Pāpa’ira’a mo’a
Mose 4


Pene 4

(Tiunu–’Ātopa 1830)

Nāhea tō Sātane rirora’a ’ei diabolo—’Ua fa’ahema ’oia ia Eva—’Ua hi’a Adamu ’e Eva, ’e ’ua tae mai te pohe i te ao nei.

1 ’E ’ua parau atu ra vau, ’o te Fatu te Atua, ia Mose, nā ’ō atu ra : Taua Sātane ra, tā ’oe i fa’aue i te i’oa o tā’u ra Fānau tahi, hō’ē ā ïa ’oia mai te mātāmua roa mai ā, ’e ’ua haere mai ’oia i mua iā’u, nā ’ō mai ra—Inaha, teie au, ’a tono iā’u, ’ei tamaiti ho’i au nā ’oe, ’e nā’u e fa’aora i te mau ta’ata ato’a, ’ia ’ore te hō’ē noa atu vārua ta’ata e mo’e, ’e ’oia mau nā’u e rave i te reira ; nō reira, ’a hōro’a mai iā’u i tō ’oe na tura.

2 Terā rā, inaha, ’ua parau mai ra tā’u Tamaiti here, tā’u i Here ’e i Mā’iti mai te mātāmua mai ā, nā ’ō mai ra iā’u—E te Metua, ’ia ha’apa’ohia tō ’oe hina’aro, ’e nō ’oe te hanahana ē a muri noa atu.

3 Nō reira, nō te mea ē ’ua ’ōrurehau Sātane iā’u, ’e ’ua tītau ’ia ha’amou i te ti’amāra’a o te ta’ata, ’o tā’u, tā te Fatu te Atua, i hōro’a nōna ra, ’e ’oia ato’a, ’ia hōro’a atu vau i tō’u iho mana iāna ; nā roto i te mana o tā’u ra Fānau tahi, i fa’aue ai au ’ia hurihia ’oia i raro ;

4 ’E ’ua riro ’oia ’o Sātane, ’oia ïa, ’oia ho’i te diabolo, te metua o te mau ha’avare ato’a, ’ia ha’avare ’e ’ia ha’amatapō i te ta’ata, ’e ’ia arata’i ia rātou ’ei tītī ’ia au i tōna ra hina’aro, ’oia ho’i ia rātou ato’a ’o tē ’ore e fa’aro’o i tō’u nei reo.

5 ’E i teienei ’ua hau tō te ’ōphī ’aravihi i tō te mau ’ānimara ’āvae maha ato’a o te fenua, ’o tā’u, tā te Fatu te Atua, i hāmani.

6 ’E ’ua tu’u atu ra Sātane i te reira i roto i te ’ā’au o te ’ōphī, (’e e rave rahi ho’i tāna i arata’i ’ē atu nā muri iho iāna,) ’e ’ua tītau ato’a ’oia ’ia ha’avare ia Eva, ’aore ho’i ’oia i ’ite i te mana’o o te Atua, nō reira ’ua tītau ’oia ’ia ha’amou i te ao nei.

7 ’E ’ua parau atu ra ’oia i te vahine : ’Oia ïa, ’ua parau mai ānei te Atua—’Eiaha ’ōrua e ’amu i tō te mau rā’au ato’a o te ’ō nei ? (’E ’ua parau mai ’oia nā roto i te vaha o te ’ōphī.)

8 ’E ’ua parau atu ra te vahine i te ’ōphī : E ti’a ia māua ’ia ’amu i te hotu o te mau rā’au ato’a o tē ’ō ;

9 ’Āre’a rā te hotu o te rā’au tā ’oe e ’ite ra i rōpū i te ’ō nei, ’ua parau mai ïa te Atua—’Eiaha ’ōrua e ’amu i te reira, ’eiaha ho’i ’ōrua e tāpe’a noa atu i te reira, ’a pohe ’ōrua.

