Ha’api’i i te feiā ’āpī ’e te feiā ’āpī pa’ari
ʼO Iesu Mesia te rāve’a nō to tātou mau fifi


ʼO Iesu Mesia te rāve’a nō to tātou mau fifi

’Āru’i ’e te hō’ē huimana fa’atere rahi • 8 nō Fepuare  2019 • Fare Menemene nō Roto Miti

E te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’outou i roto i te Fare Menemene i Temple Square nei, ’e ’outou tei ta’iruru mai nā te ao ato’a nei, te ’oa’oa nei au ’ia tae mai i rotopu ia ’outou. Te ha’amana’o nei au i te fa’aurura’a a tō’u mau ’orometua ha’api’i séminaire ’e te institut i ni’a iā’u.tei taui i tō’u orara’a. Tae roa mai i teie mahāna, e nehenehe tā’u e ’ite i te tāpa’o o tō’u mau ’orometua ha’api’i nō ni’a i te huru a tuatāpapa ai au i te mau pāpa’ira’a mo’a, ’e tō’u iho ā rā here i te Buka a Moromona.

’Ua māuruuru ato’a vau i te ’itera’a nō te pae sotiare a pārahi ai au i te hō’ē vāhi hau ’e tō’u mau hoa tei ’oa’oa i te ’āmuira’a i roto i te parau nō te ’evanelia. ’Ua haere mātou i te fare nō te seminaire i roto i te fare ha’api’ira’a tuarua ’e i te institut i roto i te ha’api’ira’a tuarua. ’Ua ’oa’oa ta’a’ē au ’ia arata’i ia Melanie Twitchell i te mau orira’a a te institut. E vahine o Melanie nā’u i teie nei, e vahine fa’ahiahia.

Ei mau ’orometua ha’api’i nō te séminaire ’e te institut, te rave itoito nei ’outou i te ’ohipa nō te arata’i mai i te mau vārua ia Iesu Mesia ra. Te pure nei ’outou nō tā ’outou mau piahi; te tuatāpapa nei ’outou ’ia ti’a ia ’outou ’ia pāhono i tā rātou mau uira’a; te fa’aineine nei ’outou ia ’outou iho i te pae vārua nō te ha’api’i nā roto i te Vārua; te fa’ateitei nei, te rave nei ’e te ha’amāramarama nei ’outou i te mau parau mau o te ’evanelia.

’Ia ’imi ana’e te Fatu i te feiā o te nehenehe e tauturu i te hō’ē piahi te fifi ra, hō’ē feiā ’āpī tei pāpū ’ore te mana’o, hō’ē o Tāna mau tamari’i faufa’a rahi te topatopa te ’itera’a pāpū ’e te hāro’aro’ara’a, ’ua fa’aineine ’Oia ia ’outou nō te tauturu i te mau piahi, ma te rave ’āmui i te ’ohipa ’e te mau metua ’e te feiā fa’atere o te ’Ēkālesia. E ti’a ’outou i mua i tā ’outou mau piahi ’e e ha’apāpū fa’ahou ’outou i te parau mau ē, te ora nei Iesu Mesia, ’ua here tō tātou Metua i te ao ra ia tātou tāta’itahi, ’e e pārahira’a tō tātou i roto i Tāna fa’anahora’a mure ’ore. E te mea faufa’a roa atu, ’ua ti’aturi ’outou i te reira.

Mai tā Elder Jeffrey R. Holland i parau pinepine, e ’orometua ’outou « nō ō mai i te Atua ra. »1

« E hia rahira’a o [’outou] tei hina’aro i te hīmene i te aroha fa’aora, no te mea tei roto ia [’outou] te mana o tāna ra parau; nō reira, aita anei e tumu rahi e ’oa’oa ai [’outou] ?

« ’Oia, ’ua ti’a roa ia ’outou i te ha’amaita’i ia’na ’e a muri noa atu, o te Atua teitei ra ho’i ’Oia. »2

I te tahi taime, te hōpoi’a nō te fa’auru, nō te ha’api’i, ’e nō te fa’aitoito i te feiā ’āpī, fātata i te hau atu i tā ’outou e nehenehe e amo. ’Ua ’ite te Fatu ē, e nehenehe teie ’ohipa o te arata’ira’a mai i te mau vārua Iāna ra e riro ei ’ohipa teimaha. ’Ua ’apo mai au i te reira i te tau e peresideni misioni au i New York City a ta’i ai teie pāpa’ira’a i roto ia Alama i roto i tō’u vārua: « E taiā a’era to tātou ’ā’au, ’e fātata a’era tātou i te ho’i, inaha, ’ua ha’amāhanahana mai te Fatu ia tātou, ’e ’ua nā ō mai ra: ’Ia haere ’outou i rotopu i tō ’outou mau taea’e ’e e fa’a’oroma’i ma te māmahu i tō ’outou mau ’āti, ’e nā’u ’outou e ha’amanuia i reira. »3

’Aita te enemi e māuruuru nei i tāna fa’aurura’a ’ino i ni’a i te basileia o te Atua i ni’a i te fenua nei tae mai i teie nei. Hina’aro fa’ahou ā ’oia. E ta’ata iria ’e te aroha ’ore ’oia. Tei ni’a tōna mata i te feiā i raro a’e i tā ’outou utuutura’a; te ’ite nei tātou i te tahi pae i te « tarapapera’a te ’ā’au i te mata’u. »4

Hōho’a
tamāhine ’āpī e feruri ra

Te hahi nei te tahi mau piahi, nā roto rā i te Vārua o te Fatu, e nehenehe ’outou e tauturu ia rātou ’ia ho’i mai i ni’a i te ’ē’a maita’i. Ha’amana’o na i te mau parau a Paulo: « ’ua ’āti mātou ’aita rā i apiapi; ’ua pe’ape’a mātou, ’aita rā i ahoaho; ’ua hāmani-’ino-hia, ’aita rā i fa’aru’e-roa-hia; ’ua hurihia i raro, ’aita rā i pohe roa. »5

Nō te aha  ?

