Pāpa’ira’a mo’a
Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 138


Tufa’a 138

E ’ōrama i hōro’ahia i te peresideni Joseph F. Smith i te ’oire nō Roto Miti, i Utah, i te 3 nō ’Ātopa 1918. I roto i tāna a’ora’a i te ’ōmuara’a nō te 89 o te ’āmuira’a rahi a te ’Ēkālesia nō ’Ātopa, i te 4 nō ’Ātopa 1918, ’ua fa’a’ite mai te peresideni Semita ē ’ua fāri’i ’oia e rave rahi parau nō ’ō mai i te Atua ra i te mau ’āva’e nā mua atu. Te hō’ē o te reira, nō ni’a ïa i tō te Fa’aora fārereira’a i te mau vārua o te feiā pohe ’a vai noa ai tōna tino i roto i te mēnema, ’e ’ua fāri’i te peresideni Semita i te reira i te mahana nā mua noa atu. ’Ua pāpa’ihia te reira i muri noa iho i te fa’aotira’a o te ’āmuira’a. I te 31 nō ’Ātopa 1918, ’ua hōro’ahia atu te reira i nā tauturu nō te Peresidenira’a Mātāmua, i te ’āpo’ora’a nō te Tino ’Ahuru Ma Piti, ’e i te patereareha, ’e ’ua fāri’ihia te reira e rātou pā’āto’a.

1–10, ’Ua feruri hōhonu te peresideni Joseph F. Smith nō ni’a i te mau pāpa’ira’a a Petero ’e te haerera’a tō tātou Fatu i roto i te ao vārua ; 11–24, ’Ua ’ite atu te peresideni Semita i te feiā pohe parauti’a i te ha’aputuputura’a i pāradaiso ’e tō Iesu Mesia porora’a i te ’evanelia i rotopū ia rātou ; 25–37, ’Ua ’ite atu ’oia e mea nāhea te porora’a nō te ’evanelia i te fa’anahonahora’ahia i rotopū i te mau vārua ; 38–52, ’Ua ’ite atu ’oia ia Adamu, Eva, ’e e rave rahi o te mau peropheta mo’a i roto i te ao vārua ’o tei hi’o i te huru o tō rātou vārua nā mua a’e i te ti’afa’ahoura’a ’ei tītīra’a ; 53–60, ’Ua rave tāmau noa te feiā pohe parauti’a nō teie tau i tā rātou mau ’ohipa i roto i te ao vārua.

1 I te toru nō ’Ātopa, i te matahiti hō’ē tauatini ’e iva hānere hō’ē ’ahuru ma va’u, tē pārahi ra vau i roto i tō’u piha ma te feruri hōhonu i te mau pāpa’ira’a mo’a ;

2 ’E ma te feruri ato’a i te tusia rahi nō te tāra’ehara ’o tei ravehia e te Tamaiti a te Atua, nō te fa’aorara’a i tō te ao nei ;

3 ’E te here rahi ’e te fa’ahiahia ’o tā te Metua ’e te Tamaiti i fa’a’ite mai nā roto i te haerera’a mai te Tāra’ehara i roto i te ao nei ;

4 ’E nā roto i tāna tāra’ehara ’e nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau parau tumu nō te ’evanelia nei, e ti’a ai i te ta’ata nei ’ia fa’aorahia.

5 ’A tāmau noa ai au i te feruri, ’ua ha’amana’o a’era vau i te mau pāpa’ira’a a te ’āpōsetolo ra ’o Petero, i te feiā mo’a i te ’anotau tahito ’o tei ha’apurarahia i te mau tufa’a fenua nō Ponoto, Galatia, Kapadokia ’e i te tahi atu ā mau vāhi nō Asia, ’o tei porohia atu i te ’evanelia i muri a’e i te fa’asātaurora’ahia o te Fatu.