10 ’E ’ua parau mai ra te ’ōphī i te vahine : E ’ore roa ’ōrua e pohe ;

11 ’Ua ’ite ho’i te Atua ē, i te mahana ’ōrua e ’amu ai i te reira, e ’ara’ara ai tō ’ōrua mata, ’e e riro ’ōrua mai te mau atua te huru, i te ’ite i te maita’i ’e te ’ino.

12 ’E ’ia ’ite ra te vahine ē, e mea maita’i te rā’au ’ei mā’a, ’e te au ho’i i te mata ’ia hi’o atu, ’e te rā’au hina’arohia ho’i ’ia noa’a tōna ’ite, ’ua rave ihora ’oia i te mā’a nō ni’a i taua tumu rā’au ra, ’e ’ua ’amu ihora, ’e ’ua hōro’a ato’a atu ra i tāna tāne i pīha’i iho iāna, ’e ’ua ’amu ihora ho’i ’oia.

13 ’E ’ua ’ara’ara a’era tō rāua mata, ’e ’ua ’ite a’era rāua ē, tē vai taha’a noa ra rāua. ’E ’ua tui ihora rāua i te mau rau’ere suke ’e hāmani ihora i te pāreu nō rāua.

14 ’E ’ua fa’aro’o a’era rāua i te reo o te Fatu te Atua, ’a haere ai rāua nā roto i te ’ō, i te marura’a mahana ra ; ’e ’ua haere atu ra Adamu ’e tāna vahine e tāpuni ia rāua iho i te aro o te Fatu te Atua i rotopū i te mau tumu rā’au nō te ’ō ra.

15 ’E ’ua pi’i atu ra vau, ’o te Fatu te Atua, ia Adamu, ’e ’ua nā ’ō atu ra iāna : Tē haere nei ’oe i hea ?

16 ’Ua parau mai ra ’oia : ’Ua fa’aro’o vau i tō ’oe reo i roto i te ’ō, ’e ’ua mata’u vau, nō te mea ’ua ’ite au ē ’ua vai taha’a noa vau, ’e ’ua tāpuni ihora vau.

17 ’E ’ua parau atu ra vau, ’o te Fatu te Atua, ’ia Adamu : Nā vai i fa’a’ite ia ’oe ē tē vai taha’a noa ra ’oe ? ’Ua ’amu ānei ’oe i tō te tumu rā’au tā’u i parau atu ia ’oe ’eiaha ’oe e ’amu, ’e ’ia nā reira ’oe, e pohe mau ïa ’oe ?

18 ’Ua parau mai ra te ta’ata : Nā te vahine tā ’oe i hōro’a mai nā’u nei, ’e i fa’aue ’ia pārahi ’oia iā’u nei, nāna i hōro’a mai iā’u i te mā’a nō te tumu rā’au ’e ’ua ’amu ihora vau.

19 ’E ’ua parau atu ra vau, ’o te Fatu te Atua, i te vahine : E aha teie mea tā ’oe i rave iho nei ? ’E ’ua nā ’ō mai ra te vahine : ’Ua ha’avare te ’ōphī iā’u, ’e ’ua ’amu ihora vau.

20 ’E ’ua parau atu ra vau, ’o te Fatu te Atua, i te ’ōphī : Nō te mea ’ua nā reira ’oe e ’anatemahia ïa ’oe i ni’a a’e i te mau ’ānimara rata ’āvae maha ato’a, ’e i ni’a a’e i te mau ’ānimara ’āvae maha ato’a o te fenua nei ; ’ei nia ’oe i tō ’ōpū e ne’e noa ai, e ’amu ho’i ’oe i te repo i te mau mahana ato’a nō tō ’oe na orara’a ;

21 ’E e tu’u ho’i au i te au ’ore i rōpū ia ’oe ’e te vahine, i rōpū i tō ’oe hua’ai ’e te hua’ai o te vahine ; ’e e ha’apēpē te huai o te vahine i tō ’oe upo’o, ’e e ha’apēpē ’oe i tōna poro ’āvae.

