Spirit

Acea parte a unei fiinţe vii care există înainte de a veni pe lume, care locuieşte în trupul fizic pe timpul vieţii muritoare şi care există după moarte, ca fiinţă separată până la înviere. Toate lucrurile vii—omenire, animale şi plante—au fost spirite înainte să existe vreo formă de viaţă pe pământ (Gen. 2:4–5; Moise 3:4–7). Trupul spiritual arată ca trupul fizic (1 Ne. 11:11; Eter 3:15–16; D&L 77:2; D&L 129). Spiritul este materie, dar este mult mai fin sau pur decât orice element sau materie muritoare (D&L 131:7).

Fiecare persoană este efectiv un fiu sau o fiică a lui Dumnezeu, fiind născută ca spirit din Părinţi Cereşti înainte de a se naşte din părinţi muritori pe pământ (Evr. 12:9). Fiecare persoană pe pământ are un trup spiritual, nemuritor, în plus faţă de trupul din carne şi din oase. Aşa cum se defineşte, uneori, în scripturi, spiritul şi trupul fizic alcătuiesc împreună sufletul (Gen. 2:7; D&L 88:15; Moise 3:7, 9, 19; Avr. 5:7). Spiritul poate trăi fără un trup fizic, însă trupul fizic nu poate trăi fără spirit (Iac. 2:26). Moartea fizică înseamnă despărţirea spiritului de trup. La înviere, spiritul este reunit cu acelaşi trup fizic din carne şi oase pe care l-a avut în viaţa muritoare, cu două mari diferenţe: ele nu vor mai fi despărţite niciodată, iar trupul fizic va fi nemuritor şi desăvârşit (Alma 11:45; D&L 138:16–17).