6 ’Ua ’īriti ihora vau i te Bibilia ’e tai’o ihora i te pene toru ’e te maha nō te ’episetole hō’ē a Petero, ’e ’a tai’o noa ai au i te reira, ’ua putapū roa ihora tō’u ’ā’au i teie mau ’īrava parau i muri nei, ’e ’ua hau atu te reira i te rahi i te tahi atu mau taime nā mua a’e :

7 « I mamae na ho’i te Mesia iho nō te mau hara, te ta’ata parauti’a nō te feiā parauti’a ’ore, ’ia ti’a iāna ’ia ’āfa’i atu ia tātou i te Atua ra, i taparahi-pohe-mau-hia ’oia i te tino ra, i fa’aorahia rā e te Vārua :

8 « ’E nā roto ho’i i te reira ’ua haere atu ’oia ’e ’ua a’o atu i te mau vārua i roto i te fare tāpe’ara’a ;

9 « ’O tei ’ore i fa’aro’o i muta’a ihora, i te fa’a’oroma’ira’a roa o te Atua ’a tīa’i ai i te ’anotau o Noa ra, ’a taraihia ai te pahī ra, i ora ai e to’ofanu pu’e ta’ata i te moana, ’oia ho’i nā ta’ata to’ova’u ra ». (1 Petero 3:18–20.)

10 « ’E ’o teie ho’i te tumu i porohia atu ai te ’evanelia i te feiā i pohe ra, ’ia ti’a ia rātou ’ia ha’avāhia ’ia au i te ta’ata i te tino nei, ’ia ora rā ’ia au i te hina’aro o te Atua i te vārua ra ». (1 Petero 4:6.)

11 ’A feruri hōhonu ai au i teie mau mea ’o tei pāpa’ihia, ’ua ’ara’ara ihora te mata o tō’u nei ’itera’a, ’e ’ua pārahi mai ra te Vārua o te Fatu i ni’a iā’u, ’e ’ua ’ite atu ra vau i te tīria rahi o te feiā pohe, te ta’ata ri’i ’e te feiā rarahi.

12 ’E ’ua ha’aputuputuhia i te hō’ē vāhi te mau vārua o te feiā parauti’a ’o tē ’ore e hope ’ia tai’ohia, ’o tei ha’apa’o maita’i i te ’itera’a pāpū o Iesu ’a ora ai rātou i roto i te tino nei ;

13 ’E ’o tei pūpū i te tusia ’ei fa’ahōho’ara’a i te tusia rahi a te Tamaiti a te Atua, ’e ’o tei māuiui i te ’ati rahi i roto i te i’oa o tō rātou ra Tāra’ehara.

14 ’Ua fa’aru’e mai rātou pā’āto’a i teie nei orara’a tāhuti, ma te ti’aturi pāpū i te ti’afa’ahoura’a hanahana, nā roto i te maita’i o te Atua te Metua ’e tāna Tamaiti fānau tahi, ’o Iesu Mesia.

15 ’Ua ’ite atu ra vau ē ’ua ’ī roa rātou i te ’oa’oa ’e te māuruuru, ’e ’ua poupou ’āmui rātou nō te mea ’ua fātata te taime nō tō rātou fa’aorara’a.

16 ’Ua ha’aputuputuhia rātou ma te tīa’i i te taera’a mai o te Tamaiti a te Atua i roto i te ao vārua, nō te fa’aora ia rātou mai roto mai i te mau tā’amura’a o te pohe.

17 ’Ia fa’aho’ihia tō rātou tino e ta’oto ra i roto i te repo i tōna ra huru mau, te ivi i te ivi, ’e te mau uaua ’e te ’i’o i ni’a i te reira, ’e e tāhō’ēhia te vārua ’e te tino ’e e ’ore roa ïa e fa’ata’a-’ē-fa’ahou-hia, ’e ’ia ti’a ia rātou ’ia fāri’i i te ’īra’a o te ’oa’oa.

