2010–2019
Te mau haamaitairaa o te hiero
Eperera 2015


Te mau haamaitairaa o te hiero

Mai te mea e, e haere tatou i te hiero, e nehenehe e tae mai i roto ia tatou te hoê faito varua taa ê e te hoê manaʻo hau.

E au mau taeaʻe, e au mau tuahine here, auê to’u oaoa ia tae mai i rotopu ia outou i teie poʻipoʻi Pasa nehenehe a fariu ai to tatou mau manaʻo i niʻa i te Faaora o te ao nei. Te faatae atu nei au i to’u here e te aroha ia outou tataʻitahi e te pure nei au ia faaûru mai to tatou Metua i te Ao ra i ta’u mau parau.

Teie amuiraa te tapaʻo o te hituraa o te matahiti a paturuhia ai au ei Peresideni no te Ekalesia. Ua riro ïa ei mau matahiti ohipa roa, tei î, eiaha i te tahi noa mau titauraa rii, i te tahi atoa râ mau haamaitairaa eita e nehenehe ia taiʻo. I roto i teie mau haamaitairaa oaoa roa aʻe e te moʻa, te vai ra ïa te mau taime a haamoʻa ai e a haamoʻa faahou ai au i te mau hiero.

Aita i maoro roa aʻenei, i te avaʻe novema i maʻiri aʻenei, ua farii au i te haamaitairaa ia haamoʻa i te hiero apî nehenehe no Phoenix Arizona. Ua apitihia mai au e te peresideni Dieter F. Uchtdorf, Elder Dallin H. Oaks, Elder Richard J. Maynes, Elder Lynn G. Robbins e Elder Kent F. Richards. I te aruʻi na mua aʻe i te haamoʻaraa, ua faatupuhia te hoê aruʻi faariiraa nehenehe, ua hau i te 4000 feia apî no te reira otia hiero tei haʻuti mai ma te nehenehe. I te poipoi aʻe, ua haamoʻahia te hiero na roto e toru tuhaa pureraa moʻa e te faaûru.

Ua riro te paturaa i te mau hiero ei taapaʻo faaiteraa papû i te tupuraa o te Ekalesia. I teie taime, 144 hiero ta tatou e ohipa nei na te ao atoa nei, e 5 tei roto i te faaapîraa, e 13 te hamanihia nei. Hau atu i te reira, 13 hiero tei faaara-ê-hia na, tei roto ïa i te mau tuhaa rau o te faaineineraa hou a haamata ai te paturaa. I teie matahiti, te manaʻo nei matou e haamoʻa faahou e 2 hiero e e haamoʻa e 5 hiero apî tei tarenahia e oti i te hamani.

I na matahiti e piti i maʻiri aʻenei, ua tutonu matou i ta matou mau tautooraa i niʻa i te faaotiraa i te mau hiero tei faaara-aʻena-hia, e ua faataime rii matou i te mau opuaraa no te tahi mau hiero apî. Atira ïa, i teie poʻipoʻi, ua anaanatae au i te faaara atu e, e toru hiero apî te riro i te patuhia i te mau vahi i muri nei : Abidjan i Fenua Ivori (Côte dʻIvoire) ; Port-au-Prince i Haiti e Bangkok i Tairane (Thaïlande). Auê ïa haamaitairaa faahiahia e faahereherehia ra no teie mau melo haapaʻo maitai i teie nau vahi, e oia atoa, i te mau vahi atoa na te ao e hiero i reira.

Te tere noa nei te faanahoraa no te faataa i te hinaaro e te imiraa i te mau vahi no te tahi atu mau hiero, i te mea e, te hinaaro nei matou ia tiʻa i te mau melo e rave rahi ia haere i te hiero ma te ore e faatusia rahi roa i te taime e i te mau raveʻa. Mai ta tatou i rave na i mutaa ihora, e faaara’tu ihoa matou ia outou i te mau faaotiraa e ravehia no teie tuhaa ohipa.

Ia feruri anaʻe au i te mau hiero, e fariu tiʻa to’u mau manaʻo i niʻa i te mau haamaitairaa e rave rahi ta tatou e farii nei i roto. A tomo ai tatou na roto i te mau uputa o te hiero, e vaiiho tatou i muri ia tatou te mau faaarearearaa e te taa ore o te ao nei. I roto i teie fare moʻa, e itehia ia tatou te nehenehe e te nahonaho. Tei reira te faafaaearaa no to tatou mau varua e te tamarûraa i te mau peʻapeʻa o to tatou oraraa.

