2010–2019
Te Hiero Mo‘a—E Mori no to te Ao nei
Eperera 2011


Te Hiero Mo‘a—E Mori no to te Ao nei

Te mau haamaitairaa teitei a‘e e te ti‘araa melo i roto i te Ekalesia o te mau haamaitairaa ïa o ta tatou e farii i roto i te mau hiero o te Atua.

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te faatae atu nei au i to’u here e te aroha ia outou tata‘itahi e te pure nei au ia arata‘i mai to tatou Metua i te Ao ra i to’u mau mana‘o e ia faauru mai i ta’u mau parau a paraparau atu ai au ia outou i teie mahana.

Te hinaaro nei au e haamata na roto i te faaiteraa i te hoê e aore râ, e piti mana‘o no ni‘a i te mau parau poro‘i nehenehe roa ta tatou i faaroo i teie po‘ipo‘i na roto mai i te tuahine Allred e te Episekopo Burton, no ni‘a i te faanahoraa Totauturu a te Ekalesia. Mai tei faaitehia’tu, teie matahiti te 75raa o te matahiti o teie faanahonahoraa faauruhia o tei haamaitai te oraraa o te mau taata e rave rahi. Ua fana‘o vau i te iteraa i te tahi o te mau taata tei haamau i teie ohipa rahi—ei mau tane tei î i te aroha e te paari.

Mai ta Bishop Burton e te tuahine Allred i parau a‘e nei, ua horo‘ahia i te episekopo o te paroita te hopoi‘a no te aupuru i te feia nava‘i ore i roto i te oti‘a o ta’na paroita. Ua farii au i te reira haamaitairaa, ei episekopo apî, a faatere ai au i te hoê paroita i Salt Lake City, 1.080 rahiraa melo i roto, e 84 o ratou e mau vahine ivi. E mea rahi o ratou ua titauhia ia tauturu. E mauruuru rahi to’u no te faanahoraa Totauturu a te Ekalesia e no te tauturu a te Sotaiete Tauturu e a te mau pŭpŭ autahu‘araa.

Te faaite nei au e, na te Atua Manahope i faauru mai i te faanahoraa Totauturu a te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

I teie nei, e au mau taea‘e e au mau tuahine, i teie amuiraa e ti‘a ai e toru matahiti i teie nei to’u paturu-raa-hia ei Peresideni no te Ekalesia. Ua riro teie nau matahiti ei mau matahiti ohipa roa, e ua î i te mau titauraa e rave rahi, ua î atoa râ i te mau haamaitairaa rau. Ua riro te mau taime a haamaitai ai e a haamaitai faahou ai au i te mau hiero ei mau haamaitairaa hau roa i te oaoa e te mo‘a, e te hinaaro nei au e paraparau atu ia outou i teie mahana i te parau no te hiero.

I roto i te amuiraa rahi no atopa 1902, ua faahiti te peresideni Joseph F. Smith, Peresideni no te Ekalesia, i roto i ta’na a‘oraa iritiraa, i te ti‘aturiraa e, ia tae i te hoê mahana, « e patuhia ai te mau hiero i te mau vahi rau o te [ao] nei i reira ratou e hinaarohia ai no te maitai o te mau taata ».1

I roto i na hanere e pae ahuru matahiti matamua i muri mai i te faati‘a-raa-hia te Ekalesia, mai te matahiti 1830 e tae atu i te matahiti 1980, e 21 hiero tei patuhia, tai‘o atoa i te hiero no Kirtland, i Ohio, e no Navu, i Illinois. A faaau na i te reira i na matahiti e 30 mai te matahiti 1980, 115 hiero i patuhia e i haamo‘ahia. Ia amuihia na hiero apî i faaitehia’tu i nanahi ra, te vai faahou ra ïa e 26 hiero te hamanihia nei e aore râ, te haamatahia ra i te hamani. E haere teie numera i te rahiraa.

Te opuaraa ta te peresideni Joseph F. Smith i ti‘aturi i te matahiti 1902, te tupu nei ïa te reira. To matou hinaaro, o te haafatataraa ïa te hiero i to tatou mau melo.