Nō te mea te ani mai nei te ’ohipa a te Mesia nā roto i teie fafaura’a mure ’ore: « E haere mai ’outou iā’u nei, e te feiā ato’a i ha’a rahi, ’e tei teiaha i te hōpoi’a, ’e nā’u ’outou e fa’aora. »6

’Ua parau te Fatu ē,: « Nō reira, ’ia ’oa’oa, ’e ’eiaha e mata’u, nō te mea tei pīha’i iho ïa vau, ’o te Fatu, ia ’outou na, ’e e ti’a noa ho’i i pīha’i iho ia ’outou na ; ’e e fa’a’ite atu ’outou i te parau nō’u nei, ’oia ’o Iesu Mesia, ’oia te Tamaiti a te Atua Ora, ’e i vai na ho’i Au, ’e tē vai nei ā Vau, ’e e riro ho’i Au i te tae mai ra. »7

E’ita tātou « e ’oa’oa »8’e e mure i roto i te mata’u. Te ti’avaru nei teie nā mea e piti—te ’oa’oa ’e te mata’u—te tahi i te tahi. ’E mai te mea e pe’e tātou i te fa’aue a te Fatu—mai te mea e ’oa’oa tātou—e ineine ïa tātou no te fa’a’ite pāpū Iāna, te Fa’aora o te ao nei. E ’ite tātou ē, o vai mau ’Oia, ’e e ’ite tātou i te Tāna ’ohipa faufa’a rahi i te amora’a ia tātou i ni’a a’e ’e i ō atu i te mau fifi o te ao nei.

Te aura’a nō te parau ra ia ’oa’oa, o te ti’aturira’a ïa Iāna i te mau taime ’aita te mau ’ohipa e tere ra mai te au i tā rātou i fa’anaho. Te aura’a ra ’oia ho’i, e tāmau māite noa, noa atu ē, e taui te mau huru fifi i tō tātou orara’a, e noa atu ē, e tāpe’a te mau tāmatara’a i te mau mea tā tātou e hina’aro ’eiaha ia tupu. Te fa’aha’amana’o mai nei rā te Fatu ia tātou ē, « i roto i teie nei ao e ’ore e roa’a te īra’a nō tō ’outou ’oa’oa, i roto rā ia’u nei ’ua ī roa tō ’outou ’oa’oa. »9

E nehenehe ’outou e parau i roto i tā ’outou mau piha ha’api’ira’a ē, o vai te mau piahi e ora nei ma « te ’oa’oa. » Te tāmau noa ra tō rātou mau tītaura’a ’e te mau fifi, terā rā te aro nei rātou i te reira ma te fa’aro’o ’e te ti’aturi i te Atua. E pārahi rātou i roto i te piha ha’api’ira’a, ma te hina’aro e pāhono i te mau uira’a, ma te ti’aturi ia ’ite i te mau parau mau e ha’api’ihia ra, ’e ma te ti’aturi i tō rātou ’itera’a ē, o vai ratou. Nō rātou, « e tamari’i au nā te Atua »10 ’o te hō’ē ïa ’itera’a e te hō’ē pārurura’a, e ’ere te hō’ē ha’amana’ora’a maoro o te hīmenera’a i roto i te paraimere. Te haere mai nei rātou nō te ’imi i te mau ’itera’a, te mau mana’o ’e te hāro’aro’ara’a pae vārua o te tauturu ia rātou ’ia ’ite i te mau pāhonora’a i tā rātou mau uira’a. Te hina’aro nei rātou ia pa’ari tō rātou tīa’ira’a a rātere ai rātou i roto i te hō’ē ao tāhitohito, ’e noa atu tō rātou mau fifi e rave rahi, e mea pūai a’e te māramarama i roto i tō rātou mata i te mau pe’ape’a o te orara’a o te mau mahāna ato’a.

I roto i te séminaire ’e te institut i tō’u tau—e nehenehe au e parau ē, e rā ’ē te tau—ua haere mai te mau piahi i roto i te piha ha’api’ira’a ma te ti’aturi. ’Aita rātou i ’ī i te mana’o tapitapi i te mau mea tei ’itehia e rātou i ni’a i te natirara, i te mea ē, ’aita e natirara i te reira tau. ’Aita rātou i ta’ita’i i roto i tā rātou mau pūtē tua i te mau mana’o ē, te hue mai nei te ao i ni’a ia rātou i te mau mea nō ni’a i te fa’aro’o, te heheura’a, te mau peropheta e aore ra, te ti’aturira’a i te Atua.

E aha te parau nō terā pu’era’a e pārahi ra i muri roa tei roto te mata i tā rātou buka, te ta’oto ra ? E aore ra, te tamāhine tei tāpū i tōna rouru tā’āto’a aita i maoro a’e nei, ’e ’aita e hina’aro e hi’o ’āfaro ti’a mai ia outou ? Terā e piti tei mātau i te tomo i roto i te piha ha’api’ira’a ma te tāu’aparau ’e i teie nei ’aita e paraparau rahi fa’ahou te tahi i te tahi ? ’E terā piahi maita’i roa mai te huru ra ē, ’aita e ’ana’anatae fa’ahou i te tāu’aparaura’a ’evanelia, ’e ’ua hau a’e tōna ma’irira’a i tōna taera’a mai ? ’E terā pu’era’a ’aita roa atu e ’ana’anatae fa’ahou, ’e ’aita e hina’aro fa’ahou e ’apo mai ? Te haere mai nei te tahi mau piahi i roto i te piha ha’api’ira’a, pārahi, ’e i te hōpe’a, haere i rāpae ma te tāpe’a ’ore i te hō’ē noa a’e mea—’aita ato’a te Vārua. ’Ua topa tō rātou orara’a faufa’a rahi i roto i te hepohepo, te mata’u, te fa’ahemara’a, te fifi ’e te ’ā’au ’oto.

Hōho’a
Taure’are’a i roto i te hepohepo

’Ua ui a’e anei ’outou ia ’outou iho ē, « E aha te tupu nei i ō nei ? » Tē na reira nei au!

Mata’u ’e te ahoaho: terā te ’ohipa e tupu nei. Te mata’u i te ’ore e fāri’ihia e te mau hoa. Te mata’u i te mau nūmera o te fare ha’api’ira’a, te mau hepohepo e te mau fifi i te fare e’ita e roa’a ia rātou ia fa’a’āfaro. Te mata’u i te mea ē, e’ita e ti’a ia rātou ’ia ti’aturi i te hō’ē ta’ata, ’e ’aita hō’ē ta’ata e ti’aturi ia rātou. Te mata’u i te vai-’ōtahi-ra’a, ’e te mata’u i te vaira’a i roto i te mau pupu. Te mata’u ē, o te riro rātou ei teimahara’a nō vetahi ’ē. Te mata’u i te fa’aro’o i fa’ati’ahia e aore ra, i te huru fa’aro’o ato’a. Te mata’u ē, ’aita e rāve’a e aore ra, e tāmarūra’a i tō rātou māuiui. E fa’atupu te mata’u i te mana’o paruparu ’e te ahoaho, te mana’o pe’ape’a ’e te hepohepo; e fa’a’amu te mata’u i te ’ino’ino ’aita e hōpe’ara’a maita’i. E ti’aturi te mata’u ē, ’aore e ta’ata e hāro’aro’a mai, ’e te mea ’ino roa atu, ’aita e ta’ata e ui ē, « E aha te fifi ? »

Te mea ’oto roa atu, e ’itehia te mata’u i roto i tōna mau huru ato’a, i roto i te fa’ahōpe’ara’a ’ino roa a’e—te ’ōnohi.