Mai te mea e, e haere tatou i te hiero, e nehenehe e tae mai i roto ia tatou te hoê faito varua taa ê e te hoê manaʻo hau tei rahi atu i te tahi noa’tu huru manaʻo e tupu mai i roto i te aau o te taata. E apo mai tatou i te auraa mau o te mau parau a te Faaora a parau ai Oia e : « E hau ta’u e vaiiho ia outou nei, o to’u nei hau ta’u e ho atu no outou… Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoʻi e mata’u ».1

E nehenehe taua huru hau ra e faaî i te mau huru aau atoa―te mau aau tei taiâ, te mau aau tei teimaha i te peʻapeʻa, te mau aau tei papû ore, te mau aau e taparu nei i te tauturu.

Aita i maoro aʻenei, ua haapii mai au no niʻa i te hoê taureʻareʻa tei haere i te hiero ma teie aau taparu i te tauturu. E rave rahi avaʻena mua’tu, ua farii oia i to’na piiraa ia tavini i roto i te hoê misioni i te fenua Amerika Apatoʻa. Tera râ, ua taere-roa-hia ta’na titiro mana (visa), no reira, ua tonohia oia i roto i te hoê misioni i Marite. Noa’tu to’na inoino rii i te mea e, aita i tiʻa ia’na ia tavini i roto i te fenua o to’na piiraa matamua, ua rave itoito râ oia i te ohipa i roto i to’na piiraa apî, ma te hinaaro mau ia tavini ma to’na aravihi hope. Tera râ, ua paruparu oia no te mau ohipa au ore tei tupu e te mau misionare, e i ta’na hiʻoraa, ua au ratou i te ohipa arearea, hau aʻe i te faaiteraa i te evanelia.

Tau avaʻe rii i muri mai, ua fifi roa teie taureʻareʻa i te pae no te ea, ua haaparuparu te afaraa o to’na tino mai te hoê hapepa te huru, e no reira, ua faahoʻihia oia i to’na fare no to’na maʻi, no te tahi faafaaearaa.

Tau avaʻe i muri mai, ua ora roa teie taureʻareʻa, e ua ore to’na maʻi tino haaparuparu. Ua faaitehia ia’na e, e nehenehe ta’na e tavini faahou ei misionare, e haamaitairaa hoʻi ta’na i pure noa na i te mau mahana atoa. Te parau apî peʻapeʻa noa iho, maori râ, e hoʻi faahou oia i roto i te misioni ta’na i faaruʻe atu, i reira hoʻi to’na iteraa e, aita i aifaito roa te mau peu e te mau huru o te tahi mau misionare i te faito i titauhia.

Ua haere mai oia i te hiero no te imi i te tamahanahana e te hoê haapapûraa e, e nehenehe ta’na e farii i te hoê iteraa maitai ei misionare. Ua pure atoa to’na na metua e, na roto i teie tere i te hiero, e roaa mai te tauturu e hinaarohia ra e ta raua tamaiti.

A tomo ai te taureʻareʻa i roto i te piha tiretiera i muri aʻe i te oroʻa, ua parahi oia i roto i te hoê parahiraa e ua haamata i te pure no te ani i te arataʻiraa no ô mai i to’na Metua i te Ao ra ra.

Te tahi atu taata tei tomo mai i roto i te piha tiretiera i muri noa aʻe, e taureʻareʻa teie, o Landon to’na iʻoa. A tomo mai ai oia i roto i te piha, ua ite oioi atu oia i te taureʻareʻa e parahi ra i niʻa i te parahiraa, ua piri te mata, e mea papû maitai e, te pure ra. Ua faarii ihora o Landon i te hoê faaûruraa papû maitai e, titauhia ia’na ia paraparau i te reira taureʻareʻa. Tera râ, ma te otiʻatiʻa rii ia tapu, ua faaoti oia e tiaʻi. I muri aʻe e rave rahi minuti i maʻiri, te pure noa ra â te taureʻareʻa, ua ite aʻera o Landon e, eita ta’na e nehenehe e faataime noa â i te faaûruraa. Ua haafatata atura oia i pihaʻi iho i te taureʻareʻa, e ua tapeʻa marû noa’tura i to’na tapono. Ua araara aʻera te taureʻareʻa i to’na na mata, ma te maere i haapeʻapeʻahia mai oia. Ua parau marû noa’tura o Landon, « Ua faaûruhia vau ia paraparau ia oe, noa’tu e, aita vau i papû e, no te aha ».

