1 Şi iarăşi: Ascultaţi, o, voi cei din casa lui Israel, voi toţi cei care sunteţi despărţiţi şi alungaţi din cauza ticăloşiei preoţilor poporului Meu; da, voi toţi cei care sunteţi despărţiţi, care sunteţi împrăştiaţi în străinătăţi, care sunteţi poporul Meu, o, voi cei din casa lui Israel. Ascultaţi-Mă pe Mine, o, voi insule, şi ascultaţi voi popoare din depărtare; Domnul M-a chemat pe Mine din pântece; din pântecele mamei Mele a chemat El numele Meu.

2 Şi El a făcut gura Mea ca o sabie ascuţită; cu umbra mâinii Sale El M-a ascuns pe Mine şi M-a făcut ca o săgeată ascuţită; în tolba Lui M-a ascuns El pe Mine;

3 Şi Mi-a spus: Tu eşti robul Meu, o, Israel, în care Mă voi slăvi.

4 Şi apoi am spus că am lucrat în zadar, Mi-am irosit puterea pentru nimic şi în zadar; cu siguranţă, judecata Mea este cu Domnul şi lucrul meu este cu Dumnezeul Meu.

5 Şi acum, a spus Domnul—care M-a făcut încă din pântece ca să fiu robul Lui, ca să-l aduc pe Iacov iarăşi la El—chiar dacă Israelul nu va fi adunat, Eu tot voi fi slăvit în ochii Domnului, iar Dumnezeul Meu va fi puterea Mea.

6 Iar El a spus: Este un lucru uşor ca Tu să fii robul Meu şi să ridici triburile lui Iacov şi să aduci înapoi pe cei rămaşi din Israel. Te voi da ca pe o lumină pentru neamuri, pentru ca Tu să fii Salvarea Mea până la marginile pământului.

7 Aşa a spus Domnul, Mântuitorul lui Israel, Cel Sfânt, către Cel pe care oamenii Îl dispreţuiesc, către Cel pe care naţiunile Îl urăsc, către robul celor care domnesc: Regii vor vedea şi se vor înălţa, prinţii, de asemenea, vor preaslăvi, din cauza Domnului care este credincios.

8 Astfel a spus Domnul: La timpul potrivit Te-am auzit, o, insule ale mării, şi în ziua salvării Te-am ajutat; şi Te voi păstra şi-ţi voi da pe robul Meu pentru un legământ cu poporul, ca să întemeieze pământul, ca să împartă moştenirile pustiite.

9 Pentru ca Tu să poţi spune celor în robie: Ieşiţi; şi celor care sunt în întuneric: Arătaţi-vă. Ei se vor hrăni pe drumuri, iar păşunile lor vor fi în toate locurile înalte.

10 Ei nu vor suferi de foame ori de sete, iar căldura sau soarele nu-i vor lovi; căci Cel care este milostiv faţă de ei îi va călăuzi, chiar la izvoare de apă îi va călăuzi El.

11 Şi voi face ca toţi munţii Mei să fie drumuri, iar drumurile Mele mari vor fi înălţate.

12 Şi atunci, o, casă a lui Israel, iată, acestea vor veni din depărtare; şi iată, acestea de la nord şi de la apus; şi acestea de la ţara Sinimului.

13 Cântaţi, o, voi ceruri; şi fii bucuros, o, tu pământ; căci picioarele celor care sunt la răsărit vor fi întemeiate; şi începeţi să cântaţi, o, voi munţi; căci ei nu vor mai fi loviţi niciodată; căci Domnul Şi-a mângâiat poporul Său şi va avea milă de cei în suferinţă.

14 Dar iată, a spus Sionul: Domnul m-a părăsit şi Domnul a uitat de mine—dar El va arăta că nu a făcut aşa.

15 Căci poate o femeie să-şi uite pruncul care suge şi să nu aibă milă de fiul pântecelui său? Da, ele pot să-i uite, dar Eu nu te voi uita pe tine, o, casă a lui Israel.

16 Iată, Eu te-am întipărit pe tine pe palmele mâinilor Mele; zidurile tale sunt tot timpul în faţa Mea.

17 Copiii tăi se vor grăbi împotriva celor care vor să te distrugă; iar cei care te-au distrus se vor îndepărta de tine.

18 Ridică-ţi ochii de jur împrejur şi priveşte; toţi aceştia se adună laolaltă şi vor veni la tine. Şi pe viaţa Mea, a spus Domnul, tu te vei înveşmânta cu ei toţi ca şi cu o podoabă şi te vei lega de ei ca de o mireasă.

19 Căci deşerturile şi locurile tale pustiite, precum şi ţara ta nimicită, vor fi chiar acum prea strâmte pentru locuitorii lor; iar cei care voiau să te înghită se vor depărta de tine.

20 Copiii pe care îi vei avea, după ce i-ai pierdut pe primii, vor spune iarăşi în urechile tale: Locul este prea strâmt pentru mine, dă-mi un loc în care să pot locui.

21 Şi atunci vei spune în inima ta: Cine mi-a dat mie toate acestea văzând că mi-am pierdut copiii şi că sunt însingurat şi captiv şi izgonit de ici-colo? Şi cine a făcut toate acestea? Iată, eu am fost lăsat singur; toate acestea, unde au fost ele?

22 Aşa spune Domnul Dumnezeu: Iată, Eu Îmi voi ridica mâna către neamuri şi voi înălţa steagul Meu către popor; iar ei îi vor aduce pe fiii tăi în braţe, iar fiicele tale vor fi purtate pe umerii lor.

23 Şi regii vor fi părinţii tăi adoptivi şi reginele lor vor fi mamele tale adoptive; ei se vor pleca înaintea ta cu faţa la pământ şi vor linge ţărâna de pe picioarele tale; iar tu vei şti că Eu sunt Domnul; căci cei care Mă vor aştepta pe Mine nu vor fi daţi de ruşine.

24 Căci poate prada să fie luată de la cel puternic sau robii de drept să scape?

25 Dar aşa spune Domnul, până şi robii celor puternici vor fi luaţi, iar cei care sunt pradă celor de temut vor fi eliberaţi; căci Eu Mă voi lupta cu cei care se luptă împotriva ta şi îi voi salva pe copiii tăi.

26 Iar pe cei care te-au asuprit îi voi hrăni cu carnea lor proprie; ei vor fi îmbătaţi cu sângele lor propriu ca şi cu un vin dulce; şi orice făptură va şti că Eu, Domnul, sunt Salvatorul tău şi Mântuitorul tău, Cel Puternic al lui Iacov.