼuraʼa o te tufaʼa fenua. ʼA uihia ai ʼoia nō niʼa i tāna faʼaotiraʼa, ’ua pahono noa ʼoia, « e mea faufaʼa rahi aʼe te ʼĒkālesia, e ʼere ānei ? »

E turaʼi te faʼaroʼo ia Iesu Mesia ia tātou ’ia rave i te mau mea e ʼore roa hoʼi tātou e rave. E hōroʼa mai te faʼaroʼo o te turaʼi ia tātou ’ia ʼohipa i te rāveʼa e noaʼa rahi ai Tōna mana.

E faʼarahi atoʼa tātou i te mana ʼo te Faʼaora i roto i tō tātou oraraʼa ’ia rave anaʼe tātou i te mau fafauraʼa moʼa ʼe ’ia haʼapaʼo maitaʼi anaʼe tātou i taua mau fafauraʼa ra. E ruʼuruʼu tā tātou mau fafauraʼa ia tātou Iāna ʼe e hōroʼa mai ia tātou te mana atua. ʼEi mau pipi haʼapaʼo maitaʼi, e tātarahapa ʼe e peʼe tātou Iāna i roto i te pape nō te bāpetiroraʼa. E haere tātou nā niʼa i te ’ēʼa nō te fafauraʼa nō te fāriʼi i te tahi atu mau ʼōroʼa faufaʼa rahi.17 ’E te māuruuru nei tātou e ’ua faʼatupu te ʼōpuaraʼa ʼa te Atua i taua mau haʼamaitaʼiraʼa ra i te mau tupuna tei pohe mā te ʼore i fāriʼi i te reira mau ʼōroʼa i roto i tō rātou oraraʼa tāhuti nei.18

E ʼimi te mau tane ʼe te mau vahine haʼapaʼo fafauraʼa i te mau rāveʼa ’ia pāruru ia rātou iho ’ia ʼore ’ia ’viʼiviʼi i te mau mea nō teie ao ʼe ’ia ʼore te tahi mea e tāpeʼa ia rātou ’ia fāriʼi i te mana ʼo te Faʼaora. ’Ua pāpaʼi iho nei te hōʼē vahine faʼaipoipo ʼe metua vahine haʼapaʼo i teie rata : « Teie ïa te mau taime ahoaho ʼe te ʼati. ’Ua haʼamaitaʼi-roa-hia tātou i te fāriʼiraʼa i te ʼite rahi nō niʼa i te ʼōpuaraʼa nō te faʼaoraraʼa ʼe te arataʼiraʼa faʼauruhia nō ō mai i te mau peropheta, te mau ʼāpōsetolo, ʼe te feiā faʼatere here nō te tauturu ia tātou ’ia fano māite nā roto i teie mau miti pūai. ’Ua faʼaea mātou i tā mātou peu i te faʼataʼi i te radio i te poʼipoʼi. I teie nei rā te faʼaroʼo nei mātou i te hōʼē aʼoraʼa nō te ʼāmuiraʼa rahi ʼi niʼa i tā mātou niuniu paraparau i te mau poʼipoʼi atoʼa ʼa faʼaineine ai mātou ia mātou iho nō taua mahana rā ».

Te tahi atu ʼohipa nō te fāri’i i te mana ʼo te Faʼaora i roto i tō tātou oraraʼa o te haereraʼa atu ïa Iāna rā nā roto i te faʼaroʼo. E tītau taua haereraʼa ra i te tautoʼoraʼa itoito ʼe ma te rōtahi te tītaura’a.

Te vahine tei faʼatiaia i te hiti ’ahu o te Fa’aora

Te haʼamanaʼo ra ānei ʼoutou i te ʼāʼamu i roto i te bibilia nō te vahine tei māuiui e 12 matahiti te maoro i te hōʼē maʼi haʼaparuparu ?19 ’Ua faʼaʼohipa ʼoia i te faʼaroʼo rahi i te Faʼaora, ma te parau ē, « ’ua faʼatiaia anaʼe au i tōna ahu, e ora ïa vau ».20

’Ua tītauhia i teie vahine faʼaroʼo tei rōtahi te ʼāʼau ʼe ’ia toro ʼoia i tōna rima mai tei noaʼa iāna nō te fāri’i i Tōna mana. ’Ua riro tōna tororaʼa pae tino ʼei faʼahōhoʼaraʼa nō tōna faʼatororaʼa vārua.