I te fa’atupura’a te tavana nō Utaha i te hō’ē pupu ’ohipa i te matahiti i ma’iri a’e nei nō te aro i te tupu-rahi-ra’a te ’ōnohi i rotopu i te feiā ’āpī, ’ua ani ’oia i te Peresideni Russell M. Nelson ’ia mā’iti i te hō’ē ti’a fa’atere nō te ’Ēkālesia i roto i tāua ’ohipa ra. ’Ua hōro’a mai te Peresideni Nelson i te reira hōpoi’a faufa’a roa nā’u. ’Ua ha’api’i mai au ē, ’aita e ta’ata i pāruruhia. Te ’ōnohi o te feiā ’āpī o te hō’ē ïa fifi e tupu nei ’āti a’e te ao nei. Te fa’a’ite mai nei te mau nūmera ē, tei roto te ’ōnohi i teie nei i nā tumu rahi e toru o te pohe i rotopu i te feiā ’āpī 15 ’e 24. Teie ato’a: « E 20 taime hau te pinepine o te mau tāmatara’a ’ōnohi i te mau ’ōnohi i tupu. »11 E au mau taea‘e, e au mau tuahine, e mau nūmera ’ino roa teie.

Tītauhia ia tātou pa’ato’a ’ia fa’aruru i te reira fifi. Ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahāna Hōpe’a nei, tītauhia ia tātou ’ia fafau ’ia ’imi i te mau rāve’a ato’a nō te taui i te ferurira’a ē, te ’ōnohi o te pāhonora’a ïa i tō rātou fifi. Tītauhia ia tātou ia paraparau i te feiā ’āpī nō ni’a i te ’ōnohi ’e ’ia here ia rātou ’ia ’ore rātou e feruri ē, o te ’ōnohi te rāve’a nō tō rātou māuiui. ’Ua riro te orara’a o te Peresideni Thomas S. Monson ei fa’a’itera’a no te parau ra “haere e fa’aora. » E ti’a ia tātou ’ia fa’ariro i te reira ei hōpoi’a nā tātou.

O te reira tā te Fa’aora i rave nō tātou pa’ato’a. ’Ua haere mai ’Oia e fa’aora ia tātou nā roto i te tāra’ehara, ’e ’ua tāmau noa ’Oia i te fa’a’ite i te reira here rahi nā roto i te fa’aorara’a ia tātou, te fa’aitoitora’a ia tātou, e te hopoira’a mai i te hau ia tātou nei mai te mea ē, e fāriu atu tātou i ni’a Iāna.

Hōho’a
Te feiā ’āpī tamāhine te tāpe’a nei i te rima

E nehenehe tā tātou e fa’a’ite i te here mai te mea ē, te reira tā te feiā ’āpī e hina’aro, e ’imi hō’ē hoa nō rātou, fa’aro’o ia rātou, ’e e ’imi ia rātou nā roto i te hō’ē parau e aore ra, hō’ē peu marū. E tītauhia paha ia tātou ia ’ohipa i pīha’i iho i to rātou mau metua ’e te mau ’ēpisekōpo nō te fāri’i i te mau fa’aarara’a nō te mau fifi, te mau hepohepo, e aore ra, te tahi atu ma’i roro. E nehenehe tātou e tauturu ia rātou i roto i tō rātou orara’a. Te feiā e ro’o-ohie-hia i te ’ōnohi o te feiā ’āpī ïa ’e te mau feiā ’āpī pa’ari ’ōtahi o te aro nei i te fifi nō te apenira’a. Te tītau nei rātou ia hā’atihia rātou i roto i te rima o tō rātou Fa’aora ’e ’ia ’ite ē, ’ua herehia rātou. Nō reira te pi’i pinepine mai nei te Fatu ia tātou; te tītau mai nei ’Oia ia tātou ’ia riro ei rima fāri’i, e te here nōna. Tītauhia ia tātou ia faitoito i tō rātou mau hoa ia nā reira ato’a.

E tū’ati te ’ōnohi i te māuiui o te mau uira’a pāhono-’ore-hia, te mau ’oto, te pe’ape’a, te mau uira’a ’āhani pa’i, ’e e aha atu ra i teie nei. E ati rahi mau teie mau mo’era’a o te ora, e ti’a ai ia tātou ia toro i te rima nā roto i te mau rāve’a ’āpī ’e te maita’i a’e nō te a’o, nō te fa’a’ite i te aupuru e te mana’o tapitapi, ’e ’ia fa’aea fātata i piha’i iho i te feiā ’āpī e ’ia pāturu ia rātou. A tāmata i te fa’ahiti i te i’oa « Iesu Mesia » i te hō’ē taime fifi mau i pīha’i iho i te hō’ē o tei mo’e te tīa’ira’a. Nā roto noa i te pi’ira’a i Tōna i’oa, ma te fa’atura, e nehenehe te reira e fa’atupu i te hō’ē ta’a’ēra’a i roto i te hō’ē taime fifi.

Te fārerei nei te tahi mau oire i te mea tā rātou e parau nei ē, « pūpā » ’ōnohi, i reira ho’i te hō’ē taure’are’a e rave ai i te hō’ē ’ohipa teimaha, ’e e hi’o te tahi atu pu’era’a i te reira mai te hō’ē rāve’a, ’e e ’ōnohi ato’a rātou.

Te hina’aro nei au e fa’a’ite atu ia ’outou i te hō’ē ’a’amu nō te taure’are’a ’āpī nō Peretāne tei ha’apūrorohia i roto i te mau parau ’āpī a BBC i te ’āva’e ’Ēperēra 2018. E ’a’amu teie nō Hati Sparey-South, 16 matahiti, tei « tāmata a’e na i te ha’apohe iāna iho. E tāmata fa’ahou ’oia, ’e penei a’e paha e manuia ’oia ’āhani ē, ’aita hō’ē ’orometua ha’api’i i ’ite i tōna hōho’a mata ’oa’oa ’ore. » E toru o tōna mau hoa tei ha’apohe ia rātou. E piti matahiti te maoro tōna māuiuira’a i te hepohepo rahi.