Hoê o te mau hiero e patuhia nei i teie taime, tei Manaus ïa, i Paratira. E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei ua tai‘o vau i te parau no te hoê pŭpŭ hau atu i te hanere melo i roto, tei faaru‘e i Manaus, i ropu maitai i te uru raau ûa no Amazon, no te fano atu i te hiero fatata a‘e, i Sao Paulo, Paratira—fatata e 4.000 kirometera te atea i Manaus. Ua fano atu teie mau melo faaroo na ni‘a i te poti e maha mahana na ni‘a i te anavai pape no ‘Amazonie’ e to’na mau aveave anavai. Ia hope teie ratereraa na ni‘a i te pape, ua ta‘uma ratou i ni‘a i te mau pereoo uta taata no te tahi â ratereraa e toru mahana na ni‘a i te purumu iino, aore rea rii maa no te tamaa e aita e vahi taotoraa. I muri a‘e e hitu mahana e te pô, ua tae ratou i te hiero no Sao Paulo, i reira te rave-raa-hia te mau oro‘a mure ore. Mai te reira atoa ïa te ati no te tere faaho‘iraa. Area râ, ua farii ratou i te mau oro‘a e te mau haamaitairaa o te hiero, e noa’tu e, ua pau roa ta ratou moni, no ratou iho râ, ua î ïa ratou i te varua o te hiero e i te mauruuru i te mau haamaitairaa ta ratou i farii.2 I teie nei, e rave rahi matahiti i muri a‘e, te oaoa nei to tatou mau melo i Manaus a hi‘o ai ratou i ta ratou iho hiero ia haamanihia i te hiti anavai no Rio Negro River. Te horo‘a nei te mau hiero i te oaoa i to tatou mau melo faaroo i te mau vahi atoa e patuhia ai te reira.

Te mau faaiteraa o te mau faatusiaraa i ravehia no te farii i te mau haamaitairaa, e itehia i roto ana‘e i te hiero o te Atua, aita te reira e oreraa i te haaputapû i to’u aau, e i te faaapî faahou i to’u mauruuru no te hiero.

E faati‘a’tu vau te aamu no Tihi e no Tararaina Mou Tham e ta raua nau tamarii hoê ahuru. Ua tomo mai te taatoaraa o te utuafare i roto i te Ekalesia, eiaha ra hoê tamahine, i te omuaraa o te mau matahiti 1960, a tae atu ai te mau misionare i to ratou fenua, e 160 kilometera i te pae apatoa no Tahiti. Ua haamata ratou i te hinaaro ia farii i te mau haamaitairaa o te taatiraa o te hoê utuafare mure ore i roto i te hiero.

I taua taime ra, te hiero fatata roa a‘e i te utuafare Mou Tham, te hiero ïa no Hamilton i Niu Terani, hau atu i te 4.000 kilometera i te atea i te pae apatoa tooa o te râ ; e mea na ni‘a i te manureva ia haere, e e mea moni roa te tarahu. Aita ta te utuafare Mou Tham e moni no te aufau i te tarahu manureva no te mea, e mea vêvê roa to ratou oraraa, hoê noa faaapu iti na‘ina‘i ta ratou imiimiraa ; e aita atoa e ohipa i ni‘a i to ratou motu. No reira, ua rave te taea‘e Mou Tham e ta’na tamaiti o Gérard i te hoê faaotiraa fifi roa, e reva e 4.800 kilometera no te rave i te ohipa i Taratoni, i reira te hoê o ta’na tamaiti i te raveraa i te ohipa.

Ua ohipa na taata Mou Tham e toru e maha matahiti. I te roaraa o te mau matahiti, ua ho‘i mai te taea‘e Mou Tham ana‘e i te fare hoê noa taime, no te faaipoiporaa o te hoê tamahine, e faaea noa’tu ïa ta’na na tamaiti i Taratoni.

I muri a‘e e maha matahiti, ua rava‘i te moni i haaputuhia e te taea‘e Mou Tham e ta’na na tamaiti no te afa‘i i te utuafare i te hiero no Niu Terani. Ua reva te mau melo paatoa, hoê ana‘e tamahine tei ore i tae, no te mea ua hapu. Ua taatihia ratou no te tau e amuri noa’tu, te hoê teie ohipa maere e te oaoa rahi.

Mai te hiero ua ho‘i afaro noa te taea‘e Mou Tham i Taratoni, no te rave faahou i te ohipa e piti matahiti te maoro no te aufau i te tere o te tamahine tei ore i tae i te hiero na muri iho ia ratou—e tamahine faaipoipohia e ta’na tamarii e ta’na tane.

I to raua paariraa, ua hinaaro te taea‘e e te tuahine Mou Tham e haere e tavini i roto i te hiero. I taua taime ra, ua oti te hiero no Tahiti i te hamanihia e i te haamo‘ahia, e ua tavini raua e maha tau misioni i reira.3

E au mau taea‘e e au mau tuahine, e ere te mau hiero i te ofa‘i noa e te tima. Ua î râ te reira i te taata faaroo e tei haapae i te maa. Ua patuhia te reira i te tamataraa e te iteraa papû. Ua haamo‘ahia i te tusia e te taviniraa.