E rave rahi o tātou e tuo nei ma te manaʼo hōhonu i te tahi riʼi mau parau ʼa teie vahine : « Ahani e nehenehe iāʼu ’ia toro vārua atu nō te fāri’i i te mana ʼo te Faʼaora i roto i tōʼu nei oraraʼa, e ʼite ïa vau nāhea ’ia tātara i tōʼu nei hepohepo rahi. E ʼite ïa vau e aha te rave. ʼE e mana ïa tōʼu ia rave ʼi te reira ».

’Ia fāri’i anaʼe ʼoutou i te mana ʼo te Fatu i roto i tō ʼoutou oraraʼa mai te hōʼē ā pūai ʼo te hōʼē taʼata paremo e haru ra i te tauturu ʼe e huti ra i te aho, nō ʼoutou ïa te mana nō ō mai ia Iesu Mesia ra. ’Ia ʼite anaʼe te Faʼaora e te hinaʼaro mau nei ʼoutou ’ia tapae atu Iāna ra—’ia ʼite anaʼe ʼOia ē te hinaʼaro rahi roa aʼe ʼo tō ʼoutou ʼāʼau ʼo te fāri’iraʼa ïa i Tōna mana i roto i tō ʼoutou oraraʼa—e arataʼihia ïa ʼoutou ʼia ʼite maitaʼi e aha te tiʼa ia ʼoutou ’ia rave.21

’Ia toro vārua anaʼe ʼoutou hau atu i te tahi atu mea tā ʼoutou i rave nā mua atu, i reira ïa Tōna mana e tahe atu ai i roto ia ʼoutou na.22 ʼE i reira ïa ʼoutou e ʼite maitaʼi ai i te auraʼa hōhonu ʼo te mau parau tā tātou e hīmene i roto i te hīmene « Te Vārua ʼo te Atua » :

Tē faʼarahi nei te Fatu i te ʼite ʼo te Feiā Moʼa…

Te rahi nei te ʼite ʼe te mana ʼo te Atua ;

Tē haʼamata nei te pāruru i niʼa i te fenua i te vetea.23

’Ua ’ī te ʼevānelia ʼa Iesu Mesia i Tōna mana, e noaʼa i te mau tamāhine ʼe i te mau tamaiti atoʼa ʼa te Atua o tē ʼimi nei i te reira ma te manaʼo tae. Teie tōʼu ʼiteraʼa pāpū ʼe ’ia fāri’i anaʼe tātou ʼi Tōna mana i roto i tō tātou oraraʼa, e ʼoaʼoa ïa ʼOia ʼe tātou atoʼa.24

ʼEi hōʼē ’o Tāna mau ʼite taʼa ʼē, tē parau atu nei au ē tē ora nei te Atua ! ʼO Iesu te Mesia. ’Ua faʼaho’ihia mai Tāna ’Ēkālesia i ni‘a i te fenua nei. ʼO te peresideni Thomas S. Monson te peropheta ʼa te Atua i niʼa i te fenua nei i teie mahana, o tāʼu hoʼi e pāturu nei mā tōʼu ʼāʼau atoʼa. Tē faʼaʼite pāpū nei au i te reira, ma te faʼaʼite atu i tōʼu here ʼe tāʼu haʼamaitaʼiraʼa nō ʼoutou tātaʼitahi, nā roto i te iʼoa moʼa ʼo Iesu Mesia, ʼāmene.

Te mau Nota

  1. Hi’o 2 Nephi 28:19-30.

  2. Hi’o Ioane 3:16.

  3. ʼO Iesu tei Faʼatāhinuhia—faʼatāhinuhia nā te Metua i te Ao ra ’ei tiʼa Nōna i roto i te mau mea atoʼa nō niʼa i te faʼaoraraʼa ʼo te taʼata nei. ’Ua faʼatāhinuhia Iesu ʼei Faʼaora ʼe ʼei Tāraʼehara nō tātou. Hou te ao i hāmanihia ai, ’ua faʼatāhinuhia Iesu nō te faʼatupu i te tāhuti ʼore ʼe te ora mure nō te mau tamariʼi atoʼa ʼa te Atua (hi’o Ioane 17:24; 1 Petero 1:20). Nō reira, ’ua mau Iesu ʼe piti na iʼoa taʼa ʼē : te Mesia (Hebera) ’e te Kirito (Hereni)—ʼoia hoʼi « tei faʼatāhinuhia ». (Hi’o Bible Dictionary, « tei fa’atāhinuhia ».)