’Ua parau o Hati ē, « e ’oto rahi tō’u. ’E ’aita tā’u e nehenehe e ta’oto. » ’Ua tāmau noa te pōiri. ’Ua ta’a tōna nā metua, ’e ’ua haere noa tōna metua vahine i te fare ma’i ’e ho’i mai, nō te tahi mau fifi o te ea. Tei ni’a te mata o te mau ta’ata ato’a i tōna metua vahine, ’aita atu ra hō’ē ta’ata i ’ite i te mata rumaruma o Hati. ’Aita hō’ē ta’ata i ui ē, « E aha tō ’oe mana’o i te mau mea e tupu ra ? E aha tō ’oe huru ? »

I te hō’ē mahāna ’ua tomo mai ’oia i roto i te piha ha’api’ira’a ma te ahuhia i te hō’ē piriaro ri’ari’a, ’e nō tāpū-noa-hia a’e nei tōna rouru. ’Ua ui atu ra tōna ’orometua ha’api’i ē, « Hey, e aha tō ’oe huru ? ’Āhani, e aha te huru ? »

’Ua pāhono mai ra o Hati, « OK » ’Aita rā ’oia i fa’aea i reira. ’Ua ’ite mai hō’ē ta’ata iāna. « Mea ’ino roa vau, » tāna ïa parau. « E pe’ape’a rahi tō’u. ’E e ta’i noa vau. »

E i muri iho, ’ua ta’i ’oia, ’e ’ua ta’i, ’e ’ua tahe tōna pēni mata nā ni’a i tōna mata. ’Aita rā e fifi nō te mea ’ua toro te hō’ē ta’ata i tōna rima iāna ra.

’Ua ui teie ’orometua ha’api’i i te hō’ē uira’a ’ōhie roa tāna i ui i te mau tamari’i e rave rahi. Nō tōna rā hāponora’a i te hō’ē fa’a’itera’a ē, te ha’apa’o ra ’oia, ’ua haru mai o Hati i te rēni o te ora. ’E ’ua fāri’i o Hati i te tauturu.

I muri a’e ra, te fa’ata’a ra o Hati ē, « E ’ohipa iti ha’iha’i roa ’i’A hi’ohia, terā rā, ’aita e nehenehe e parau te pūai ia parau ana’e ’oe i te hō’ē tamari’i ē, ’e aha tō ’oe huru ?’ ia tomo mai rātou i roto i te piha ha’api’ira’a, ’e ’ua ’ite ’outou, noa atu ē, e mea ’maita’i’ rātou, ’ua fa’aro’o rātou ia ’outou. » 12

Tō’u taea’e here ’o Jeffrey R. Holland ē, « Noa atu ā tō ’outou mau fifi, tō’u mau taea’e ’e mau tuahine—i te ferurira’a anei e aore ra, i te manava e aore ra, i te tino e aore ra, i te tahi atu huru—’eiaha e ma’iti ’ia pāto’i i te faufa’a rahi o te orara’a ma te fa’ahope i te reira. A ti’aturi i te Atua. A tāpe’a i Tōna here. ’Ia ’ite mai ’outou ē, te vai ra te mahāna e hiti mai te po’ipo’i ’ana’ana, ’e e horo ’ē atu te mau ata rumaruma o te tāhuti nei. E feruri paha tātou ē, e au tātou ’mai te ’au’a i pararī ra’ mai tā te pāpa’i Salamo i parau ra, e ti’a ia tātou ’ia ha’amana’o ē, tei roto tāua ’au’a ra i te rima o te potera hanahana. »13 

’Aita e rāve’a ’ōhie nō te parau ē, o vai te fifi. E fa’ata’i teie mau taure’are’a i te pū, e hīmene i roto i te hō’ē pupu hīmene, e tu’e i te pōpō, e aore ra, e pū’ohu i te mau mā’a i muri a’e i te ha’api’ira’a. E haere mai rātou i te purera’a—te tahi pae o rātou—e mau hoa rātou nō te mau tamari’i e haere mai nei i roto i tā ’outou piha ha’api’ira’a, noa atu ē, e rā ’ē te tau tō rātou ha’apaera’a i te parau no te fa’aro’o. Terā rā, te vai ra te tahi mau tū’atira’a: te pe’ape’a, te hō’ē uiuira’a ha’apa’o-’ore-hia, te fa’ata’ara’a, te mau rave-’ino-ra’a, te ahoaho i te pae nō te ha’api’ira’a, ’e te mea o te tano ’ia parauhia ē, te ’āti o te taure’are’a.

’Ua ha’apa’o māite te ’Ēkālesia i te parau nō te ’ōnohi o te feiā ’āpī, ma te hāmani i te tahua natirara ’e te ha’amāramaramara’a, te mau video i ni’a i te itenati, te mau tauturu nō te feiā e vai ’ōtahi nei, te mau reni tauturu, ’e te hō’ē tāpura o te mau tāpa’o fa’a’itera’a, tei riro ei pi’ira’a i te tauturu, mai ia Hati.

A ha’amātau ia ’outou i teie mau rāve’a tauturu, ei reira ’outou e rave ai i tō ’outou pi’ira’a ei « ’orometua nō ō mai i te Atua ra. »14

Nāhea e ti’a ai ia tātou ia fa’a’ite i te hō’ē ta’ata e māuiui ra ē, ’ua ’ite te Fatu i tō ’oe huru ? ’Ua rave ’oia i tā ’oe mau tītaura’a ’e te mau hape i ni’a Iāna. ’Ua amo ’Oia i te reira nō ’outou, ’ia ti’a ia ’outou ’ia fāri’i hō’ē o te utuutu ma te ’ite hope roa i hea e māuiui ai ’e nō te aha.

E tauturu te hō’ē hāro’aro’ara’a rahi a’e ia Iesu Mesia i te feiā e paruparu ra te tīa’ira’a. Tōna here ia rātou ’e te vāhi faufa’a ’e te fa’ateiteihia Tāna i fa’aineine nō rātou i roto i te mau tau mure ’ore, o te hō’ē ïa poro’i o te ti’aturira’a ’Ua here ’Oia ia rātou. E ti’a ia rātou ’ia ’ite i te reira. Te parau ra te pāpa’ira’a mo’a ē,« Tei pīha’i iho ïa vau, o te Fatu; ia ’outou na, ’e e ti’a noa ho’i i pīha’i iho ia ’outou na. »15Terā fafaura’a Tāna ’ia tae i reira, e ’ere i te parau pāpū ’ore, fa’ata’ahia nō te feiā mā ana’e e aore ra, te feiā i roto i te ’āpo’ora’a nō te séminaire. E ti’a ’Oia i pīha’i iho i tō tātou feiā ’āpī tāta’itahi, ia tātou tāta’itahi, i roto i tō tātou mau hora pōiri roa a’e. Terā te mana o te Tāra’ehara, ’e e mea ti’a ia tātou ’ia ha’api’i i te reira ma te pūai rahi ’ia tae roa ho’i te reira i te feiā e ’āti nei.