18 ’A tīa’i noa ai ’e ’a ’āparau noa ai teie rahira’a ta’ata, ma te ’oa’oa i te hora nō tō rātou ra fa’aorara’a mai roto mai i te mau fifi o te pohe, ’ua fā mai ra te Tamaiti a te Atua, ma te fa’a’ite mai i te ti’amāra’a o te feiā fa’atītīhia ’o tei ha’apa’o maita’i ho’i ;

19 ’E i reira ’ua poro ihora ’oia i te ’evanelia mure ’ore ia rātou, te mau ha’api’ira’a tumu nō te ti’afa’ahoura’a ’e te fa’aorara’a i te ta’ata ato’a mai roto mai i te hi’ara’a, ’e mai roto ato’a mai i te mau hara a te ta’ata tāta’itahi iho, mai te mea e tātarahapa rātou.

20 ’Āre’a rā i te feiā parauti’a ’ore ’aita ’oia i haere atu, ’e i rotopū ho’i i te feiā paieti ’ore ’e te feiā ’o tei ’ore i tātarahapa ’e ’o tei ha’avi’ivi’i ia rātou iho i roto i te tino nei, ’aita tōna reo i fa’ataehia atu ;

21 Nā reira ato’a i te feiā ’ōrurehau ’o tei pāto’i i te mau ’itera’a pāpū ’e te mau parau fa’aara a te mau peropheta i tahito ra ’aita rātou i ’ite i tōna ra aro, ’e ’aore ato’a ho’i i hi’o atu i tōna ra hōho’a mata.

22 ’E i te vāhi tei reira teie feiā, tē fa’atere ra te pōiri, ’āre’a rā i rotopū i te feiā parauti’a ra e hau ïa tō reira ;

23 ’E tē oaoa ra te feiā mo’a i roto i tō rātou fa’aorara’a, ’e ’ua tu’u i tō rātou turi i raro ’e ’ua fāri’i i te Tamaiti a te Atua ’ei Tāra’ehara ’e ’ei Ta’ata Fa’aora nō rātou mai roto mai i te pohe ’e te mau fifi o hade.

24 ’Ua ’ana’ana ho’i tō rātou mau hōho’a mata, ’e tei ni’a iho ia rātou te hanahana nō ’ō mai i te aro o te Fatu, ’e ’ua hīmene ’ārue rātou i tōna ra i’oa mo’a.

25 ’Ua māere ihora vau, nō te mea ’ua ’ite au ē ’ua poro te Fa’aora i te ’evanelia e toru matahiti i rotopū i te mau ’āti Iuda ’e ia rātou nō te ’utuāfare o ’Īserā’ela, ma te fa’aitoito i te ha’api’ira’a ia rātou i te ’evanelia mure ’ore ’e te a’ora’a ia rātou ’ia tātarahapa ;

26 Inaha, noa atu tāna mau ’ohipa rahi, ’e te mau semeio, ’e te fa’a’itera’a i te parau mau, nā roto i te mana rahi ’e te ha’amanara’a rahi, e mea iti roa rā tei fa’aro’o i tōna ra reo, ’e ’o tei ’oa’oa i mua i tōna ra aro, ’e ’o tei fāri’i ho’i i te ora i tōna ra rima.

27 ’Āre’a rā tōna tāvinira’a i rotopū i te feiā pohe ’ua tā’ōti’ahia te reira nō te hō’ē taime poto noa mai te taime mai o tōna fa’asātaurora’ahia ē tae noa atu i te taime o tōna ti’afa’ahoura’a ;

28 ’E ’ua māere au i te mau parau a Petero—’o tāna i nā ’ō mai ē, ’ua poro te Tamaiti a te Atua i te ’evanelia i te mau vārua i roto i te vāhi tāpe’ara’a, ’o tei ha’apa’o ’ore i te tahi mau taime, ’a vai ai te fa’a’oroma’ira’a roa o te Atua i te ’anotau o Noa—’e nāhea ’oia i poro ai i te reira mau vārua ’e i rave ai i te ’ohipa i tītauhia i rotopū ia rātou i roto i te hō’ē taime poto roa.