Te hiero matamua i hamanihia i roto i teie tau tuuraa, o te hiero ïa no Keterani, i Ohio. I taua taime ra, tei roto te feia mo‘a i te vêvê, noa’tu râ, ua faaue te Fatu ia ratou ia patu i te hoê hiero, e ua patu ratou. Teie ta Elder Heber C. Kimball i papa‘i no ni‘a i te reira : « Te Fatu ana‘e tei ite i te vêvê, te ati e te oto ta matou i farerei no te faatupuraa i taua ohipa ra ».4 E i reira, i muri a‘e i te oti-maitai-raa te mau mea atoa, ua tiahihia te feia mo‘a i rapae i Ohio e i to ratou hiero here. I te pae hopea ua itehia ia ratou te hoê faaearaa—noa’tu e, no te hoê tau poto noa—i te pae anavai no Mississippi River i roto i te tuhaa fenua no Illinois. Ua topa ratou i te i‘oa o to ratou faaearaa, o Navu, e, no to ratou hinaaro ia horo‘a faahou i te taatoaraa o ta ratou faufaa, e ma te faaroo aueue ore, ua patu faahou ratou i te tahi atu hiero i to ratou Atua. Tera râ, ua u‘ana mai te hamani-ino-raa, e aore â i oti roa te hiero no Navu i te hamanihia, ua tiahi-faahou-hia ratou i rapae i to ratou mau fare, e ua haere e imi i te hoê vahi faaearaa i roto i te hoê medebara, e vahi aore roa hoê taata e hinaaro.

Ua haamata faahou te tautooraa e te faatusiaraa a rohi ai ratou e maha ahuru matahiti no te patu i te hiero no Roto Miti o te ti‘a nei ma te hanahana i te aroa i tera‘e noa‘e pae apatoa ia tatou tei tae mai i ô nei i teie mahana i roto i te Fare Amuiraa.

E faatusiaraa rahi tei pupuhia i roto i te parau no te paturaa i te hiero e no te haereraa i te hiero. E rave rahi melo tei haa e tei rohi ia roaa ia ratou e i to ratou utuafare te mau haamaitairaa e itehia i roto i te mau hiero o te Atua.

No te aha te mau taata e rave rahi e horo‘a rahi ai no te farii i te mau haamaitairaa o te hiero ? Te feia o te maramarama nei i te mau haamaitairaa mure ore no roto mai i te hiero, ua ite ïa ratou e, aita e tusia rahi atu, aita e hoo teimaha atu, aita e tautooraa fifi atu no te farii i te reira mau haamaitairaa. E ratere ratou noa’tu te huru o te atearaa, eita ratou e fati i raro a‘e i te mau faatafifiraa e aore râ, e faaoroma‘i ratou i te mau haape‘ape‘araa atoa. Ua ite ratou e, e faufaahia te mau tusia atoa e te mau tautooraa atoa no te mau oro‘a faaoraraa e fariihia i roto i te hiero o te faati‘a ia tatou ia ho‘i i te hoê mahana i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra i roto i te hoê autaatiraa utuafare mure ore, e ia farii i te mau haamaitairaa e te mana no te ra‘i mai.

I teie mahana, e rave rahi o tatou aita e fifi rahi no te haere i te hiero. E va‘u ahuru ma pae i te ni‘a i te hanere o te mau melo o te Ekalesia e ora nei i teie nei i roto i te area e 320 kilometera i te atea i te hiero, e no te rahiraa o tatou, e mea iti roa mai ïa te atearaa.

Mai te mea e, ua tae outou i te hiero no outou iho, e mai te mea e, e mea fatata to outou faaearaa i te hiero, ta outou tusia, o te faataaraa paha ïa i te hoê taime i roto i to outou oraraa ohipa no te haere tamau i te hiero. E ohipa rahi te ti‘a ia faaotihia i roto i to tatou mau hiero no te feia e tia‘i nei i muri mai i te paruru. Mai te mea e, e rave tatou i to ratou mau oro‘a, e ite tatou e, ua faaoti tatou i te ohipa o te ore e ti‘a ia ratou ia rave no ratou iho. Ua parau te peresideni Joseph F. Smith, i roto i te hoê faahitiraa parau puai : « Na roto i ta tatou mau ohipa e rave no ratou, e marua to ratou mau fifi taamu i raro, e e pee ê te poiri e haati nei ia ratou, ia anaana mai ho’i te maramarama i ni‘a ia ratou, e e faaroo ratou i roto i te ao varua i te parau no te ohipa i ravehia no ratou na ta ratou mau tamarii i ônei, e e oaoa ratou e o outou atoa i te ohipa ta outou i rave. » 5 E au mau taea‘e e au mau tuahine, na tatou e rave i teie ohipa.