Hōho’a
Iesu Mesia e fa’aora nei i te hō’ē vahine

A tauturu i te mau piahi ia ’imi i te hō’ē « ’īrava pāruru, » hō’ē o tā rātou e nehenehe e ha’amana’o ’ia vai rātou i roto i te fifi, e aore ra, ia hina’aro rātou i te pūai nō te horo ’ē atu. E mea maita’i roa teie, « ’Ia ’oa’oa, ’e ’eiaha e mata’u, nō te mea tei pīha’i iho ïa vau, ’o te Fatu, ia ’outou na »16

’Ua vai tāmau noa te mau tītaura’a i roto i te orara’a. ’Aita e ta’ata i pāruruhia i taua fifi ra. ’Aita ’outou, ’aita vau e ’aita ratou. Te māuiui nei te tahi mau feiā ’āpī nō te mea te feruri nei rātou ē, o rātou ana’e te fāri’i nei i te ’āti. ’Aita tō te tahi atu e fifi. ’Ua feruri hape rātou ē, mai te mea ē, e tuatāpapa ’outou i te mau pāpa’ira’a mo’a ’e e ha’apa’o i te mau fa’auera’a ’e e pure ho’i i te mau mahāna atao, e’ita ïa ’outou e fāri’i i te ’ā’au māuiui, te ’āti, te ro’o ’ore, ’e te mau ’āti pēpē. E ’ere mai te reira te huru. E tae mai te tāmatara’a i ni’a ia tātou pa’ato’a.

Te mau fifi, te mau tītaura’a, te mau tāmatara’a, te mau ’āti, te mau ’āti rahi—a parau i te reira mai tā ’outou e hina’aro—’ua riro te reira ei tuha’a nō teie ’itera’a tahuti nei nō te ha’apuai ia tātou. Te ha’amaita’ira’a maori rā, nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia e nehenehe noa ā tātou « e ’oa’oa. »17

’Eiaha e vaiiho i te mau tītaura’a vana’a o te ha’api’ira’a i te ’evanelia ia hau a’e i te mana o te Vārua nō te ha’aputapū ’e nō te fa’aitoito i tā ’outou mau piahi. A fa’aineine ia rātou nō te fāri’i i te fa’aurura’a ’e nō te fa’a’ohipa i te reira. A fa’aineine ia rātou ’ia fāri’i i te heheura’a o te ta’ata iho mai tā te Peresideni Nelson i ha’apāpū mai.18

Mai te mea e nā reira rātou, e ’ite rātou i te temeio o te fa’aterera’a ’e te arata’ira’a a te Fatu, te hō’ē huru mau o Tōna here.

Nō te aha vau i fa’aoti ai e paraparau nō ni’a i te ’ōnohi ’e nō ni’a i tōna mau hoa, mai te mata’u, te vai-’ōtahi-ra’a, te hepohepo, te mana’o pe’ape’a, ’e te māuiui i roto i te hō’ē fa’anahora’a tura mai teie ? Nō te mea tei roto ’outou i te pupu o te « feiā pāhono mātāmua, » ’e mai te mea ē, ’aita, te ani nei au ia ’outou ’ia ti’a i roto. Te vai mau nei te ’ōnohi ’e tōna mau hoa nō te pōiri. Te rahi noa atura te reira i rotopu i tō tātou feiā ’āpī i roto i te hō’ē ma’i rahi o te ume nei i te mau tamari’i ’āpī maita’i roa, ma te ha’avare ia rātou ē, ’aita hō’ē a’e ōpuara’a tō te orara’a. Aore roa e mea atea roa’tu i te parau mau.

Hōho’a
Feiā ’āpī e tāpe’a nei i te rima i roto i te hō’ē ha’amenemenera’a

E mea paruparu te orara’a. ’Aita tātou i ’ite ē, e aha te taime e tupu mai ai te hō’ē mea i ni’a i te hō’ē ta’ata o te fa’ahitimahuta ia tātou. E ’ite tātou i to tātou ineine ’ore ’e te ta’a ’ore i te ’ohipa e rave. Ahiri rā rātou nō roto mai i te hō’ē fare nō te pure ’utuāfare, nō te tuatāpapara’a i te pāpa’ira’a mo’a, ’e nō te pō ’utuāfare, te vai ra ïa te mau mauha’a pāpū a’e nō te « tāpe’a te pa’ari. » Terā rā, ’eiaha e hape i te feruri ē, e’ita te hō’ē o tō tātou feiā ’āpī e fifi noa atu ē, e mea pāpū maita’i teie mau mea ato’a. I roto i te hō’ē ’ohipara’a nō te pō ’utuāfare, ’ua pāhono te hō’ē taure’are’a i te anira’a ’ia pāpa’i te melo tāta’itahi i te hō’ē mea tei riro ei mea faufa’a nō rātou. Hō’ē tamari’i ’ahuru mā maha matahiti, i’A hi’ohia atu, mai te mea ra ē, ’ua hope te mau mea ato’a iāna, teie tāna i pāpa’i, « ’Ia ’ite ē, te vai ra hō’ē ta’ata i reira no’u. »

Te vai nei tō’u hō’ē hoa rahi roa ’aita i haere i te séminaire hou tāna matahiti hōpe’a i te Lycée. ’Aita ’oia i haere i te purera’a; ’aita i haere mai te 13ra’a tōna matahiti. Nō te mea e ta’ata hīmene ’oia, ’ua fa’aoti a’era ’oia e tāmata i te pupu hīmene a te séminaire, ’e ’ua manuia. ’Ua manuia te mau tamari’i ato’a. ’Aita ’oia e ha’amana’o i te hō’ē noa a’e o te mau ha’api’ira’a i roto i te piha ha’api’ira’a. Terā rā, i te mau taime ato’a e hīmene rātou, e ī te piha i te Vārua, ’e ’ua ’ite ’oia ē, e mea ta’a’ē teie i te pupu hīmene o te fare ha’api’ira’a i reira ’oia i te hīmenera’a i te tahi a’e pae i te purūmu. ’Ua fāri’i ’oia i te hō’ē mea ’aore ā ’oia i fāri’i a’e nei. Ua fāri’i ’oia i te Vārua. Nō roto mai ’oia i te hō’ē ’utuāfare pe’ape’a ’aita e ha’api’ira’a ’evanelia i reira, nō reira ’aita ’oia i mātau i te Vārua. ’Ua ha’amata ’oia i te poihere i te reira ’e i te turu’i i ni’a iho i te reira. E mea pa’ari ’oia i roto i te ’evanelia a Iesu Mesia nō te mea, « tei reira hō’ē ta’ata nōna. » ’E i teie nei, e rave rahi matahiti i muri mai, te paraparau pinepine noa nei ā ’oia i tāna ’orometua séminaire, o tei riro ei « ’orometua nō ō mai i te Atua. »19

Nō rātou tā ’outou e ha’api’i ’aita tā rātou e pupu tauturu, tāua pūai ra i te fare, e riro mai tā ’outou mau ha’api’ira’a ei mea faufa’a rahi nō to rātou ora maita’i. Penei a’e paha o rātou o te ani ōmo’e i te hō’ē uira’a nō te fa’atupu noa i te hō’ē ’āparaura’a ’evanelia nō te mea, o te reira ana’e te taime e roa’a ai ia rātou tāua tū’atira’a pae vārua ra i roto i tō rātou mahāna. A poihere i tāua mau taime ra, ’e a fa’atupu i te taime nō rātou.