29 ’E ’a māere noa ai au, ’ua ’ara’ara ihora tō’u mata, ’e ’ua fa’arahihia tō’u ’ite, ’e ’ua ’ite ihora vau ē ’aita te Fatu iho i haere atu i rotopū i te feiā parauti’a ’ore ’e te feiā ha’apa’o ’ore ’o tei pāto’i i te parau mau, nō te ha’api’i ia rātou ;

30 Inaha rā, mai rotopū mai i te feiā parauti’a, ’ua fa’anahonaho ’oia i tōna mau nu’u ta’ata ’e ’ua fa’ata’a ihora i tāna mau ve’a, ’o tei fa’a’ahuhia i te mana ’e i te ha’amanara’a, ’e ’ua tono atu ra ia rātou ’ia haere atu ’e ’ia ’āfa’i atu i te māramarama o te ’evanelia ia rātou ’o tē fa’aea ra i roto i te pōiri, ’e tae noa atu i te mau vārua ato’a o te ta’ata nei ; e mea nā reira ho’i te ’evanelia i te porora’ahia i te feiā i pohe.

31 ’E ’ua haere atu ra te mau ve’a i mā’itihia nō te fa’a’ite i te mahana mau o te Fatu ’e nō te fa’a’ite i te ti’amāra’a o te feiā fa’atītīhia ’o tei ru’uru’uhia, ’e ’ia rātou ato’a ’o tē tātarahapa i tā rātou mau hara ’e ’o tē fāri’i i te ’evanelia.

32 E mea nā reira ho’i te ’evanelia i te porora’ahia i te feiā ’o tei pohe i roto i tā rātou ra mau hara, ma te ’ite ’ore i te parau mau, ’e ’aore rā ’o tei ’ōfati i te mau ture, nō te mea ’ua pāto’i rātou i te mau peropheta.

33 ’Ua ha’api’ihia rātou i te fa’aro’o i te Atua, i te tātarahapara’a i te hara, i te bāpetizora’a e ravehia e te feiā ora nō te feiā pohe ’ia matara te hara, i te hōro’a nō te Vārua Maita’i nā roto i te tu’ura’a rima,

34 ’E te tahi atu mau parau tumu nō te ’evanelia ’o tei tītauhia ia rātou ’ia ’ite ’ia nehenehe ia rātou ’ia fa’aineine ia rātou iho ’ia ti’a ia rātou ’ia ha’avāhia mai te au i te ta’ata i te tino nei, ’e ’ia ora mai te au i te huru o te Atua i te vārua ra.

35 ’E nō reira ’ua fa’a’itehia i rotopū i te feiā i pohe, te ta’ata ri’i ’e te feiā rarahi, te feiā parauti’a ’ore ’e te feiā fa’aro’o, ’e ’ua fa’atupuhia te fa’aorara’a nā roto i te tusia a te Tamaiti a te Atua i ni’a i te sātauro.

36 ’E nā reira te fa’a’itera’ahia ’e ’ua haere atu tō tātou Tāra’ehara i te ao o te mau vārua, ma te ha’api’i atu ’e ma te fa’aineine i te mau vārua fa’aro’o o te mau peropheta ’o tei fa’a’ite i tō rātou ’itera’a pāpū nō ni’a iho iāna i te tino nei ;

37 ’Ia ti’a ia rātou ’ia ’āfa’i atu i te parau poro’i nō te fa’aorara’a i te feiā ato’a ra i pohe, ’o tei ’ore ho’i i ti’a iāna iho ’ia haere atu i rotopū ia rātou, nō tā rātou ’ōrurehau ’e tā rātou ’ōfatira’a ture, ’e nā roto i te porora’a a tōna mau tāvini e ti’a ato’a ai ia rātou ’ia fa’aro’o i tāna ra mau parau.