22 ’E ’ua parau atu ra vau, ’o te Fatu te Atua, i te vahine : E fa’arahi au i tō ’oe ’oto ’e tō ’oe māuiui fānau tamari’i. E fānau ’oe i te tamari’i ma te māuiui, ’ei tā ’oe tāne ho’i tō ’oe hina’aro, ’e nāna e fa’atere ia ’oe.

23 ’E ’ua parau atu ra vau, ’o te Fatu te Atua, ia Adamu : Nō te mea ’ua fa’aro’o ’oe i te parau a tā ’oe vahine, ’e ’ua ’amu i te hotu o te tumu rā’au tā’u i parau atu ia ’oe, i te nā-’ō-ra’a ē—’Eiaha ’oe e ’amu i te reira, e ’anatemahia ïa te fenua nō ’oe ; e ’amu ’oe i te reira ma te ’oto i te mau mahana ato’a nō tō ’oe na orara’a.

24 E fa’atupu mai te reira i te tātarāmoa ato’a ’e te mōtu’u nō ’oe, ’e e ’amu ho’i ’oe i te mau rā’au ri’i o te fenua nei.

25 E ’amu ’oe i te mā’a ma te hou i ni’a i tō rae, e ho’i noa atu ’oe i raro i te repo—e pohe mau ā ho’i ’oe—nō roto mai ho’i ’oe i te repo : e repo ho’i ’oe, ’e e ho’i fa’ahou atu ā ’oe i te repo.

26 ’E ’ua ma’iri ihora Adamu i tō tāna vahine ra i’oa, ’o Eva, nō te mea, ’o ’oia te metua vahine nō te mau ta’ata ora ato’a ; ’o te reira ho’i te i’oa tā’u, tā te Fatu te Atua, i ma’iri i ni’a i te vahine mātāmua o te mau vahine ato’a, e rave rahi ho’i rātou.

27 ’Ua hāmani ihora vau, ’o te Fatu te Atua, i te ’ahu ’iri ’ānimara nō Adamu ’e tāna vahine ato’a, ’e ’ua fa’a’ahu ia rāua.

28 ’E ’ua parau ihora vau, ’o te Fatu te Atua, i tā’u ra Fānau tahi : Inaha, ’ua riro te ta’ata mai te hō’ē o tātou nei, i te ’ite i te maita’i ’e te ’ino ; ’e tēnāna, ’o te fa’atoro ’oia i tōna rima ’e ’a rave ato’a ai i tō te tumu rā’au nō te ora, ’e ’a ’amu ai ’ia ora ē a muri noa atu,

29 Nō reira, e tono atu vau, ’o te Fatu te Atua, iāna mai roto atu i te ’Ō i Edene, ’ia fa’a’apu i te fenua nō reira mai ho’i ’oia i te noa’ara’a mai ;

30 ’E mai iā’u ho’i, ’o te Fatu te Atua, e ora nei, ’oia ato’a tā’u ra mau parau, e ’ore ïa e ho’i faufa’a ’ore mai, ’o tē parauhia atu ho’i nā roto i tō’u nei vaha ra e hope ana’e ïa i te tupu.

31 Nō reira, ’ua ti’avaru atu ra vau i te ta’ata i rāpae, ’e ’ua tu’u ihora vau i te pae i te hiti’a o te rā i te ’Ō i Edene, i te kerubi ’e te ’o’e ura ’o tē fāriuriu haere nō te tīa’i i te ’ē’a nō te tumu rā’au nō te ora.

32 (’E ’o teie ïa te mau parau tā’u i parau atu i tō’u tāvini ia Mose, ’e e parau mau ho’i te reira mai tā’u i ’ōpua ra ; ’e ’ua parau atu vau i te reira ia ’oe. ’Eiaha roa ’oe e fa’a’ite i te reira i te hō’ē noa atu ta’ata, ē tae noa atu ’ua fa’aue au ia ’oe, maori rā ia rātou tei ti’aturi. ’Āmene.)