E tae mai te ora nā roto mai i te Fa’aora, tei « pou mai i raro a’e i te mau mea ato’a ra »20 ia ’ite ’oia « nā roto i te tino, i te rāve’a e fa’aora ai i tōna mau ta’ata i tō rātou mau paruparura’a. »21

A feruri nā i tō Iesu fa’a’amura’a i te pae tauatini ta’ata i te tahi tau i’a ’e te faraoa a te hō’ē tamaiti, ’e i muri iho, haere atu ra i ni’a i te mou’a ’oia ana’e nō te pure. Te rātere ra Tāna mau pipi nā ni’a i te moana o Galilea, ’e a tere noa ai te pō, ’ua haere atu ra Iesu ia rātou ma te haere nā ni’a i te ’are. ’Ite atura rātou Iāna, « ’ua ’auē ihora i te mata’u, »22 ’e ’ua pāhono atura ’Oia, « A fa’aitoito, o vau, ’eiaha e mata’u. »23

A ’ou’a ai Petero ma te ri’ari’a ’ore nā ni’a a’e i te hiti o te poti i taua pō ra i te pi’ira’a a te Fatu, ’e a ha’amaita’i i te haere nā ni’a i te miti, ’ua ī ’oia i te itoito ’e tae roa atu i te taime ’A hi’o ai ’oia i raro ’e a ’ite ai i te arepurepu o te miti pūai. ’Auē ihora ’oia i te mata’u i reira.

Fa’atoro mai ra Iesu i te rima iāna ra ’eiaha ma te riri ma te aroha rā. Te fa’ata’a nei Moroni i tō tātou mana’o paruparu « ’ia fa’ateitei rā te Mesia ia ’oe i ni’a, ’e ’ia vai noa te māna’ona’ora’a i tōna mamae, ’e te pohera’a ’e Tōna aroha, ’e te fa’a’oroma’i roa ra, ’e te tīa’ira’a i Tōna hanahana ’e te ora mure ’ore, ’ia vai noa te reira i roto i tō ’oe ’ā’au e a muri noa atu. »24

Te parau mai nei ’oia ia tātou nō te mea tei ni’a tātou pa’ato’a i te pape.

I te tahi atu vāhi i roto i te Faufa’a ’Āpī, te ha’aputuputu ra te hō’ē pupu ta’ata i pīha’i iho i te hō’ē ta’ata « hāpepa te vai noa ra i ni’a i te ro’i. »25Hi’o atu ra te Fatu Iesu Mesia i te hāpepa ra ’e ’ite atu ra ’Oia i te fa’aro’o o te feiā i hā’ati iāna ra ’e nā ō atura, « E fa’aitoito. »26

I roto i teie tau tu’ura’a hōpe’a ’ua paraparau mai Iesu Mesia nā roto ia Iosepha Semita i Tōna mau tāvini tei reva i te misioni ’e tei fa’aruru i te ’āti e te mau ’ino, nā ō atura, « A fa’aitoito, e te mau tamari’i ri’i; tei rotopu ho’i au ia ’outou. »27

’Ua ’ite Iosepha Semita i roto i te ’ōrama i te mau ’Āpōsetolo i roto i tā rātou misioni i Peretāne « te ti’a ana’e ra i roto i te hō’ē ha’amenemenera’a ma te rohirohi rahi, tō rātou mau ahu ’ua mahaehae, te ’āva’e ’ua ’oru, ’e tei raro te mata, ’e o Iesu te ti’a ra i rōpū ia rātou, ’e ’aita rātou i ’ite atu Iāna. ’Ua hi’o atura te Fa’aora ia rātou ’e ’oto ihora. »28

Te ite ra anei ’outou i te hōho’a ? E ’itehia te mana fa’atupu o te Mesia ma te ’ōhie ē, tei reira ’Oia nō tātou. Noa atu te ’ohipa e tupu mai, tei pīha’i iho ’Oia ia tātou, e tāmāhanahana ’Oia ia tātou, ’e e fa’aora ’oia ia tātou mai te mea ē, e haere mai tātou Iāna ra ’e e fa’a’ohipa i Tōna mana nō te fa’aora ia tātou. Pinepine ’Oia i te fa’aora i te ’ā’au māuiui. E ui tātou ē, nāhea te reira ? Nā roto i te mana o te tāra’ehara e fa’a’ohipahia i roto i tō tātou orara’a i teie mahāna, ’eiaha i te hōpe’a hou te ha’avāra’a hōpe’a, i te mau mahāna ato’a rā a ’imi ai tātou ’ia riro mai Iāna te huru, ’ia here i te mea tāna e here, ’ia pe’e i Tōna mau peropheta i mā’itihia.

’Ia tuatāpapa ana’e au i te tāra’ehara, e tāmata vau i te feruri i te huru ’ino o te mau mea ato’a i te taime ’a tūturi ai te Fa’aora i roto i te ’āua nō Getesemāne. ’e pure a’era, « nā ō atura, e tā’u Metua, ia ti’a ia ’oe ra, e hōpoi ē atu i teie nei au’a: ’ia tupu rā tō ’oe hina’aro ’eiaha tō’u. »29 ’Ua parau ’Oia nō ni’a i tōna mamae, « Te rahira’a o te reira mamae aore roa i itea ia ’oe, te huru mau o te reira mamae aore roa ho’i i itea ia ’oe, ’oia ïa, tā ’oe rāve’a fifi rahi nō te fa’a’oroma’i i te reira ’aore roa ho’i i itea ia ’oe nā. »30 E mea ti’a i tō tātou feiā ’āpī ia hāro’aro’a i te reira fa’ahitira’a parau hōhonu.

Hōho’a
Te tāmāhanahana nei te melahi ia Iesu Mesia i Getesemāne

« ’Ua fā maira te hō’ē melahi nō te ra’i mai, ’ua fa’aitoito maira iāna. »31

I roto i Tōna hina’aro, te amora’a i tā tātou mau hara ato’a i ni’a Iāna, tō tātou mau mahāna ’ino mau, tō tātou mau ’ino ’e te mau ’ino’ino, ’ua fā maira te hō’ē melahi nō te tāmāhanahana Iāna. I roto i tō ’outou mau tāmatara’a, te mau taea’e ’e te mau tuahine, ’ua hōro’a mai te Fatu i « te mau melahi e ’āti noa a’e ia ’outou na, ’ia ha’amara’a mai ia ’outou i ni’a. »32E te mau ’orometua here ē, e nehenehe ē, o ’outou tāua melahi ra.