38 I rotopū i te feiā rahi ’e te mana rahi ’o tei ha’aputuputu i roto i teie ’āmuira’a rahi o te feiā parauti’a tē vai ra tō tātou Metua ’o Adamu, te ta’ata Pa’ari Roa o te mau mahana ato’a, ’e te metua tāne nō te mau ta’ata ato’a,

39 ’E tō tātou metua vahine hanahana ’o Eva, ’e tāna mau tamāhine fa’aro’o e rave rahi ’o tei ora na i roto i te mau tau e rave rahi ’e ’o tei ha’amori i te Atua mau ’e te Atua ora.

40 Tei reira ’o Abela, tei taparahi-pohe-mātāmua-hia, ’e ’oia ato’a tōna teina ra ’o Seta, ’oia ho’i te hō’ē o te mau ta’ata mana rahi, ’e ’ua au maita’i tōna hōho’a i tō tōna metua tāne ra ia Adamu.

41 ’O Noa, ’o tei fa’a’ite i te parau fa’aara nō te diluvi, ’o Sema, te tahu’a rahi tu’iro’o ; ’o Aberahama, te metua o te mau ta’ata fa’aro’o ; ’o Isaaka, ’o Iakoba, ’e ’o Mose, te ta’ata rahi hōro’a ture o ’Īserā’ela ;

42 ’E ’o Isaia, ’o tei parau nā roto i te parau tohu ē ’ua fa’atāhinuhia te Tāra’ehara nō te fa’aora i te feiā ’ā’au ’oto, nō te fa’a’ite i te ti’amāra’a o te feiā fa’atītīhia ’e te ’īritira’ahia o te ’ūputa o te fare tāpe’ara’a ia rātou ’o tei ru’uru’uhia, tei reira ato’a rātou.

43 ’Oia ato’a, ’o Ezekiela, ’o ’oia ’o tei fa’a’itehia nā roto i te ’ōrama i te peho rahi o te mau ivi marō, ’o tei fa’ata’ahia ’ia ’ahu i te tino ’i’o, ’ia haere fa’ahou mai i te taime nō te ti’afa’ahoura’a o tei pohe, ’ei mau vārua ora ;

44 ’O Daniela, ’o tei ’ite ātea ’e ’o tei tohu ātea i te fa’ati’ara’ahia te bāsileia o te Atua i te mau mahana hope’a nei, ’e ’o tē ’ore roa e ha’apararī-fa’ahou-hia ’e ’o tē ’ore roa ho’i e hōro’a-fa’ahou-hia i te tahi atu mau ta’ata ;

45 ’O Elia, i pīha’i iho ia Mose i ni’a i te mou’a nō te Fa’ahuru-’ē-ra’a ;

46 ’E ’o Malaki, te peropheta ’o tei fa’a’ite pāpū i te taera’a mai o Eliaha te peropheta—e ’o tā Moroni ato’a i parau atu i te peropheta ra ia Iosepha Semita, ma te fa’a’ite atu ē e haere mai ’oia hou te taera’a mai o te mahana rahi ’e te ri’ari’a o te Fatu ra—tei reira ato’a rātou.

47 ’Ua tītauhia te peropheta ra ’o Eliaha ’ia tanu i roto i te ’ā’au o te mau tamari’i i te mau parau fafau i fafauhia i tō rātou ra mau metua,

48 ’Ei fa’a’itera’a ātea nō te ’ohipa rahi ’o tē ti’a ’ia ravehia i roto i te mau hiero o te Fatu i te tau tu’ura’a ’evanelia nō te ’īra’a o te mau tau, nō te fa’aorara’a i te feiā i pohe, ’e te tā’atira’a i te mau tamari’i i tō rātou ra mau metua, ’ia ’ore te fenua tā’āto’a nei ’ia ’anatemahia ’e ’ia riro ’ei mea faufa’a ’ore i tōna ra taera’a mai.