I roto i to’u iho utuafare, ua tupu te tahi o ta matou mau ohipa mo‘a roa a‘e e te faufaa rahi a amui ai matou i roto i te hiero no te rave i te mau oro‘a taatiraa no to matou mau tupuna i pohe ra.

Mai te mea e, aita â outou i tae i te hiero, e aore râ, mai te mea e, ua tae outou i te hiero, tera râ, aita outou i ti‘amâ i teie taime no te farii i te hoê parau faati‘a, te titauraa faufaa roa a‘e no outou, maori râ, te faati‘amâraa ia outou no te haere i te hiero. Ta outou tusia o te faaauraa ïa i to outou oraraa i ni‘a i te mau mea i titauhia ia outou no te farii i te hoê parau faati‘a, penei a‘e na roto anei i te faaru‘eraa i te mau peu maoro tei tape‘a noa ia outou eiaha ia ti‘amâ. Penei a‘e o te faatupuraa ïa i te faaroo e i te haapa‘o e titauhia no te aufau i ta outou tuhaa ahuru. Noa’tu te huru o te fifi, a faati‘amâ ia outou no te tomo i roto i te hiero o te Atua. A titau ia roaa ia outou te hoê parau faati‘a no te hiero e a faariro i te reira mai te hoê tao‘a faufaa rahi na outou, i te mea e, e tao‘a faufaa rahi mau te reira.

Mai te mea e, aita outou e tomo i roto i te fare o te Fatu, e aita e farii i te mau haamaitairaa atoa e tia‘i maira ia outou i reira, aita ïa outou i farii i te mau mea atoa ta te Ekalesia e horo‘a na outou. Te mau haamaitairaa teitei a‘e o te ti‘araa melo i roto i te Ekalesia, o te mau haamaitairaa ïa e fariihia i roto i te mau hiero o te Atua.

I teie nei, e au mau hoa apî i roto i to outou tau apîraa, ia vai tamau noa te hiero ei titauraa na outou. Eiaha e rave i te hoê mea o te tape‘a ia outou eiaha ia tomo i roto i to’na mau uputa e ia farii i te mau haamaitairaa mo‘a e te mure ore i reira. Te haapoupou nei au i te feia o te haere tamau nei i te hiero no te rave i te bapetizoraa no te feia i pohe, ma te ti‘a i ni‘a i te po‘ipo‘i roa, ia ti‘a ia outou ia rave i te bapetizoraa hou a haamata ai te haapiiraa. Te mana‘o nei au e, aita e ohipa maitai atu no te haamata i te hoê mahana.

E te mau metua e tamarii na‘ina‘i ta outou, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te tahi a‘oraa paari no roto mai i te peresideni Spencer W. Kimball. Ua parau oia e : « E ohipa maitai roa mai te mea e … e tuu te mau metua i te hoê hoho‘a o te hiero i roto i te mau piha atoa o to ratou fare, ia ti‘a i ta [ratou mau tamarii], mai to ratou tamarii-rii-raa, ia hi‘o i taua hoho‘a ra i te mau mahana atoa [e tae roa’tu i te taime] e riro mai ai te reira ei tuhaa no to [ratou] oraraa. Ia tae’ahia te matahiti e titauhia ai [ratou] ia rave i [te]faaotiraa faufaa roa [no ni‘a i te haereraa i te hiero], ua oti a‘e na ïa i te ravehia ».6

Te himene nei ta tatou mau tamarii i roto i te Paraimere :

E mea au na’u ia hi‘o i te hiero.

E tomo vau i roto i te hoê mahana.

E rave au i te fafauraa e to’u Metua ;

E euhe au ia haapa‘o.7

Te taparu nei au ia outou ia haapii i ta outou mau tamarii i te faufaa o te hiero.

E nehenehe te ao nei ia riro ei vahi titau puai e te fifi no te ora. E mea pinepine tatou i te haatihia e te mau mea e haamou ia tatou. Mai te mea e, e haere outou e o vau nei i te fare mo‘a o te Atua, e mai te mea e, e haamana‘o tatou i te mau fafauraa ta tatou e rave i roto, e ti‘a ïa ia tatou ia amo i te mau tamataraa atoa e ia upooti‘a i te faahemaraa tata‘itahi. I roto i teie vahi mo‘a e itehia ia tatou te hau ; e faaapîhia e e haapuaihia tatou.