I roto i te tāma’ara’a hōpe’a, ’ua hōro’a na te Fa’aora i te ha’apāpūra’a i Tāna misioni ’e ’ua fafau mai ’oia i te hau ma te parau mai ē, « E pohe tō ’outou i teie nei ao; e fa’aitoito rā, ’ua riro te rē o teie nei ao iā’u. »33Ua pāpū maita’i ’oia i te ’ohipa e tupu mai, ’ua pāpū maita’i ’Oia i Tāna tuha’a i roto i te fa’atupura’a i te fanahoraa rahi o te fa’aorara’a i fa’aitoito ai ’Oia i Tāna mau pipi, « A fa’aitoito. »

’Ua parau o Elder Neal A. Maxwell ē, « Te fātata ra te māuiui fāito ’ore nō Getesemane i te tae mai i ni’a ia Iesu; te fātata maira te ha’avarera’a a Iuda. I muri iho, o te harura’a ïa o Iesu e tōna pari-ra’a-hia; te purarara’a o te Tino Ahuru Ma Piti mai te mau māmoe; te tā’irira’a ri’ari’a o te Fa’aora; te ha’avāra’a ti’a ’ore; te pi’ihuara’a te ta’ata nō Baraba ’eiaha rā nō Iesu; e i te hōpe’a, te fa’asataurora’a ri’ari’a i Kalavaria. E aha te mea e ’oa’oa ai ? Te mea noa ïa tā Iesu i parau ra: ’ua riro te rē o teie ao Iāna! ’Ua fātata te taime e riro ai te tāra’ehara ei mea mau. ’Ua pāpū te ti’afa’ahoura’a o te mau ta’ata ato’a. « Tītauhia ’ia ha’amou i te pohe—’Aita Satane i manuia i te tāpe’ara’a i te tāra’ehara. »34

E nehenehe tā tātou e ha’api’i i te parau mau i fa’ahitihia e te Peresideni Russell M. Nelson: « Ahiri ’aita te tāra’ehara hope ’ore o tō tātou Fa’aora, ’aore hō’ē o tātou e fāri’i i te tīa’ira’a nō te ho’i i pīha’i iho i tō tātou Metua i te ao ra. Ahiri ’aita Tōna ti’afa’ahoura’a, e riro ïa te pohe ei hōpe’ara’a. Maoti te tāra’ehara a tō tātou Fa’aora i matara ai te ora mure ’ore ’e i pāpū ai te tāhuti ’ore, nō tātou pā’āto’a. »35

A feruri māite nāhea e ti’a ai ia ’outou ’ia tauturu i tā ’outou mau piahi ia hāro’aro’a i te pūai o te Fa’aora, Tōna here ia tātou pa’ato’a, ’e te fa’atura i fa’anahora’a hanahana a te Metua. A pure nō te tauturu ia rātou ’ia ’ite ē, nō rātou te tāra’ehara a Iesu Mesia ’e e aha tōna aura’a i roto i tō rātou orara’a fifi.

A fa’aitoito i te tāvinira’a i roto i te bāsileia o te Atua o te hōro’a mai i te Vārua o te Atua.

Nō tō’u tāvinira’a ’e te arata’ira’a i roto i te Tuha’a fa’atere o te hiero o te ’Ēkālesia nō te hō’ē tau maoro, e ’oa’oa vau ’ia haere i te hiero ’e ia ’ite i te mau ’āna’ira’a o te feiā ’āpī tamāroa ’e tamāhine te haere ra i roto i te hiero nō te rave i te mau bāpetizora’a nō te feiā pohe. Mai te mea ē, e ha’apāpū ’outou i te mana o te hiero i roto i tā ’outou ha’api’ira’a, te ha’apuai ra ïa ’outou i teie taime faufa’a roa ’ia haere mai rātou nō te ’ite ia Iesu Mesia, nō te ’ite ē, o ’Oia te tumu nō tō rātou « ’oa’oa. »

Te māuruuru nei au i te mara’ara’a te nūmera o tō tātou feiā ’āpī pa’ari tei rave i to rātou iho ’oro’a hiero ’e o te tāvini nei ei mau rave ’ohipa nō te hiero. Ma te ahuhia i te ahu ’uo’uo, i roto i te hō’ē vāhi nehenehe ’e te hau, te ti’a nei rātou i ni’a i te vāhi mo’a ma te fa’a’ite i te ’itera’a pāpū nōna, ’e e tae mai ’Oia.36Tā tātou tāvinira’a i te Fatu i roto i te hiero o te rāve’a hō’ē roa ïa ’e te pūai nō te ’ite i te Fa’aora i pīha’i iho ia tātou.

A fa’aitoito i tā ’outou mau piahi ia tāpe’a tāmau noa i te hō’ē parau fa’ati’a no te hiero—e fa’a’ohipara’a tā’ōti’a anei e aore ra, e mea tāmau, tei te huru o te matahiti ’e te huru o te fa’anahora’a—’e ’ia fa’a’ite i tō rātou mau mana’o nō ni’a i te haerera’a i roto i te hiero, te heheura’a ’e te fa’aurura’a o te tae mai a tae ai rātou i ō mai i teie orara’a « te mau mea nō tei maita’i a’e ra »37ma te tāvini i te feiā o te ’ore e nehenehe e rave i te mau ’oro’a nō rātou iho.

’Ua parau te Peresideni Nelson ē, « Mai te mea ē, tei ni’a te fa’atumura’a o tō tātou orara’a i te fa’anahonahora’a nō te fa’aorara’a a te Atua, ’e ia Iesu Mesia ’e Tāna ’evanelia, e nehenehe tātou e fāri’i i te ’oa’oa, noa atu te mau mea e tupu ra—’aore rā ’aita e tupu ra—i roto i tō tātou orara’a. »38

I tō’u fa’atōro’a-ra’a-hia ei ’Āpōsetolo, ’ua parau te Peresideni Monson ē, ’ia riro vau ei ’ite nō te i’oa o Iesu Mesia i te ao ato’a nei. ’Aita vau i ha’afaufa’a ’ore i te reira hōpoi’a. ’Ua tuatāpapa pūai au i te mau pāpa’ira’a mo’a ma te ’imi i te i’oa ’e te mau ti’ara’a o te Fatu. Teie mau mea ato’a tā’u e fa’a’ite atu ia ’outou, nō roto mai ïa i te mau pāpa’ira’a mo’a o te fa’aha’amana’o ia tātou i tā tātou tīa’ira’a i roto Iāna. ʼO ʼOia te:

  • Ti’aturira’a o Iseraela.39

  • Feti’a po’ipo’i ’ana’ana.40

  • Tīa’i māmoe maita’i.41

  • A’o.42

  • Ari’i nō te hau.43

  • Fa’aora.44

  • Māramarama o te ao.45

  • Tahu’a rahi nō te mau mea maitata’i a muri nei.46

  • Pūai nō te fa’aora.47

  • tei mau i te mau mana ato’a ra.48

Te fa’aurura’a, te tāpa’o ’e te fa’atorora’a i te rima, e mau mea ana’e ïa nō te aroha. Tei reira ’Oia ’ia ’ōti’ati’a tātou ’e ’ia tauto’o nō te haere i mua. ’E mai te mea e he’e tātou, Tōna « maramarama o te ’ana’ana mai nei i roto i te pouri »49—te tahi atu o Tōna mau i’oa—e mea hau roa atu ïa i te māramarama. Te here nei ’Oia ia tātou i roto i tō tātou mau hora ’ana’ana roa a’e ’e tō tātou mau hora pōiri roa a’e.