49 ’O rātou pā’āto’a ’e e rave rahi atu ā, ’e tae noa atu i te mau peropheta ’o tei fa’aea i rotopū i te mau ’āti Nephi ’e ’o tei fa’a’ite pāpū i te taera’a mai o te Tamaiti a te Atua, ’ua ’āmui rātou i roto i te ’āmuira’a rahi ’e ’ua tīa’i nō tō rātou fa’aorara’a,

50 ’Ua hi’o noa ho’i te feiā pohe i te ta’a-’ē-maoro-ra’a o tō rātou mau vārua i tō rātou ra mau tino mai te tītīra’a te huru.

51 ’O rātou tā te Fatu i ha’api’i, ’e ’ua hōro’a i te mana ia rātou ’ia ti’afa’ahou mai i muri a’e i tōna ti’afa’ahoura’a mai te pohe mai, nō te tomo atu i roto i te bāsileia o tōna ra Metua, ’ia fa’akoronahia i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore ho’i,

52 ’E ’ia tāmau noa i tā rātou mau ’ohipa mai tei fafauhia mai e te Fatu, ’e ’ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a ato’a ’o tei fa’ahereherehia nō rātou ’o tei here iāna ra.

53 Te peropheta Iosepha Semita, ’e tō’u metua tāne, ia Hyrum Smith, ’e Brigham Young, ’e John Taylor, ’e Wilford Woodruff, ’e te tahi atu mau vārua mā’itihia ’o tei fa’ahereherehia nō te haere mai i te ’īra’a o te mau tau nō te rave i te ’ohipa nō te ha’amaura’a i te mau niu nō te ’ohipa rahi i te mau mahana hope’a nei,

54 Mai te patura’a ho’i i te mau hiero ’e te ravera’a i te mau ’ōro’a i roto nō te fa’aorara’a i te feiā i pohe, tei roto ato’a rātou i te ao vārua.

55 ’Ua ’ite atu ra vau ē tei rotopū ato’a rātou i te mau ta’ata mana ’e te mau ta’ata ti’ara’a teitei ’o tei mā’itihia i te mātāmua roa ’ia riro ’ei mau fa’atere i roto i te ’Ēkālesia a te Atua.

56 ’E nā mua a’e rātou i fānauhia ai, ’ua fāri’i rātou ’e e rave rahi atu ā, i tā rātou mau ha’api’ira’a mātāmua i roto i te ao o te mau vārua ’e ’ua fa’aineinehia rātou nō te haere mai i te tau o te Fatu nō te rave i te ’ohipa i roto i tāna ra ’ō vine nō te fa’aorara’a i te mau vārua o te ta’ata nei.

57 ’Ua ’ite atu ra vau i te mau peresibutero fa’aro’o o teie nei tau tu’ura’a ’evanelia, ’a fa’aru’e mai ai rātou i te orara’a tāhuti nei, ’ua tāmau noa rātou i tā rātou mau ’ohipa nō te porora’a i te ’evanelia nō tē tātarahapara’a ’e te fa’aorara’a, nā roto i te tusia a te Tamaiti fānau tahi a te Atua, i rotopū i te feiā i roto i te pōiri ’e i raro a’e i te fa’atītīra’a nō te hara i roto i te ao rahi nō te mau vārua nō te feiā i pohe.

58 Te feiā i pohe ’o tē tātarahapa e fa’aorahia ïa, nā roto i te ha’apa’ora’a i te mau ’ōro’a nō te fare o te Atua,

59 ’E i muri a’e i tō rātou ’aufaura’a i te utu’a nō tā rātou mau ’ōfatira’a ture, ’e tō rātou horoi-mā-ra’a-hia, e fāri’i ïa rātou i te utu’a maita’i mai te au i tā rātou mau ’ohipa, nō te mea e mau fatu ’āi’a rātou nō te ora.

60 ’O te reira ïa te ’ōrama nō te fa’aorara’a i te feiā i pohe ’o tei heheuhia mai iā’u, ’e tē fa’a’ite pāpū nei au i te reira, ’e ’ua ’ite au e parau mau teie parau, nā roto i te ha’amaita’ira’a a tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’oia mau ïa. ’Āmene.