A haamata ai raua i te paraparau, ua heheu maira te taureʻareʻa i to’na mau manaʻo i niʻa ia Landon, ma te faataa mai i to’na mau fifi, e ua opani na roto i to’na hinaaro ia farii i te tahi tamahanahanaraa e te faaitoitoraa no niʻa i ta’na misioni. No hoʻi noa maira o Landon na te hoê misioni manuïa roa, hoê matahiti na mua’tu, e ua faatiʻa oia i to’na iho mau iteraa no te misioni, te mau titauraa e te mau manaʻonaʻoraa ta’na i farerei, te huru no to’na fariuraa i te Fatu ra no te ani i te tauturu, e te mau haamaitairaa ta’na i farii. Ua riro ta’na mau parau ei mau parau tamahanahana e te tamarû, ua riro to’na anaanatae no ta’na misioni mai te hoê maʻi pee. I te pae hopea, a topatopa ai te aau taiâ o teie taureʻareʻa, ua tupu maira te hoê manaʻo hau ia’na. Ua mauruuru roa oia i te iteraa e, ua pahonohia ta’na pure.

Ua amui aʻera na taureʻareʻa i roto i te pure, e i muri iho, ua faaineine o Landon no te haere, ma te oaoa i te mea e, ua faaroo oia i te heheuraa tei tae mai i roto ia’na. A tiʻa ai oia i niʻa no te haere, ua ui maira te taureʻareʻa ia Landon, « I hea to oe raveraa i ta oe misioni ? » Tae roa mai i taua taime ra, aore hoê o raua i faahiti noa aʻe i te tahi i te iʻoa o te misioni i reira oia i te taviniraa. I te pahonoraa o Landon i te iʻoa o ta’na misioni, ua tahe maira te roimata i roto i te mata o te taureʻareʻa. Ua tavini o Landon i roto mau i te misioni tei titauhia i teie taureʻareʻa ia hoʻi !

I roto i te hoê rata i papaʻihia mai ia’u aita i maoro aʻenei, ua faaite mai o Landon i te mau parau ta te taureʻareʻa i parau ia’na hou a taa ê atu ai raua : « Ua tiʻaturi au e, e haamaitai mai te Metua i te Ao ra ia’u, tera râ, aita vau i feruri noa aʻe e, e tono mai oia i te hoê taata no te tauturu ia’u, tei tavini i roto i ta’u iho misioni. Ua ite au i teie nei e, e maitai te mau mea atoa ».2 Ua faaroohia e ua pahonohia te pure haehaa o te hoê aau tae mau.

E au mau taeaʻe, e au mau tuahine, e farii tatou i te mau faahemaraa i roto i to tatou oraraa ; e farii tatou i te mau tamataraa e te mau titauraa. Mai te mea e, e haere tatou i te hiero, mai te mea e, e haamanaʻo tatou i te mau fafauraa ta tatou i rave i reira, e maitai atu ïa tatou no te upootiʻa i niʻa i te reira mau faahemaraa, e no te faaoromai i ta tatou mau tamataraa. E itehia ia tatou te hau i roto i te hiero.

E faufaa rahi to te mau haamaitairaa o te hiero. Hoê o ta’u mea mauruuru roa i te mau mahana atoa o to’u oraraa, o te haamaitairaa ïa ta maua o to’u hoa here o Frances i farii a tuturi ai maua i mua i te fata moʻa e a rave ai i te mau fafauraa tei taamu amui ia maua e a muri noa’tu. No’u nei, aore e haamaitairaa hau atu i te faufaa i te hau e te au maite ta’u i farii no roto mai i te iteraa e, e amui faahou â maua.

Ia haamaitai mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ia tiʻa ia tatou ia farii i te varua o te haamoriraa hiero, ia haapaʻo tatou i Ta’na mau faaueraa, e ia pee maite tatou i te mau taahiraa o to tatou Fatu e te Faaora, o Iesu Mesia. Te faaite papû nei au e, o Oia to tatou Taraehara. O Oia te Tamaiti a te Atua. O oia tei haere mai i rapae i te menema i taua poipoi Pasa matamua ra, ma te hopoi mai na muri iho Ia’na i te horoʻa o te ora mure ore no te mau tamarii paatoa a te Atua. I teie mahana nehenehe, a faahanahana ai tatou i taua ohipa faufaa rahi ra, e mata na tatou i te pûpû i te pure haamaitai no Ta’na mau horoʻa rahi e te nehenehe no tatou. Ia tupu hoʻi te reira, o ta’u ïa pure haehaa na roto i To’na iʻoa moʻa, amene.

Te mau nota

  1. Ioane 14:27.

  2. Rata i roto i te rima o Thomas S. Monson.