Te rirora’a ei pipi nā Iesu Mesia e ’ere ïa i te mea māna’ona’o-noa-hia. E mea tāpa’o maita’i-hia Tōna haere’a nā Tōna mau ta’ahira’a ’āvae. Mai te mea e pe’e tātou Iāna, e ha’amata tātou i te here i te mea tāna e here. Mai te mea e fa’a’āpī tātou i tā tātou mau fafaura’a Iāna i te hepetoma tāta’itahi nā roto i te ’amura’a i te ’oro’a mo’a, e tupu i te rahi tō tātou hāro’aro’ara’a Iāna ei Fa’aora nō tō te ao,50te Vārua o te parau mau,51te parau.52

A ha’api’i i te mana o te ’oro’a mo’a i tā ’outou mau piahi, o rātou hoa rā e ’āueue nei ’e o rātou e ha’afaufa’a ’ore nei i teie ’oro’a mo’a roa. E vaiiho tātou i te ha’amaita’ira’a o te ’oro’a mo’a, ’oia ho’i, ’ia « vai noa Tōna Vārua i roto ia tātou, »53ia riro ei ’ohipa o tā ’outou e paraparau, ia riro ho’i te tītaura’a i te mana fa’aora o Iesu Mesia, nā roto i tōna tāra’ehara, ei ’ohipa mau.

Ta’a’ē atu i te reira, te fa’a’ite nei te Fa’aora Iāna iho nā roto i te mau fa’ahitira’a parau o te fa’a’ite nei i Tōna nātura hanahana ’e Tāna mau ’ohipa mure ’ore:

  • « A fa’aea noa na ma te hau ’e ’ia ’ite mai ē, o vau nei te Atua. »54

  • « E ti’a ho’i iā’u nei ’ia ha’amo’a ia outou. »55

  • « Te rave nei au i te hina’aro o [te Metua]. »56

  • « ’O vau, o te Fatu, e mea au nā’u te fa’atura ia rātou o te tāvini mai iā’u. »57

  • « ’Ua nava’i roa tō’u aroha nō ’outou . »58

  • « E noa’a ïa ia ’oe te hau i roto iā’u nei. »59

  • « Eiaha e mata‘u, e te mau tamari’i -ri’i, nō te mea na’u ho’i ’outou. »60

E tō’u mau hoa here, e au mau taea’e e mau tuahine, teie te Fa’aora ’o tā’u e ’ite, ’o tā’u e here nei ’e ’o tā’u e ha’amori nei ma tō’u ’ā’au ato’a. Mai roto roa mai i te hōhonura’a o tō’u vārua te fa’a’ite pāpū nei au nōna ’e nō Tōna maita’i ’e te aroha. ’Ua fafau mai ’Oia ē, « Nō te mea e mau hoa ho’i ’outou nā’u, ’e e noa’a ia ’outou te hō’ē ’āi’a i pīha’i iho iā’u nei. »61

’Ia ’ite mai ’outou, e au mau taea’e e mau tuahine, ’o Iesu Mesia ana’e te pāhonora’a. Ia hāro’aro’a tātou i Tāna misioni ’e i Tāna ’evanelia, i tō tātou here Iāna, ’e i tō tātou ti’aturi ’e te turu’ira’a i ni’a Iāna, e hōro’a mai te reira i te pūai ia tātou.

Te fa’ata’a maita’i nei Helamana i te reira: « A ha’amana’o, a ha’amana’o, e ’ia ha’amau i tō ’ōrua niu i ni’a i te papa ra o tō tātou ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua ho’i, ’e ’ia hāpono mai te diabolo i tōna ra mata’i ’ū’ana, ’e Tāna mau ohe nā roto i te pu’āhiohio, ’e ’ia ma’iri mai Tōna ra ūa pa’ari, ’e Tōna vero rahi i ni’a iho ia ’ōrua ra, e ’ere ’oia i te mana i ni’a iho ia ’ōrua e putōhia ai ’ōrua i raro i te abuso, a mamae ai i te ’oto mure ’ore ra, no te papa pa’i tā ’ōrua i ti’a i ni’a ra, o te niu mau ïa, o te tumu ’ia patuhia i ni’a e te ta’ata, e ’ore e ti’a ’ia ma’iri rātou i raro. »62

Hōho’a
Iesu ’e te hō’ē fanau’a māmoe

Te vaiiho atu nei au i tā’u ha’amaita’ira’a ia fāri’i ’outou i te here o te Fatu i roto i tō ’outou orara’a ’e e tauturu ’outou i tā ’outou mau piahi ia fāri’i ato’a i te reira. Te ha’amaita’i atu nei au ia ’outou ’ia roa’a ia ’outou te tīa’ira’a ’e « ’ia ’oa’oa » ’ia ti’a i te Vārua o te Fatu ’ia pārahi i pīha’i iho ia ’outou, ’ia fa’auru ’e ’ia fa’ateitei ia ’outou. Te ha’amaita’i nei au ia ’outou ’ia fa’aro’o i tā ’outou mau piahi, ’ia ’ite i te mea ’aita rātou e parau ’e i te mea ato’a tā rātou e parau, ’e ’ia fāri’i i te fa’aurura’a nō te ’ite e aha tā te Fatu e hina’aro ’ia rave ’outou. Te ha’amaita’i nei au i tō ’outou mau ’utuāfare, tā ’outou vahine ’e tā ’outou tāne fa’aipoipo. ’Ia ’ite mai ’outou i te fa’atura, te ti’aturi, ’e te here o tō’u mau hoa taea’e ’e o vau nei nō ’outou ’e i te ’ohipa faufa’a tā ’outou e rave nō te arata’i mai i te mau vārua i te Mesia ra. E ’ia ’ite ’outou i te Fatu i te ti’ara’a i pīha’i iho ia ’outou a fa’a’ite pāpū ai ’outou nōna, te Fa’aora o te ao. ʼO Iesu Mesia te rāve’a nō tō tātou mau fifi i te mau taime ato’a.

I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.