  4. E nehenehe tā tatou e p-aruru ia tātou iho nā roto i te ʼiteraʼa ʼe te oraraʼa i te parau ʼa te Atua (hi’o Ephesia 6:17-18; Te Parau Ha’api’ira’a ’e Te Mau Parau Fafau 27:18).

  5. I raro aʼe ʼi te arataʼiraʼa ʼa Tōna Metua, ‘ua Hāmani Iesu i te fenua (hiʼo Ioane 1:2-3) ʼe te tahi atu mau ao ʼaore e hope ‘ia taiʼohia (hiʼo Mose 1:33). Nā mua roa aʼe i tōna fānauraʼa tāhuti, ’ua riro Iesu ʼo Iehova rahi—te Atua nō te Faufaʼa Tahito. ʼO Iehova tei ’āparau ia Mose i niʼa i te Mouʼa Sinaʼi. ʼO Iehova tei rave i te hōʼē fafauraʼa ʼe o Aberahama e haʼamaitaʼihia te mau nunaʼa atoʼa ʼo te fenua nei nā roto i te reni ʼo Aberahama. ʼE ʼo Iehova tei fafau atu i te mau ʼutuāfare nō Iseraela. ’Ua riro atoʼa ʼo Iesu ʼo Emanuela tei fafauhia, mai tei tohuhia ʼe Isaia (hiʼo Isaia 7:14).

  6. Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe Te Mau Parau Fafau 131:6.

  7. Hi’o Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe te Mau Parau Fafau 76:40-41.

  8. Hiʼo 2 Nephi 31:2-21.

  9. Te Bibilia Moʼa, te Buka ʼa Moromona, Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe te mau Parau Fafau, te Poe Tao’a Rahi.

  10. Hiʼo Buka Arataʼi nō niʼa i te Tumu Parau, « Jesus Christ ». Taʼa ʼē noa atu i te parau i raro aʼe i te upoʼo parau tumu, tē vai nei e 57 upoʼo parau mono nō niʼa Iāna. Nō te mau neneʼiraʼa e ʼere te reo Peretāne ʼo te mau pāpaʼiraʼa moʼa, ʼa faʼaʼohipa i te Arataʼira’a o te mau Pāpaʼiraʼa Moʼa.

  11. Hau atu i te 2.200 tabula tei faʼahitihia i roto i taua 18 ʼapi nō te Buka Arataʼi nō niʼa i te Tumu Parau.

  12. 3 Nephi 27:13-14.

  13. Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia: Iosepha Semita (2007), 49.

  14. Hi’o « Te Mesia Ora : Te ’Itera’a Pāpū ʼo te mau ’Āpōsetolo », Liahona, ’Ēperēra 2000, 2–3.

  15. Hi’o Helamana 8:15.

  16. Hi’o Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe te Mau Parau Fafau 6:36.

  17. ’Ua haʼapiʼi Iesu Mesia i te faufaʼa rahi nō te mau ʼōroʼa moʼa, mai te bāpetizoraʼa (hi’o Ioane 3:5), te ’ōro’a (hi’o Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe te Mau Parau Fafau 59:9), ʼe te ʼōroʼa hiero ʼe te taʼatiraʼa ʼo te hiero (hi’o Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe te Mau Parau Fafau 124:39-42).

  18. Hi’o Te Parau Haʼapiʼiraʼa ʼe te Mau Parau Fafau 124:29-32.

  19. Hi’o Luka 8:43-44.

  20. Mareko 5:28.

  21. Hi’o Te Parau Haʼapʼiiraʼa ʼe te Mau Parau Fafau 88:63.

  22. I tō te vahine faʼaroʼo tāpeʼaraʼa i te ʼahu ʼo te Faʼaora, ’ua parau vitiviti ʼOia, « ’Ua ʼite hoʼi au, e mana [nō roto mai i te Heleni dunamis,, ʼoia hoʼi « mana »] tei reva atu nā ō nei atu iāʼu nei » (Luka 8:46;’āpitihia atu te haʼapāpūraʼa).

  23. « Auê te Vārua ʼo te Atua », Te mau Hīmene, no. 2.

  24. Hi’o 3 Nephi 17:20.