1 Căci Domnul va avea milă de Iacov şi încă îl va alege pe Israel, şi-i va aşeza pe ei în ţara lor; iar străinii vor fi uniţi cu ei şi ei se vor alătura casei lui Iacov.

2 Iar poporul îi va lua şi-i va aduce la locul lor; da, de departe, din marginile pământului; şi ei se vor întoarce la pământurile lor făgăduite. Iar casa lui Israel îi va stăpâni, iar ţara Domnului va fi a slujitorilor şi a slujnicilor; şi ei îi vor lua robi pe cei sub care ei au fost robi; şi vor domni peste cei care i-au asuprit.

3 Şi se va întâmpla în ziua aceea, că Domnul îţi va da odihnă, de supărare şi frică, şi de robia grea în care ai fost făcut să fii slujitor.

4 Şi se va întâmpla în ziua aceea că vei rosti această zicală împotriva regelui Babilonului şi vei zice: Priveşte cum asupritorul a încetat să mai asuprească, oraşul de aur nu mai este!

5 Domnul a rupt nuiaua celor păcătoşi, sceptrele domnitorilor.

6 Cel care a lovit poporul la mânie cu lovituri fără răgaz, cel care a domnit cu mânie peste naţiuni este persecutat şi nimeni nu împiedică aceasta.

7 Întregul pământ se află în odihnă şi e liniştit; oamenii izbucnesc în cântece.

8 Da, chiparoşii se bucură de tine, ca şi cedrii din Liban, zicând: De când ai fost învins, nici un tăietor n-a venit ca să ne doboare.

9 Iadul din adâncuri e pus în mişcare pentru tine, ca să te întâmpine la venirea ta; el îşi trezeşte morţii pentru tine, chiar pe toţi dregătorii pământului; el a sculat din tronurile lor pe toţi regii naţiunilor.

10 Toţi vor glăsui şi vă vor spune: Şi voi aţi devenit slabi ca şi noi? Aţi devenit şi voi asemeni nouă?

11 Îngâmfarea ta a fost coborâtă în mormânt; zgomotul lăutelor tale nu se aude; viermele este întins ca un aşternut sub tine şi viermii te acoperă.

12 Cum ai căzut din cer, o, Lucifer, fiul zorilor! Tu eşti doborât la pământ, tu, care ai slăbit naţiunile!

13 Căci tu ţi-ai spus în inima ta: Mă voi ridica la cer, îmi voi înălţa tronul meu deasupra stelelor lui Dumnezeu şi voi sta pe muntele adunării, în partea dinspre miazănoapte;

14 Eu mă voi urca deasupra înălţimii norilor; voi fi la fel ca Cel Prea Înalt.

15 Totuşi, vei fi aruncat în adâncul iadului, la marginile hăului.

16 Cei care te vor vedea vor privi cu ochi neîncrezători către tine te vor şi vor spune: Este acesta omul care a făcut pământul să tremure, cel care a clătinat împărăţiile?

17 Şi a făcut pământul ca un pustiu şi a distrus oraşele lui şi nu a deschis casa prizonierilor săi?

18 Toţi regii naţiunilor, da, ei toţi, se odihnesc în slavă, fiecare dintre ei în propria sa casă.

19 Dar tu eşti aruncat afară din mormântul tău ca o ramură odioasă, ca o rămăşiţă a celor ucişi, străpunşi cu sabia, care cad jos până la stâncile hăului; ca un stârv călcat în picioare.

20 Tu nu te vei uni cu ei în mormânt pentru că tu ai distrus ţara ta şi ai ucis poporul tău; seminţia celor răufăcători nu va fi vestită niciodată.

21 Pregăteşte măcelărirea copiilor săi pentru nedreptăţile strămoşilor lor, pentru ca ei să nu se scoale, nici să stăpânească pământul şi nici să umple faţa pământului cu oraşe.

22 Căci Eu mă voi ridica împotriva lor, a spus Domnul oştirilor, şi voi alunga din Babilon numele şi rămăşiţa, fiu şi nepot, a spus Domnul.

23 Eu, de asemenea, îl voi face lăcaşul stârcului de noapte şi o mlaştină; şi îl voi mătura cu mătura distrugerii, a spus Domnul oştirilor.

24 Domnul oştirilor a jurat, zicând: Cu siguranţă, aşa cum am gândit, aşa se va întâmpla; şi aşa cum Eu am hotărât, aşa va fi—

25 Şi anume, îl voi aduce pe Asirian în ţara Mea şi-l voi călca în picioare în munţii Mei; şi apoi jugul lui se va îndepărta de ei, iar povara lor va fi îndepărtată de pe umerii lor.

26 Acesta este planul pentru întregul pământ; şi aceasta este mâna care este întinsă peste toate naţiunile.

27 Căci Domnul oştirilor a hotărât; şi cine va împiedica asta? Iar mâna Lui este întinsă şi cine se poate împotrivi?

28 Această povară a fost dată în anul morţii regelui Ahaz.

29 Nu te bucura, tu, întreagă Palestină, că toiagul celui care te-a lovit este rupt; căci din rădăcina şarpelui se va ivi un bazilic, iar rodul lui va fi un groaznic şarpe zburător.

30 Iar primul-născut al celui sărac se va hrăni cei în nevoie se vor aşeza în siguranţă; şi Eu voi ucide rădăcina ta cu foamete, iar ea va ucide rămăşiţa ta.

31 Gemi, o, poartă; plângi, o, cetate; tu, întreagă Palestină, eşti pierdută; căci un fum va veni din miazănoapte şi nimeni nu va fi singur în timpul lui dinainte hotărât.

32 Ce vor răspunde atunci trimişii naţiunilor? Că Domnul a întemeiat Sionul şi că cei săraci ai poporului Său se vor încrede în el.