E teie nei, e au mau taea‘e e au mau tuahine, te hinaaro nei au e parau atu no ni‘a hoê hiero toe hou a faaoti ai au. Eita e maoro roa, a ti‘a mai ai te mau hiero apî ati a‘e te ao nei, e ti‘a mai hoê i roto i te hoê oire tei riro mai ei oire a 2.500 matahiti i teie nei. Te parau nei au no te hiero o te patuhia nei i teie nei i roto i Roma, i Italia.

E fare no te Atua te mau hiero atoa, hoê â to ratou faaohiparaa, e hoê â mau haamaitairaa e hoê â mau oro‘a. E mea taa ê roa te hiero no Roma, inaha, te patuhia nei oia i roto i te hoê o te mau vahi aamu tuiroo roa i te ao nei, te oire i reira na aposetolo, o Petero e o Paulo, i poro ai i te evanelia a te Mesia e ua taparahi-pohe-hia raua.

I te ava‘e atopa i ma‘iri a‘e nei, a putuputu ai matou i ni‘a i te hoê vahi faaapu nehenehe roa i te poro apatoerau hitia o te râ o Roma, na’u i horo‘a i te pure haamo‘araa a faaineine ai matou ia tapu i te repo. Ua tupu te mana‘o puai i roto ia’u ia ani atoa i te toofa no Italia o Lucio Malan e te mono tavana Giuseppe Ciardi, ia amui atoa mai i rotopu i te mau taata matamua e huri i te ope repo. Ua ohipa raua tata‘itahi i roto i te faaotiraa ia faati‘a ia tatou ia patu i te hoê hiero i roto i to raua oire.

E mea faarumaruma rii te mahana, tera râ, e mea mahanahana, e noa’tu e, ua fatata te ûa i te topa, hoê e aore râ, e piti ana‘e topata tei topa mai. A himene ai te pŭpŭ himene nehenehe, na roto i te reo italia, i te himene nehenehe ra « Auê te Varua o te Atua, » ua tupu te mana‘o i roto i te mau taata atoa e, mai te huru ra e, ua amui te ra‘i e te fenua i roto i te hoê himene hanahana no te arue e no te haamaitai i te Atua Manahope. Ua putapû roa te aau.

Te vai ra te mahana, e farii ai te feia faaroo i roto i teie Oire Mure ore, i te mau oro‘a mure ore i roto i te fare mo‘a o te Atua.

Te faaite atu nei au i to’u mauruuru hopea ore i to’u Metua i te Ao ra no te hiero e patuhia nei i Roma i teie nei, e no to tatou mau hiero taatoa, i te mau vahi atoa. Te ti‘a tata‘itahi nei te reira ei mau mori no to te ao nei, ei faaiteraa no to tatou iteraa papû e, te ora nei te Atua to tatou Metua Mure Ore, te hinaaro nei Oia e haamaitai ia tatou, e ia haamaitai i Ta’na mau tamaiti e Ta’na mau tamahine o te mau u‘i atoa. Ua riro to tatou mau hiero tata‘itahi ei faaiteraa no to tatou iteraa papû e, te oraraa i muri a‘e i te pohe, te vai mau ra ïa te reira e te papû ho’i, mai to tatou oraraa i ni‘a i te fenua nei. Te faaite papû nei au i te reira.

To’u mau taea‘e e mau tuahine, ia horo‘a tatou i te tusia e hinaarohia no te haere atu i te hiero no te farii i te varua o te hiero i roto i to tatou mau aau e to tatou mau fare. Ia apee tatou i te mau taahiraa avae a to tatou Fatu e Faaroa, o Iesu Mesia, o tei horo‘a i te tusia rahi roa a‘e no tatou, ia roaa ia tatou i te ora mure ore e i te faateiteiraa i roto i te basileia o te Metua i te Ao ra. Teie ta‘u pure haehaa, e te pûpû nei au i te reira na roto i te i‘oa o to tatou Faaora, o Iesu Mesia te Fatu, amene

  1. Joseph F. Smith, i roto Conference Report, Atopa 1902, 3.

  2. A hi‘o Vilson Felipe Santiago e Linda Ritchie Archibald, « From Amazon Basin to Temple », Church News, 13 no mati 1993, 6.

  3. A hi‘o C. Jay Larson, « Temple Moments: Impossible Desire », Church News, 16 no mati 1996, 16.

  4. Heber C. Kimball, i roto Orson F. Whitney, Life of Heber C. Kimball (1945), 67.

  5. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith (1998), 247.

  6. The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa Edward L. Kimball (1982), 301.

  7. Janice Kapp Perry, « Oh ! J’aime voir le temple ». Chants pour les enfants, 99.